Caravana Forumurilor Economice Regionale 2009 şi-a început periplul prin principalele centre economice ale României în aprilie. Primele destinaţii au fost Timişoara şi Craiova. Echipa Media XPRIMM şi invitaţii săi speciali s-au întâlnit cu angajatorii din cele două mari oraşe şi din judeţele adiacente. În prim-planul dezbaterilor, criza financiară şi provocările pe care aceasta le aşază în faţa companiilor româneşti, mai ales din perspectiva construirii şi menţinerii unei relaţii cât mai stimulatoare cu angajaţii valoroşi ai companiei.
După ce a fost subiectul zilei săptămâni de-a rândul, criza financiară a cedat locul în topul ştirilor „surorii” ei mai mari, criza economică. Efectele au traversat bariera dintre pieţele financiare şi economia reală iar acum, de la randamente şi dobânzi, trecem la subiecte care, din păcate, sunt puternic ancorate în viaţa de zi de zi a companiilor şi a angajaţilor lor: şomaj, blocaj economic, lipsa acută a resurselor etc. În multe privinţe, gradul de incertitudine este foarte mare, cu precădere în ceea ce priveşte sursele de finanţare a activităţii. Datoriile sunt ceva mai uşor de evaluat, dar contabilizează, din păcate, un cumul de efecte negative: credite bancare mai scumpe, taxe şi impozite către stat în creştere, efecte defavorabile ale cursului valutar.
În faţa oricărei stări de criză, reacţia firească este aceea de a-ţi evalua resursele şi de a „strânge rândurile” în faţa provocărilor. Pe cine pot conta firmele româneşti în actuala criză? Care sunt „aliaţii” managementului oricărei companii, în încercarea de a găsi cel puţin soluţii de supravieţuire, dacă nu noi oportunităţi? Răspunsul pare a se impune de la sine: angajaţii sunt singurii aliaţi fideli. Cu siguranţă însă că măsurile prevăzute de Guvern nu sunt de natură a încuraja sporurile salariale directe, mediul fiscal descurajând orice politică de recompensare pe scară largă a angajaţilor.
Forumul a fost organizat în parteneriat cu principalii operatori din pieţele de asigurări de viaţă, pensii private şi servicii medicale în regim privat, precum şi cu o companie de consultanţă financiară. Evenimentul s-a bucurat de sprijinul şi participarea oficială a CSSPP - Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private - şi al CNPAS - Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale. Alături de entităţile menţionate, Forumul a atras şi sprijinul EFRP – European Federation for Retirement Provisions, federaţia europeană a operatorilor din pieţele de pensii private. Asociaţiile profesionale naţionale ale operatorilor din pieţele menţionate şi-au manifestat, de asemenea, sprijinul pentru realizarea evenimentului.
Acesta este contextul în care au avut loc dezbaterile purtate la Timişoara şi Craiova cu angajatorii, reprezentanţi a circa 90 de companii şi instituţii din cele două regiuni de dezvoltare economică: Vest şi Sud-Vest. Au susţinut prezentări şi au răspuns întrebărilor Cristian ROŞU, Director General, CSSPP, Dragoş CABAT, Managing Partner, FINANCIAL VIEW, Camelia COJOCARU, Director Vânzări, ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private, Mihai POPESCU, Director, Divizia Marketing, AIG Life, Valentin LUNGU, Corporate Sales Consultant, MEDICOVER, şi Daniela GHEŢU, Director Editorial al Publicaţiilor PRIMM – Asigurări & Pensii. Moderatorul întâlnirilor, Sergiu COSTACHE, Preşedinte, Media XPRIMM, a subliniat: Există numeroase strategii care pot fi aplicate în managementul unei firme pentru a gestiona problematica crizei. Dintre toate însă, trebuie alese acele pachete de măsuri care nu slăbesc forţa viitoare a companiei, ci dimpotrivă, încurajând creativitatea şi fidelitatea angajaţilor- cheie, cresc competitivitatea afacerii şi valorifică oportunităţile existente.
