În urma unor rapoarte media privind cazuri confirmate de gripă porcină (A/H1N1) în rândul populaţiei din Mexic, Canada, SUA, Marea Britanie şi Spania, precum şi cazuri suspectate în alte câteva ţări, MARSH, liderul mondial în brokeraj în asigurări şi consultanţă de risc, a subliniat implicaţiile riscurilor şi asigurărilor pentru afaceri decurgând dintr-o posibilă epidemie umană.

Tulpina virusului H1N1 a fost responsabilă pentru pandemia de gripă spaniolă din 1918, care se estimează că ar fi cauzat până la 50 milioane de decese la nivel mondial.

Gripa porcină este întâlnită în mod normal la porci şi, de obicei, este contractată numai de persoanele care intră în contact direct cu animale infectate. Transmiterea de la om la om este rară, dar a fost confirmată în cazul tulpinii actuale, descoperită recent în Mexic. Virusul este descris de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ca un subtip nou de A/H1N1, care nu a fost detectat anterior la porci sau la oameni; o mutaţie care face posibilă transmiterea mai uşoară în rândul populaţiei umane.

OMS este în prezent la nivelul cinci al alertei pandemice, care reflectă că riscul unei pandemii a crescut, dar nu şi că pandemia este inevitabilă. OMS este de părere că nivelul cinci reprezintă un semnal important că o pandemie este iminentă şi că timpul necesar finalizării, organizării, comunicării şi implementării măsurilor de atenuare planificate este scurt.

În cazul în care se dovedeşte că virusul se transmite cu uşurinţă de la om la om şi OMS continuă să crească nivelul de ameninţare, este posibil ca acest lucru să determine impunerea unor restricţii la călătorii şi la trecerea anumitor produse.

Companiile au motive de îngrijorare?

• spre deosebire de gripa aviară, se consideră că această izbucnire nu va reprezenta o ameninţare semnificativă pentru crescătorii de animale, care sunt îngrijoraţi de răspândirea bolii de către păsările migratoare;
• totuşi, impactul psihologic ar putea fi mare. În Mexic, majoritatea restaurantelor şi barurilor sunt închise, evenimentele publice sunt anulate şi mulţi oameni preferă să stea acasă şi departe de locurile de muncă decât să călătorească;
• este posibil ca industria turismului să fie afectată negativ, prin scăderea numărului de turişti, în cazul în care aceştia aleg să stea acasă sau optează pentru alte destinaţii de călătorie. Ţări precum Marea Britanie, Franţa şi Germania îşi sfătuiesc cetăÈ›enii să refuze orice călătorie importantă în Mexic;
• lanţurile de aprovizionare pot fi afectate de răspândirea virusului, în special în cazul în care furnizorii provin din ţări cu o densitate mare a populaţiei şi cu un acces mai restrâns la serviciilemedicale.

Implicaţii asupra continuării activităţii şi managementul crizei

Deşi multe societăţi dispun de proceduri sau planuri pentru situaţii de urgenţă care influenţează continuarea activităţii şi/sau managementul crizei, este posibil să nu poată controla corespunzător o situaţie implicând boli contagioase care îi afectează pe angajaţi şi populaţia în general, la scară mare. Chiar şi societăţile care în ultimii ani au elaborat planuri pandemice este posibil să nu fi avut posibilitatea să dezvolte şi să testeze aceste planuri în întregime.

Experţii din domeniul sănătăţii publice precizează că o pandemie ar putea să se intensifice rapid, să dureze mai multe luni şi să infecteze 25% sau mai mult din populaţia lumii. Multe organizaţii consideră că, în apogeul unei pandemii grave, până la 75% din forţa de muncă poate lipsi de la serviciu.

Pentru a aborda acest risc, firmele ar trebui să monitorizeze îndeaproape situaţia, acordând o atenţie deosebită recomandărilor guvernului şi ale OMS, şi să analizeze şi, eventual, să îşi modifice în mod corespunzător planurile existente cu privire la pandemii, continuarea activităţii şi managementul crizei.

MARSH recomandă conducerii societăţilor să îşi revizuiască politicile privind controalele, din cadrul politicii de management al riscurilor, politicile privind resursele umane şi alte politici privind pandemiile, planurile de management al crizei şi capacităţile de comunicare. Societăţile trebuie să adapteze aceste planuri în funcţie de ameninţarea unei pandemii. În plus, există acţiuni preventive şi de pregătire care pot fi şi trebuie întreprinse în prezent.

