Ediţia a III-a a campaniei "Luna Asigurărilor de Sănătate", desfăşurată la începutul primăverii, a adus în centrul atenţiei importanţa şi beneficiile asigurărilor de sănătate, având ca obiectiv schimbarea comportamentului românilor din unul pasiv în unul pro-activ, atât în ceea ce priveşte încheierea de asigurări de sănătate, cât şi din perspectiva unui stil de viaţă sănătos.
 

La început de primăvară, între 15 februarie şi 15 martie a.c., s-a desfăşurat cea de-a treia ediţie a campaniei naţionale de informare şi de educaţie financiară „Luna Asigurărilor de Sănătate”, iniţiată de APPA – Asociaţia Pentru Promovarea Asigurărilor, iar ediţia din 2022 s-a desfăşurat cu sprijinul UNSAR - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România. Cu prilejul acesteia, aproape 1,1 milioane de români au văzut mesajele online privind beneficiile unei asigurări de sănătate, precum şi sfaturi despre cum pot avea un stil de viaţă mai sănătos, iar peste 91.000 de utilizatori au interacţionat direct cu postările şi mesajele campaniei. Nu în ultimul rând, filmele animate publicate şi difuzate în cadrul campaniei au strâns, cumulat, peste 195.000 de vizualizări.

Partenerii campaniei au fost EUROINS România, DESTINE Broker, ALLIANZ-ŢIRIAC Asigurări, AEGON România, BRD Asigurări de Viaţă, GROUPAMA Asigurări, PRO Fiduciaria, SIGNAL IDUNA, MediHelp International, RENOMIA SRBA Insurance Broker, TELIOS Care, CAMPION Broker, GLOBASIG Broker, FUNK International Broker, MILLENIUM Insurance Broker, Fabrica de Asigurări, DAW Management, Medical Check-In şi ASISOFT.

Partenerul sportiv al campaniei a fost Federaţia Română de Bowling.

Mesajele campaniei au fost transmise şi de RFI România, Revista BIZ şi ziuaveche.ro, în calitate de Parteneri media.

Proiectul „Luna Asigurărilor de Sănătate” urmăreşte schimbarea comportamentului românilor din unul pasiv în unul activ atunci când vine vorba de sănătatea lor, prin prezentarea celor mai importante aspecte legate de un stil de viaţă sănătos, dar şi a beneficiilor şi rolului asigurărilor de sănătate. Acest proiect se desfăşoară în contextul în care din ce în ce mai mulţi români apelează la asigurările de sănătate pentru probleme medicale. De exemplu, conform datelor publicate de ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară, asigurările de sănătate au cumulat, în anul 2021, prime brute subscrise în valoare de aproximativ 497 milioane de lei, în creştere cu 10% faţă de anul 2020. În acelaşi timp, valoarea despăgubirilor plătite de asigurători s-a majorat cu peste 30%.

Aşadar, este cu atât mai important ca asiguraţii să înţeleagă ce beneficii au aceste poliţe de asigurare. De aceea, activităţile online ale proiectului nu s-au limitat la zona de social media. În total, 3.576 de români au accesat chatbot-ul Inimilă în luna dedicată campaniei. Lansat pentru prima dată în noiembrie 2019, cu prilejul primei ediţii a campaniei, Inimilă a fost primul chatbot dedicat informării despre asigurările de sănătate, dar şi despre un stil de viaţă sănătos. Acesta este îmbunătăţit anual, pentru a rămâne relevant - cu prilejul ediţiei din acest an a proiectului, chatbot-ul a primit o nouă actualizare a bazei sale de date. Românii au petrecut, în medie, 1 minut şi 12 secunde interacţionând cu chatbot-ul. Cele mai accesate subiecte au fost: 1) „Vreau câteva sfaturi despre o viaţă mai sănătoasă”, 2) „Vreau să aflu mai multe despre asigurările de sănătate”, 3) „Ce este telemedicina?”;

De asemenea, broşura digitală a campaniei, disponibilă online, a fost distribuită românilor din întreaga ţară de susţinătorii campaniei – aproape 60 de agenţi şi brokeri au solicitat broşura personalizată cu datele lor de contact pentru a o trimite mai departe clienţilor.

Nu în ultimul rând, mesajele campaniei au fost transmise românilor şi pe cale radio. Spotul radio al campaniei s-a auzit la RFI România.

Studiu despre starea individuală de sănătate: 9 din 10 români, afectaţi psihic negativ de situaţia din Ucraina

În cadrul campaniei, s-a desfăşurat, de asemenea, şi un studiu privind sănătatea individuală, un demers complex şi primul studiu de acest gen desfăşurat în cadrul campaniilor APPA. În total, 2.105 de români au răspuns, timp de 10 zile, unui set de întrebări menit să le evalueze obiceiurile privind sănătatea fizică şi mentală, precum şi unui chestionar de autoevaluare, la finalul celor 10 zile.