S-a discutat despre prognozele de viitor, s-au prezentat posibile soluţii pentru managementul companiilor în perioada de criză, s-a discutat despre principala resursă care poate contribui la depăşirea cu succes a crizei: angajaţii companiei. Desigur, numeroase companii se vor confrunta cu necesitatea de a disponibiliza o parte din personal. Nu este o soluţie pe care s-o dorim, dar dacă ea devine absolut necesară, atunci o astfel de operaţiune trebuie realizată cu multă atenţie, după o analiză detaliată a funcţiunilor îndeplinite de angajaţi, astfel încât reducerile să fie operate asupra acelor posturi care nu adaugă valoare produselor şi serviciilor companiei. În paralel, trebuie neapărat aplicate principiile meritocraţiei. Numai aşa se pot păstra valorile, adică acei oameni fără de care funcţionarea şi dezvoltarea companiei ar fi serios periclitate, a subliniat analistul Dragoş CABAT, vorbind despre măsurile operaţionale incluse în strategiile de criză.
Care este însă realitatea economică în regiunile vizate de cele două evenimente? Iată câteva dintre principalele concluzii care se pot extrage din sondajul de opinie întreprins la finalul fiecărei întâlniri.
Percepţii şi opţiuni de criză
Circa 70% dintre angajatorii prezenţi la FER Timişoara au apreciat măsura în care compania lor a fost afectată de criză ca medie şi mare, în timp ce la Craiova procentul urcă la aproape 75%. Trecând în zona calificativelor extreme, dacă la Timişoara mai puţin de 2% din companiile repondente s-au declarat afectate într-o măsură foarte mare de urmările crizei economice, la Craiova procentul urcă până la 10%. Cât priveşte răspunsurile optimiste, dacă la Timişoara 7% din repondenţi au declarat că au avut foarte puţin de suferit de pe urma crizei, procentul coboară pentru Craiova la puţin peste 1%. În ambele oraşe, autorii răspunsurilor optimiste proveneau preponderent din zona serviciilor financiare sau din cea a comunicaţiilor, în timp ce ponderea principală a răspunsurilor pesimiste aparţinea reprezentanţilor unor unităţi industriale, preponderent regii autonome, sau ai unor instituţii de stat din domeniul sănătăţii sau din cel al învăţământului şi culturii.
În aceste condiţii, care consideră angajatorii din cele două oraşe că sunt cele mai bune soluţii de management pe timp de criză? Ca notă generală, indiferent de măsura în care compania a fost afectată de criză, prima opţiune a angajatorilor craioveni se îndreaptă către reducerea costurilor de funcţionare, în principal prin diminuarea/îngheţarea salariilor sau prin disponibilizările de personal. Reducerea costurilor de funcţionare a fost principala opţiune exprimată şi la Timişoara, dar în ceea ce priveşte mijloacele de a realiza acest lucru, timişorenii s-au îndreptat mai degrabă către optimizarea costurilor administrative, în paralel cu aplicarea unor politici diferenţiate de recompensare a angajaţilor, potrivit importanţei acestora pentru companie.
De remarcat că există, în mod evident, diferenţe în abordare între angajatorii din cele două zone cercetate, diferenţe dictate în mare măsură şi de condiţiile economice locale. Astfel, cea mai mare parte a repondenţilor de la Timişoara consideră că acordarea de beneficii salariaţilor este încă o opţiune valabilă, dar îşi nuanţează această poziţie reducând segmentul salariaţilor vizaţi pentru acordarea acestora la cel al angajaţilor cu adevărat foarte valoroşi pentru companie. Ei consideră că astfel se va realiza o optimizare a costurilor cu personalul, cheltuind suplimentar numai pentru acei angajaţi care pot contribui substantial la succesul companiei. Prin comparaţie, la Craiova, zonă în care un segment important al economiei este încă dominat de proprietatea de stat, noţiunea de disponibilizare revine foarte des în ansamblul de măsuri pe care repondenţii le consideră potrivite în această perioadă. Cât priveşte beneficiile, nu puţini au fost angajatorii care au declarat că se gândesc la o reducere a celor existente, cel puţin pentru o perioadă. Craiovenii sunt însă de acord, în mare măsură, că adoptarea unei politici diferenţiate de recompensare a angajaţilor este o soluţie cu şanse de reuşită, îmbinând economia cu disponibilitatea de a recompensa efortul şi meritele angajaţilor.
Care sunt, în opinia angajatorilor participanţi la Forumurile Economice Regionale, cele mai interesante beneficii pentru angajaţii lor? La Craiova, în centrul interesului se află pensiile private facultative, cu 62% din opţiuni, urmate de asigurările de viaţă şi de asigurările de sănătate, care au întrunit fiecare votul a circa 52% dintre repondenţi (angajatorii intervievaţi au avut posibilitatea de a selecta mai multe beneficii). Pensiile private facultative conduc în top şi la Timişoara, cu circa 42% de opţiuni pozitive, urmate de asigurările de sănătate (35%) şi de abonamentele la o clinică medicală privată (33%). Asigurările de viaţă au întrunit numai 22% din voturile repondenţilor, devansate de bonusurile în bani, cu 28%.
