Instabilitatea macroeconomică existentă în momentul de faţă la nivel global, precum şi priorităţile şi obiectivele sucursalelor şi agenţiilor societăţilor locale de profil, într-un an ce se anunţă a fi de recesiune economică, au constituit subiectele principale abordate în cadrul întâlnirilor cu liderii companiilor de asigurări din judeţ.

> Reşedinţa de judeţ: Călăraşi
> Suprafaţa: 5.088 km2
> Populaţia: 319.701 locuitori (recensământ 2001)
> Număr salariaţi: 47.689 (decembrie 2008)
> Rata şomajului: 5,1% (decembrie 2008)
> Câştig salarial mediu brut: 1.544/persoană (decembrie 2008)
Piaţa locală a asigurărilor (2007):
> Număr de unităţi locale: 21 (2005)
> Prime brute subscrise: 38,56 milioane lei
> Numărul mediu de salariaţi permanenţi în asigurări: 168
> Cheltuieli cu remuneraţiile personalului: 3 milioane lei
> Densitatea asigurărilor: 120,62 lei/locuitor
> Raportul salariaţilor în asigurări la total locuitori: 1/1.903

Asigurări peste nivelul economic al judeţului

Situat în Sud - Estul regiunii Muntenia, pe malul stâng al fluviului Dunărea - braţul Borcea -, judeţul Călăraşi se situează din punct de vedere al dimensiunii suprafeţei între primele 30 de judeţe ale României (2,1% din suprafaţa totală a ţării). Organizarea administrativ-teritorială a Călăraşilor cuprinde 2 municipii (municipiul reşedinţă de judeţ Călăraşi - peste 70.000 locuitori - şi municipiul Olteniţa - circa 27.000 locuitori), 3 oraşe (Budeşti, Fundulea şi Lehliu Gară), 50 de comune, respectiv 159 de sate.

Populaţia judeţului Călăraşi înglobează 1,4% din populaţia României, dintre care un procent de sub 40% trăind în mediul urban, gradul de urbanizare al populaţiei judeţului fiind sub media pe ţară.

Economia: de la stabilizare la dezvoltare

Industria judeţului este profilată, în cea mai mare parte, pe activităţi prelucrătoare. Sunt prezente ramuri ale industriei alimentare (aceasta contribuind în cea mai semnificativă proporţie la producţia industrială a judeţului), industriei confecţiilor din textile, industriei celulozei, hârtiei şi cartonului, industriei materialelor de construcţii, construcţiilor navale, metalurgice ş.a.m.d.

Principalele centre economico-sociale ale judeţului sunt: Călăraşi (cel mai mare centru financiar, social, cultural şi administrativ), Olteniţa şi Lehliu Gară. Economia călărăşeană a suferit un regres între 1989 şi 2000, din cauza falimentului a două mari unităţi industriale ale judeţului (NAVOL Olteniţa şi SIDERCA Călăraşi).

După anul 2000, urmează o perioadă de stabilizare a economiei locale, urmând cu anul 2005 o creştere a acesteia, mari investitori deschizându-şi în judeţ unităţi de producţie, crescând prin aceasta numărul locurilor de muncă (SAINT-GOBAIN şi ROMPLY în Călăraşi şi MARTIFER în Lehliu Gară). În acelaşi timp, alte companii cu capital străin au anunţat proiecte de investiţii, în special în Călăraşi, Lehliu Gară şi Budeşti.

Astfel, în industria textilă activează societatea CATEX, în industria alimentaţiei - producătorul de mezeluri ALDIS şi AVICOLA Călăraşi. În industria agricolă sunt prezente NUTRICOM Olteniţa şi AGRO Chirongi, în vreme ce în industria siderurgică activează companiile REPSID şi ZAFA. Industria constructoare de nave are ca principal jucător societatea cu sediul în municipiul Olteniţa, STENDOR. Alte societăţi călărăşene importante sunt: SAINT GOBAIN GLASS România (producător, transformator şi distribuitor de materiale de sticlă, ceramică, materiale plastice, fontă), MARTIFER (producător de combustibil biodiesel) şi producătorul de mobilă CASA SIMION.