Punctele cheie care trebuie avute în vedere imediat de întreprinderi sunt:

• revizuirea politicilor privind deplasările, a politicilor privind igiena şi screening-ul medical şi a politicilor antivirale şi a celor privind suportul medical, incluzând furnizarea de dezinfectante antibacteriene, măşti şi alte materiale;
• identificarea unor mijloace posibile de evitare a socializării şi a altor mijloace pentru minimizarea expunerii şi răspândirii bolii la locul de muncă;
• revizuirea metodelor de informare continuă a angajaţilor, la muncă şi acasă, cu privire la ameninţarea pandemică, precum şi la statutul activităţii;
• în centrele cu angajaţi, planurile trebuie să prevadă posibilitatea ca personalul să lucreze de acasă, dacă este posibil şi adecvat;
• identificarea proceselor vitale care trebuie menţinute, pentru o localizare normală sau centrală în cazul unei pandemii. De exemplu, centre de apel, servicii medicale şi servicii vitale pentru persoanele vulnerabile;
• revizuirea structurii care va fi necesară pentru o administrare eficace a crizei. Aceasta include: modul de implementare a planurilor multiple de continuare a activităţii, gestionarea unei creşteri semnificative a numărului de angajaţi care lucrează de acasă şi modificările substanţiale ale pieţei şi ale lanţului de aprovizionare;
• asigurarea planurilor de management al crizei şi de management al continuării activităţii include scenarii de pandemii şi exercitarea planurilor ori de câte ori este posibil.

Obiectivele principale ale planificării şi ale managementului continuării activităţii trebuie să fie: reducerea expunerii, minimizarea proactivă a efectelor, o comunicare mai bună, minimizarea vârfurilor de absenteism, planuri pentru o posibilă revenire a gripei şi ajustarea constantă a activităţii comerciale şi a lanţurilor de aprovizionare, pentru a reflecta schimbările de pe piaţa locală şi globală. În cazul în care OMS ridică ameninţarea la nivelul şase (infecţie umană răspândită), firmele trebuie să dispună de următoarele:

• un plan de management al crizei care include elemente adaptate pentru pandemie, inclusiv politici privind călătoriile de afaceri, localizarea personalului, distanţare socială, screening medical şi planuri şi procese extinse de sensibilizare şi comunicare;
• o politică şi un plan alternativ privind forţa de muncă şi lucrul de acasă, în cazul în care o mare parte a forţei de muncă este sau poate fi afectată de pandemie;
• o strategie pentru luarea măsurilor speciale pentru evaluarea stării de sănătate a angajaţilor şi reluarea posibilă a muncii de către muncitorii infectaţi care raportează; g un proces de abordare a impactului emoţional al unor evenimente precum decesul asupra membrilor familiei persoanei respective şi a impactului asupra forţei de muncă în general;
• un proces pentru oprirea sau reducerea metodică a furnizării serviciilor, pe baza reducerilor cererilor clienţilor, forţei de muncă, furnizării materiilor prime sau resurselor energetice;
• proceduri de continuitate pentru funcţiile principale care trebuie menţinute operaţionale;
• o structură şi un proces de lucru în colaborare cu furnizorii terţi pentru menţinerea fluxurilor esenţiale de furnizări, servicii comerciale şi produse.

Biroul MARSH de Consultanţă cu privire la Riscuri pune la dispoziţie atât lideri globali, cât şi naţionali, pentru a discuta riscurile şi problemele de management al crizei de continuitate a activităţii, asociate gripei porcine şi pregătirii generale pentru pandemii.

Implicaţii asupra asigurărilor

Izbucnirea gripei porcine în rândul populaţiei din România va avea fără îndoială un impact asupra programelor de asigurare a activităţii, indiferent de dimensiune sau sector. Vă prezentăm mai jos principalele tipuri de asigurări, impactul posibil al izbucnirii unei pandemii, din punct de vedere al acoperii, şi recomandări privind abordarea acestei probleme.

• Răspunderea angajatorilor

Poliţele de asigurare de răspundere a angajatorilor nu trebuie să conţină vreo excludere sau limitare, cel puţin pentru această sumă, care să împiedice soluţionarea, în baza termenilor asigurării, a vreunei cereri de despăgubire din partea unui angajat infectat.

În cazul în care s-ar impune acest lucru, acest tip de poliţă ar aborda cererile de despăgubire pentru gripa porcină ale angajaţilor în acelaşi mod ca în cazul oricărei alte boli infecţioase, cu condiţia stabilirii răspunderii legale pentru vătămare corporală, boală sau afecţiune suferite de un angajat, în cadrul limitelor teritoriale ale poliţei, şi cauzate în perioada de asigurare.

• Răspundere civilă şi pentru produse

Poliţa de răspundere civilă şi pentru produse furnizează acoperire împotriva răspunderii pentru vătămare, daune materiale sau pierderi financiare limitate ale terţilor, cauzate de acţiunile sau de neglijenţa asiguratului. Acest tip de poliţă este menţinut de aproape toate întreprinderile şi asigurătorii nu impun în prezent nicio excludere specifică pentru gripa porcină.