Principalele concluzii ale studiului au relevat tendinţe de îmbunătăţire a obiceiurilor care susţin un stil de viaţă sănătos, schimbările în bine fiind remarcate la nivelul segmentelor care raportau deja stări „foarte bune” sau comportamente şi obiceiuri sănătoase (alimentaţie bună, mişcare), respectiv în „zona de mijloc”.

Câteva dintre concluziile studiului:

» 9 din 10 români au declarat că starea lor psihică a fost afectată negativ de situaţia din Ucraina, 7 din 10 au precizat că aceasta le-a afectat rutina zilnică şi obiceiurile sănătoase, conform unui studiu desfăşurat online în cadrul campaniei „Luna Asigurărilor de Sănătate”;

» 30% au declarat că şi-ar dori să mănânce mai sănătos, 26% - să facă mai multă mişcare;

» În cele 10 zile de studiu, s-au observat tendinţe de îmbunătăţire a obiceiurilor care susţin un stil de viaţă sănătos;

» Schimbările în bine s-au remarcat la nivelul segmentelor care raportau deja stări „foarte bune” sau comportamente şi obiceiuri sănătoase (alimentaţie bună, mişcare), respectiv în „zona de mijloc”;

» În medie, 16% dintre români declară că mănâncă sănătos, iar 60%, destul de sănătos;

» 18% dintre români declară că, zilnic, nu fac mişcare aproape deloc (sub 2.000 de paşi).

Astfel, una dintre cele mai importante concluzii este faptul că: pe măsură ce oamenii sunt mai atenţi cu aspectele privind un stil de viaţă sănătos, aceştia tind să îşi îmbunătăţească anumite obiceiuri. Concluzia este evidenţiată atât de tendinţele înregistrate pe parcursul celor 10 zile, cât şi de declaraţiile respondenţilor acordate după încheierea studiului.

Astfel, în cele 10 zile ale studiului s-au observat tendinţe de îmbunătăţire a obiceiurilor care susţin un stil de viaţă sănătos în câteva privinţe:

» O uşoară îmbunătăţire în ceea ce priveşte alimentaţia, în special pe două segmente: a crescut uşor numărul celor care au avut o alimentaţie foarte sănătoasă (+8% - de la 10%, la 18%), respectiv a scăzut uşor numărul celor care au declarat că nu mănâncă foarte sănătos, de la 25%, la 17%;

» Ameliorări în ceea ce priveşte exerciţiul fizic: o modificare importantă, până la finalul studiului, s-a înregistrat la nivelul persoanelor care fac un nivel mediu de mişcare (echivalent cu 10.000 de paşi), unde nivelul a crescut de la 21% la începutul studiului, până la 28% (+7%), după o scădere la jumătatea studiului (corespunzând, calendaristic, zilei de duminică). O altă modificare pozitivă importantă s-a remarcat la nivelul celor care au declarat că nu fac mişcare aproape deloc. Nivelul acestora a scăzut de la 24%, la începutul studiului, până la 15% la finalul acestuia (-9%), indicând o ameliorare a acestui aspect;

» Schimbări pozitive în modul de percepţie a calităţii somnului, a nivelului de energie sau a lucrurilor care generează o stare psihică negativă.

Mai mult decât atât, la finalul studiului, respondenţii au declarat – majoritar – că participarea la studiu i-a determinat atât să fie mai conştienţi de obiceiurile zilnice care duc la un stil de viaţă mai sănătos într-o mare măsură, cât şi să implementeze schimbări în bine.

Cu toate acestea, trebuie subliniat că ameliorările unor comportamente, obiceiuri sau estimări au fost mici, per total, înregistrându-se variaţii între 5% şi maximum 10% pe durata studiului, existând, astfel, un decalaj între conştientizarea necesităţii schimbării şi implementarea acesteia la nivel individual. Prin urmare, dacă aproape 50% dintre respondenţi au susţinut, la nivel declarativ, că sunt conştienţi de aceste aspecte şi că au adus schimbări în bine la nivelul obiceiurilor lor zilnice, acestea nu s-au tradus şi în variaţii mari înregistrate pe durata studiului.

De asemenea, este de remarcat faptul că, în general, schimbările în bine s-au remarcat la nivelul segmentelor care raportau deja stări „foarte bune” sau comportamente şi obiceiuri sănătoase (alimentaţie bună, mişcare), respectiv în „zona de mijloc”, în timp ce lipsa unei schimbări în bine s-a remarcat cu prevalenţă la nivelul persoanelor cu obiceiuri nesănătoase/ estimări din zona „foarte slab”. Aşadar, persoanele mai receptive la schimbări pozitive privind stilul de viaţă şi cele care sunt gata să implementeze practic aceste schimbări rămân cele care conştientizează, deja, importanţa acestora, cel puţin într-o oarecare măsură.