Fiind un judeţ de câmpie, agricultura este activitatea economică principală a judeţului Călăraşi. Baza agriculturii o reprezintă terenurile agricole, care măsoară circa 427.000 hectare. Această stare de fapt a propulsat Călăraşiul în fruntea judeţelor României din punct de vedere al producţiei de grâu, orz sau floarea-soarelui.

În pofida faptului că judeţul este aflat în vecinătatea fluviului Dunărea, latura turistică nu este exploatată la capacităţile ei maxime. Numărul mare de ostroave de un mare pitoresc, ramificarea cursului principal al Dunării prin braţe unice, toate acestea creează atât un cadru natural ce predispune la relaxare, cât şi condiţii unice pentru practicarea vânătorii şi a pescuitului la nivel sportiv. Atractivitatea peisajelor, precum şi punerea în valoare a elementelor enumerate mai sus ar putea constitui premisele evoluţiei turismului călărăşean, judeţul putând dezvolta segmentul de turism sportiv într-un cadru natural inedit. De asemenea, judeţul Călăraşi beneficiază de un potenţial turistic ce permite dezvoltarea unor forme diverse de turism: cultural, monahal, turism verde şi agroturism.

Călăraşii şi criza economică

Contextul crizei economice mondiale, care a provocat schimbări de strategie companiilor şi organizaţiilor din România, a atins şi judeţul Călăraşi. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, din luna iulie 2008 până în luna decembrie 2008, rata şomajului a crescut de la 4,4% la 5,1%, iar numărul şomerilor de la 4.686 la 5.463. De asemenea, judeţul Călăraşi face parte, potrivit Biroului de Credit, din categoria judeţelor cu cei mai mulţi restanţieri, după Giurgiu şi Ilfov.

Astfel, TENARIS SILCOTUB (cel mai important producător român de ţevi din oţel fără sudură) a anunţat la începutul lunii martie 2009 demararea procedurilor de disponibilizare colectivă a 150 angajaţi, 110 din aceştia fiind de la fabrica din Zalău, restul de 40 de la DONASID Călăraşi. Uzina de la Zalău numără aproximativ 1.030 de angajaţi, în timp ce S.C. DONASID Călăraşi are circa 300 de angajaţi.

De asemenea, producătorul de BCA PREFAB anunţa la finele anului 2008 că va disponibiliza circa 500 din cei 700 de angajaţi ai fabricii de la Călăraşi.

În acelaşi timp, producătorul de mezeluri ALDIS Călăraşi anunţa, în decembrie 2008, posibilitatea amânării unor investiţii de circa 10 milioane euro, programate pentru 2009. ALDIS a finalizat anul 2008 cu o cifră de afaceri de 95 milioane euro, cu 8 milioane euro mai mult decât în anul 2007.

În pofida perioadei nefavorabile, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunţa la jumătatea lunii martie 2009 peste 11.200 locuri de muncă disponibile în companiile din toată ţara, dintre care cele mai multe locuri disponibile se aflau în Bucureşti, Braşov şi Călăraşi (peste 500). De asemenea, există companii care au programate investiţii pentru 2009. Una dintre acestea este BRICOSTORE, care urmează să „bifeze” un spaţiu în proprietate de circa 5.000 m2 în Parcul Comercial Călăraşi. Investiţia BRICOSTORE la Călăraşi este estimată în jurul cifrei de 10 milioane euro.

Tendinţe de creştere

Deşi la nivel naţional Călăraşi este plasat, de către CNSAS, printre ultimele judeţe ca si potenţial economic, o parte dintre reprezentanţele locale ale companiilor de asigurări nu au ţinut cont de această realitate, reuşind să se situeze în prima jumătate a clasamentului intern, pe judeţe, din punct de vedere al subscrierilor.

Astfel, condiţiile naturale propice dezvoltării agriculturii, potenţialul agricol legumicol, cerealier şi zootehnic ridicat, fertilitatea ridicată a solului, proprietatea sectorului privat asupra majorităţii terenurilor agricole, tendinţa de creşterea a sectorului de servicii şi a celui privat pot constitui avantaje pentru dezvoltarea sferei asigurărilor. De asemenea, existenţa unor firme private reprezentative cu capital străin sau mixt şi a bazei de cercetare în domeniul agriculturii şi pomiculturii, potenţialul natural, cultural şi istoric pentru dezvoltarea turismului şi, nu în ultimul rând, forţa de muncă calificată în sectoare industriale tradiţionale (confecţii, textile, siderurgie, materiale de construcţii) au creat pieţei locale a asigurărilor toate premisele necesare unei creşteri peste media naţională, deşi o parte semnificativă dintre aceste asigurări sunt transferate direct în capitală.