Instabilitatea legislativă – un factor de stress
Nimic nu ne împiedică să ne gândim că, tot aşa cum s-a decis „îngheţarea” contribuţiilor la Pilonul II de pensii private, în pofida prevederilor legii, deductibilitatea din Pilonul III ar putea fi una dintre următoarele „ţinte” ale Guvernului, în încercarea de a obţine mai mulţi bani la buget, a afirmat unul dintre participanţi, exprimând un punct de vedere comun angajatorilor din zonă. Percepţia negativă cu privire la consecvenţa cu care este aplicată reforma pensiilor, determinată în mare parte de măsura „îngheţării” contribuţiilor la Pilonul II de pensii private, a fost întărită în ultima perioadă de valul de „măsuri corective” adoptate de Guvern. Schimbarea „din mers” a regulilor constituie, astfel, unul dintre cei mai importanţi factori de stress identificaţi de managerii companiilor, indiferent de profilul acestora, şi se afla printre cele mai importante motive pentru care stabilirea unei strategii coerente de criză, la nivelul firmelor, este foarte greu de realizat. Ca urmare, orice demers care presune angajarea unor noi cheltuieli, cum ar fi acordarea de pensii private facultative salariaţilor, este „îngheţat”, la rândul său, în aşteptarea unor vremuri cu mai multă stabilitate legislativă, care să permită managerilor o evaluare pe termen mediu a bugetului companiei.
[img23]
Mulţi dintre angajatorii care au participat la Forumurile Economice Regionale sunt convinşi de necesitatea de a-şi recompensa angajaţii valoroşi pe măsura eforturilor cerute de situaţia de criză. În acest scop, ei ar fi dispuşi să apeleze la un pachet de beneficii, incluzând contribuţia la pensiile private facultative. Totuşi, cele mai multe companii au adoptat o atitudine foarte prudentă, aşteptând să vadă mai întâi ce direcţie vor lua măsurile de criză adoptate de Guvern şi care va fi impactul acestora asupra bugetului companiei. Nu vrem să acordăm salariaţilor noştri un beneficiu pe care în scurt timp s-ar putea să nu-l mai putem susţine din punct de vedere financiar. În acest moment, deductibilitatea este un argument hotărâtor în decizia de a acorda pensii private facultative angajaţilor, căci în lipsa ei bugetul companiei n-ar putea suporta un astfel de demers, a explicat unul dintre managerii prezenţi la Forum. Un drept odată acordat, trebuie respectat. Altfel ne pierdem orice credibilitate în faţa angajaţilor, a subliniat acesta.
Nu totul vine de la angajatori
Dintr-o perspectivă retail, maturitatea atinsă de asigurările de viaţă îşi spune cuvântul, procentul repondenţilor care deţin deja o asigurare de viaţă (44-46%) fiind sensibil mai mare decât al celor care contribuie pentru o pensie privată facultativă (24-26%).
De remarcat, de asemenea, că numai 40% dintre persoanele care au declarat că deţin un contract de pensie facultativă şi mai puţin de 20% dintre cele care au o asigurare de viaţă au intrat în posesia acestora ca beneficii acordate de angajator. Aşadar, comportamentul individual faţă de achiziţionarea acestor produse nu „aşteaptă” neapărat satisfacerea necesităţilor de protecţie şi de economisire cu ajutorul angajatorului, atitudine vizibilă mai ales în cazul angajaţilor bugetari, pentru care instituţiile angajatoare sunt încă departe de a adopta o politică de beneficii satisfăcătoare.
Finalul întâlnirii a fost marcat, ca întotdeauna, de concluziile invitaţilor. Nu există o reţetă unică pentru a depăşi criza. Este clar însă că panica nu face parte din nicio reţetă de succes. Ca urmare, îndemnul nostru este să analizaţi cu atenţie, fără să pierdeţi din vedere nici viitorul companiei, nici viitorul angajaţilor dumneavoastră. Folosiţi avantajele fiscale existente, atâtea câte sunt, astfel încât, cu un efort financiar suportabil, să puteţi demonstra salariaţilor că bunăstarea şi viitorul lor se află pe lista dumneavoastră de priorităţi chiar dacă vremurile sunt grele, iar ei vă vor răspunde pe măsură, a concluzionat Cristian ROŞU.
[img24]