Totuşi, atât în cazul răspunderii angajatorilor, cât şi în cel al răspunderii civile/pentru produse, aceste poliţe vor fi aplicabile numai dacă există răspundere juridică din partea asiguratului, sub rezerva celorlalţi termeni ai poliţei. În cazul în care o întreprindere este implicată direct în manevrarea, procesarea sau transportul animalelor, capacitatea de a stabili că o astfel de răspundere există devine mai probabilă şi implementarea măsurilor rezonabile de control al riscurilor pentru protejarea angajaţilor sau a altor persoane va fi esenţială pentru susţinerea unei astfel de cereri de răspundere.

• Asigurarea de răspundere pentru protecţia mediului

Anumiţi asiguraţi pot avea şi o acoperire separată şi distinctă, în baza unei poliţe de asigurare de răspundere pentru protecţia mediului, pentru vătămare şi daune cauzate de poluare sau contaminare. Aceste poliţe pot conţine prevederi restrictive, care vor fi invocate de asigurători ca răspuns la cererile de despăgubiri pentru daune asupra proprietăţii sau vătămare cauzată de contaminare cu viruşi.

• Asigurare pentru călătoriile de afaceri

Societăţile trebuie să verifice acoperirea, termenii şi condiţiile specifice ale poliţelor pentru călătoriile de afaceri, privind anularea unei călătorii în străinătate.

• Asigurarea proprietăţii

Există riscul întreruperii activităţii în anumite circumstanţe. De exemplu, în cazul în care comunicatele media sugerează angajaţilor „să evite deplasările în anumite zone afectate” sau sugerează că angajaţii trebuie să „rămână acasă”, întreruperea serviciilor de călătorie poate de asemenea duce la întreruperea activităţii.

Pot exista şi alte efecte directe ca urmare a unui incident produs la sau în vecinătatea spaţiilor asiguratului. Acest lucru poate duce la absenţe din cauza temerilor (angajaţilor) sau la lipsa atragerii (clienţilor) sau chiar la intervenţia fizică a unei autorităţi locale/civile competente care impune închiderea birourilor asiguratului.

De asemenea, pot fi înregistrate costuri aferente „curăţării” unei zone infectate din spaţiile companiei de anumite organisme care pot cauza boala.

Deci, cum ar putea să răspundă o poliţă pentru întreruperea activităţii sau pentru daune asupra proprietăţii?

1. Un motiv standard de întrerupere a activităţii impune faptul că aceasta trebuie să fie cauzată de o daună (descrisă în mod frecvent în clauzele poliţei drept „daună fizică”) asupra proprietăţii (folosite de asigurat) în spaţiul asiguratului.

2. În ceea ce priveşte orice incident sau descoperire efectivă a unui organism în spaţiul asiguratului, asigurătorii pot susţine că prezenţa gripei porcine în spaţiu nu constituie o „daună fizică” (sau nici măcar o „daună”) asupra proprietăţii, în baza poliţei.

• Anulare şi abandon

Poliţele încheiate înainte ca riscul gripei porcine să fie considerat drept o ameninţare nu vor include o excludere a gripei porcine. Acest lucru înseamnă că poate fi achitată orice cerere de despăgubire survenită ca urmare a unor evenimente anulate din cauza gripei porcine, cu condiţia ca anularea evenimentului să fie considerată necesară şi în afara controlului asiguratului. În practică, acest lucru înseamnă că gripa porcină trebuie să facă imposibilă continuarea organizării evenimentului de către organizator. Exemple în acest sens sunt: închiderea centrului/locului conferinţei din cauza gripei porcine sau interzicerea circulaţiei sau deplasărilor sau restricţionarea semnificativă a acestora în zona în care are loc evenimentul.

Poliţele de anulare şi abandon nu acoperă cererile survenite ca urmare a reticenţei şi prezenţei reduse. Totuşi, recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a nu călători către anumite ţări sau zone a fost considerată drept un motiv valabil pentru anularea necesară. Dacă este cazul, asigurătorii vor dori ca asiguratul să îşi reprogrameze evenimentele la o dată ulterioară, mai degrabă decât să le anuleze. Acest lucru se dovedeşte a fi dificil în anumite cazuri, având în vedere că nu se ştie cu siguranţă când va înceta gripa porcină.

MARSH a pus la dispoziţie purtători de cuvânt pentru a furniza lămuriri cu privire la implicaţiile pentru asigurări, asociate gripei porcine şi unei posibile pandemii umane.

Despre MARSH

MARSH, cea mai importantă companie de brokeraj în asigurări şi consultanţă de risc, are 24.000 de angajaţi şi oferă servicii de consultanţă clienţilor din peste 100 de ţări. MARSH este una dintre companiile grupui MARSH & McLennan Companies (MMC), un grup cu peste 54.000 de angajaţi şi cu venituri anuale de peste 11 miliarde de USD. Din grupul MMC mai fac parte companii precum: MERCER, companie de consultanţă financiară în domeniul resurselor umane, GUY Carpenter, specializat pe risc şi reasigurare, OLIVER Wyman, consultanţă în management, şi KROLL, compania de consultanţă de risc.