În acelaşi timp, reprezentanţele companiilor de profil au identificat ca surse importante de creştere, pe lângă binecunoscutul segment auto, anumite clase de asigurări care ţin de specificul judeţului: Asigurările de culturi agricole deţin o pondere de 20% din portofoliul companiei noastre, totalizând circa 1 milion lei subscrieri în 2008, fapt care a dus la clasarea Sucursalei ALLIANZ-ŢIRIAC pe primul loc, la nivel naţional, pe aceasta clasă, a declarat Florian MANEA, Director Sucursală ALLIANZ-ŢIRIAC.

Judeţul Călăraşi dispune de terenuri agricole de 427.000 ha, fapt ce plasează judeţul pe locul 10 la nivel naţional, după suprafaţa arabilă. Pe lângă această suprafaţă importantă, judeţul este ferit de fenomenele naturale dăunătoare pentru culturi, deşi s-au consemnat şi căderi de grindină în anumite zone. Specificul agricol din Călăraşi a condus la o pondere a acestei clase de 16,7% în portofoliul nostru (n. red.: 600 mii lei, în primele nouă luni ale anului 2008), reuşind astfel să cuprindem în asigurare culturile de pe 17% din suprafaţa însămânţată a judeţului, precizează Maria IONESCU, Director, Sucursala ASIROM.

Baza de ofertare în judeţ o reprezintă, în principal, asociaţiile agricole (n. red.: dar şi persoane fizice), unele dintre acestea având în gestiune terenuri agricole de peste 6.000 ha.

Stimulentele pentru încheierea acestor asigurări au fost subvenţiile acordate de stat prin Legea nr. 381/2002 şi obligativitatea încheierii unei asigurări în vederea obţinerii unui credit de la instituţiile bancare.

Care ar fi totuşi problemele cu care se confruntă asigurătorii în ceea ce priveşte subscrierea pe aceasta clasă? Eliminarea subvenţiei prevăzute în legea menţionata anterior, în anul 2008, ar putea constitui una dintre ele, această facilitate având un rol esenţial în convingerea clienţilor sa încheie o asigurare.

De asemenea, este nevoie de mai multă seriozitate din partea companiilor, în ceea ce priveşte cotaţiile de primă practicate, care de multe ori sunt prea mici prin comparaţie cu riscurile preluate în asigurare, a declarat Alexandrina IUGA, Director, OMNIASIG Călăraşi.

În acest context, valoarea totală a volumului de prime brute subscrise în judeţul Călăraşi, în perioada financiară aferentă primelor nouă luni ale anului 2008, a fost de 9,3 mil. EUR (sub un punct procentual din totalul pieţei naţionale), ceea ce reprezintă, comparativ cu primele trei trimestre ale anului 2007, o evoluţie nominală în monedă europeană de 18,2%. Portofoliul consolidat al pieţei locale a avut, în perioada analizată, ca principale componente: asigurări auto facultative CASCO (40%), asigurări obligatorii auto de răspundere civilă (28%), asigurări de incendiu şi calamităţi naturale (11%), asigurări agricole (6%), respectiv asigurări de viaţă (circa 9%).

Comparativ cu ianuarie-septembrie 2007, în primele nouă luni ale anului 2008, cele mai semnificative creşteri nominale le-au înregistrat poliţele de daune la proprietăţi (peste 38%), cele CASCO (cu 35% mai mult decât în 3T/2007) şi cele de incendiu şi calamităţi naturale (creştere de 15%).

De asemenea, potrivit datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică, în 2007 un locuitor al judeţului Călăraşi a achiziţionat, în medie, servicii de asigurare de peste 120 lei, în creştere absolută cu circa 40 lei raportat la 2006. Totodată, pentru perioada analizată s-a constatat o creştere semnificativă a numărului de angajaţi cu carte de muncă din sfera asigurărilor, de la 116 persoane în anul 2006, la 151 în 2007.

Cifrele prezentate dovedesc faptul că, din punct de vedere al segmentului asigurărilor, judeţul se regăseşte pe un trend vizibil evolutiv, în care piaţa de profil se află într-un real proces de maturizare, asigurările tinzând sa reprezinte o latură din ce în ce mai importantă a economiei la nivel local, precum şi din viaţa locuitorilor, acest lucru fiind susţinut în cea mai mare măsură de climatul economic în creştere.

Auto şi property - 80% din daune

Valoarea totală a volumului de daune înregistrate de piaţa călărăşeană a asigurărilor în primele nouă luni ale anului precedent a fost de 3,95 milioane euro. Pe clase de asigurări, volumele cele mai semnificative de daune avizate şi plătite au fost aferente asigurărilor de tip property (9%), respectiv de tip auto (72%). Această stare de fapt se datorează în cea mai mare măsură existenţei pe teritoriul judeţului a autostrăzii Bucureşti-Constanţa, condiţiilor tehnice necorespunzătoare ale reţelei de drumuri comunale, precum şi profilului agricol al regiunii.

De altfel, toate aceste caracteristici şi toţi aceşti factori enumeraţi, care au contribuit la ponderea majoritară a volumului de daune pe segmentele auto şi property, reies şi din declaraţiile liderilor companiilor de asigurare vizitaţi în cadrul Programului „Unde Mă Asigur?”.

În perioada ianuarie-septembrie 2008, compania de asigurare cea mai „păgubită” a fost UNITA, cu pagube totale situate in jurul cifrei de 3,7 milioane lei. De asemenea, cea mai „voluminoasă” daună avizată şi plătită de UNITA a fost înregistrată pentru o poliţă CASCO.

Potrivit lui Gheorghe SPÎNU, Directorul Sucursalei, compania a avut de achitat circa 62.000 euro pentru o daună produsă în Franţa, în urma răsturnării într-o prăpastie a unui cap tractor cu semiremorcă.

De asemenea, „dauna record” consemnată de sucursala călărăşeană a BCR Asigurări a fost produsă tot în urma unui incident rutier: Cea mai mare daună avizată si plătită, pe care a înregistrat-o Sucursala noastră, a fost pentru o poliţă CASCO în sumă de aproximativ 47.500 lei, a precizat Rozalia MURCENIUC, Directorul Sucursalei.

Influenţa vizibilă pe care o are industria auto asupra domeniului asigurărilor, dar mai ales asupra daunalităţii, se reflectă şi în cea mai „consistentă” daună avizată şi plătită de ASIROM Călăraşi: 35.500 lei pentru o poliţă CASCO.

În ceea ce priveşte daunele record consemnate de ALLIANZŢIRIAC, ASTRA Asigurări şi OMNIASIG, acestea au fost aferente domeniului agricol. Cea mai mare daună plătită de către Sucursala ASTRA a fost în valoare de 54.000 lei pe o poliţă de asigurare pentru culturi agricole. Riscul produs s-a datorat căderii de grindină, a comentat Maria LUCA, Director Sucursală ASTRA Asigurări.

Brokerii: doar 7% din total subscrieri

Pe piaţa asigurărilor din Călăraşi se simte nevoia înfiinţării de companii de intermediere în asigurări, care să desfăşoare o activitate serioasă, urmându-şi scopul de consultant pentru potenţialii asiguraţi, dar şi de furnizor de clienţi pentru companiile de asigurări. Aceasta este concluzia echipelor Programului „Unde Mă Asigur?”, în urma vizitelor realizate la Sucursalele şi Agenţiile asigurătorilor judeţeni.

Activitatea redusă a companiilor de brokeraj în asigurări pe raza judeţului reiese, de asemenea, şi din cifrele comunicate de asigurătorii vizitaţi, la nivelul Călăraşului volumul total al primelor brute intermediate fiind de 2,45 milioane lei (7,2% din totalul primelor brute subscrise).

Astfel, potrivit declaraţiilor liderilor companiilor de asigurare, în judeţul Călăraşi se pot desprinde două tipuri de companii de asigurare: care nu utilizează ca şi canal alternativ de vânzare companiile de brokeraj şi care au relaţii de parteneriat cu acestea, dar în mică măsură.

Ponderea primelor brute subscrise prin intermediul brokerilor de asigurare este sub 10 puncte procentuale din totalul subscrierilor Agenţiei. Acest lucru se datorează în primul rând dimensiunilor mici ale judeţului, precum şi faptului că localnicii preferă să achiziţioneze servicii de asigurare direct de la Sucursalele şi Agenţiile companiilor de asigurare, este de părere Marian BUREAC, Directorul Agenţiei BT Asigurări.

În acelaşi sens, Agenţia locală a GENERALI Asigurări, specializată pe segmentul asigurărilor de viaţă, preferă, în detrimentul dezvoltării de parteneriate cu brokerii de asigurare, creşterea sănătoasă a vânzării prin reţeaua proprie de vânzări, a opinat Liliana NICOLESCU, Directorul Agenţiei.

1% este ponderea primelor brute subscrise prin intermediul brokerilor de asigurare, a menţionat Marian MUŞAT, Directorul Sucursalei ASIBAN. Potrivit acestuia, acest raport este foarte mic, din cauza activităţii reduse a brokerilor în judeţul nostru. Pentru viitor, întrevăd o creştere a prezenţei brokerilor în judeţ şi sper la o creştere semnificativă a aportului brokerilor în realizările Sucursalei. De asemenea, Sucursala ASIBAN intenţionează dezvoltarea de parteneriate cu companii de brokeraj din capitală, cu scopul dezvoltării portofoliului cu poliţe încheiate în afara judeţului Călăraşi.

În acest sens, este de remarcat activitatea desfăşurată de Sucursala UNITA Călăraşi, volumul de prime subscrise prin intermediul companiilor de brokeraj în asigurări fiind în afara „tiparului” judeţului: Pentru anul 2008, ponderea primelor brute subscrise prin intermediul brokerilor este de 35%. În 2009, estimăm creşterea acestuia la 50% din totalul subscrierilor, întrucât dezvoltăm relaţii de parteneriat cu două companii de brokeraj importante, ce au o largă acoperire teritorială, a explicat Gheorghe SPÎNU.

Puncte tari şi puncte slabe

Capacitatea redusă de a face faţă presiunii competitive existente în Uniunea Europeană, gradul redus de modernizare şi restructurare a agriculturii, cadrul legislativ instabil şi complex, lipsa capitalului pentru susţinerea investiţiilor, valorificarea insuficientă a potenţialului existent, migraţia tinerilor către zonele urbane sunt doar câteva dintre ameninţările care stau la baza dezvoltării regiunii. De asemenea, structura economică slab diversificată, ponderea mică a tehnologiilor moderne în industrie şi agricultură, volumul relativ redus al investiţiilor străine, lipsa parcurilor industriale, puterea financiară scăzută a populaţiei rurale, accesul limitat la tehnologia informaţiei în zonele rurale sunt doar alte câteva dintre problemele prioritare regăsite pe agenda autorităţilor locale.

Pe de altă parte, existenţa autostrăzii Bucureşti-Constanţa, existenţa punctului de trecere a frontierei Călăraşi - Silistra, relativa apropiere de cel mai mare aeroport din ţară, Henri Coandă, aflat la 60 km faţă de principalele oraşe ale judeţului (Lehliu Gară şi Olteniţa) şi la 120 km de reşedinţa de judeţ – Municipiul Călăraşi -, accesul rutier, feroviar şi fluvial la Marea Neagră, poziţia geografică favorabilă ce oferă posibilităţi de dezvoltare, în special în turism şi în transporturi fluviale, creează toate premisele necesare unei creşteri semnificative a pieţei locale a asigurărilor, în 2009.

Însă pentru o creştere sănătoasă, pentru o maturizare a acestei pieţe, ar mai fi necesare: realizarea unui „plan de atac” pentru o penetrare mai adâncă a zonelor rurale, o iniţiere sau o dezvoltare, după caz, a relaţiilor de parteneriat cu brokerii locali, menţinerea şi specializarea unei echipe „închegate” de agenţi/consultanţi proprii de vânzări, şi, nu în ultimul rând, diversificare portofoliului, în sensul creşterii volumului de subscrieri pe clase de asigurări non-auto, mai puţin „dăunătoare”.