Care au fost cele mai bune şi cele mai rele lucruri care s-au întâmplat în anul care a trecut de la debutul Pilonului II de pensii private obligatorii? Şi, ţinând seama de ele, care sunt priorităţile următoarei perioade? Acestea sunt întrebările pe care le-am adresat liderilor companiilor de administrare a fondurilor de pensii. Iată care este perspectiva pe care aceştia o propun.

Crinu ANDĂNUŢ Preşedinte APAPR Director General, ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private

Top +

• randamentele pozitive obţinute de fondurile de pensii de Pilon II din România, în condiţiile în care fondurile europene şi mondiale de pensii s-au aflat pe minus din cauza crizei financiare;
• cei peste 575.000 de nou-intraţi în sistem, în primul an, prin aderarea continuă;
• întărirea APAPR, care a devenit în premieră partener de discuţie pentru autorităţi şi a servit interesele de comunicare, cooperare şi construcţie tehnică ale industriei de pensii private, având ca beneficiari finali participanţii la sistem.

Top –

• îngheţarea contribuţiilor la 2% în Pilonul II anul acesta;
• schimbarea regulilor contabile aplicabile administratorilor, în dezacord cu standardele internaţionale de contabilitate şi cu cele mai bune practici în domeniu;
• menţinerea unui grad redus de informare şi interes privind Pilonul II în rândul tinerilor, fapt observat în aderarea continuă prin raportul: 10% participanţi intraţi prin semnătura proprie – 90% participanţi intraţi prin loteriile lunare.

Informarea publicului rămâne prioritatea numărul unu

Contrar multor opinii, nici legea fondului de garantare, nici legea de plată a pensiilor private nu sunt prioritare pentru 2009. Adevărata prioritate zero în acest moment este o campanie naţională de informare completă şi corectă privind pensiile private, dar şi privind sistemul public de pensii. O campanie naţională de informare, prin care autorităţile să determine marele public să înţeleagă mai bine sistemul şi să construiască încrederea în reforma atât de necesară a sistemului de pensii. Sperăm să vedem această campanie devenind realitate la un moment dat – deşi, ca să fiu sincer, nu văd autorităţile bifând acest obiectiv ca prioritar în cursul acestui an.

Emilia BUNEA CEO, ING Fond de Pensii

Top +

• aderarea în număr mai mare decât cel preconizat pentru categoria optională de vârstă 36–45, un vot de încredere extraordinar acordat sistemului privat de pensii;
• performanţa investiţională de excepţie, în contextul crizei, şi comparativ cu performanta altor fonduri de pensii sau de investiţii în Europa;
• buna organizare a CNPAS, care a evitat erori de amploarea celor cauzate de omologul polonez la începutul pensiilor private din Polonia.

Top -

• nerespectarea calendarului iniţial privind procentul contribuţiei;
• procentul foarte mare de conturi fără contribuţii, acompaniat de prea puţină informaţie cu privire la cauzele acestora;
• modificarea reglementărilor contabile privitoare la cheltuielile de achiziţie.

Fondul de garantare trebuie privit numai ca o ultimă soluţie

Forma finală a legii fondului de garantare poate avea un impact major, atât asupra planurilor de afaceri ale administratorilor (din nou), cât şi asupra filozofiei de risk management pe care se va baza piaţa pensiilor private. Consider că fondul de garantare trebuie privit ca o ultimă soluţie (şi dimensionat ca atare), şi că administratorii trebuie să constituie suficiente „linii de apărare” pe terenul propriu (prin calculul unor provizioane corecte şi prin menţinerea unei solvabilităţi minime), care să acopere cu probabilitate foarte mare, chiar în scenarii extreme, toate riscurile pe care şi le asumă, astfel încât probabilitatea apelării la „mila pieţei” (i.e. fondul de garantare) să fie foarte redusă.

Mihai COCA-COZMA CEO, AIG Fond de Pensii

Top +

• finalizarea în timp a legislaţiei secundare;
• începerea la timp a colectării;
• implicarea, participarea, ajutorul şi
  aportul de know-how al APAPR la dezvoltarea
  pieţei.

Top –

• modificarea procedurii de evaluare finală, dar şi modul complet opac prin care s-au efectuat validările finale;
• permanenta modificare şi abaterea de la legislaţia primară a legislaţiei secundare, incluzând aici şi instrucţiunile comunicate prin adrese;
• nerespectarea legislaţiei referitoare la creşterea graduală a contribuţiei.

Toate măsurile de natură economică şi fiscală se vor reflecta, pultiplicat, asupra Pilonului II

Priorităţile sunt legate de eficientizarea funcţionării Pilonului II, fie prin reducerea cheltuielilor administratorilor, fie prin crearea de surse suplimentare:

• la un an de la primele colecţii, ar trebui să se decidă curăţarea Registrului Participanţilor, prin scoaterea din el a membrilor care nu au nicio contribuţie şi păstrarea acestora într-un registru-tampon, pentru o eventuală activare ulterioară; se vor reduce costurile de administrare ale CNPAS, ale CSSPP, dar şi ale administratorilor; de asemenea, raportările conturilor goale către mass-media vor fi mult mai încurajatoare;
• cele patru garanţii ale sistemului ar trebui re-discutate, deoarece ele sunt în contradicţie unele cu celelalte şi determină o politică investiţională extraordinar de prudenţială;
• protejarea, printr-o asigurare specifică, simplă, unitară şi strict reglementată de lege, a familiilor acelor participanţi care decedează sau devin invalizi total şi permanent şi care, datorită timpului foarte scurt de contribuire, nu au accumulat un activ suficient de mare.

De menţionat că Pilonul II va fi sistemul financiar care va resimţi din plin volatilitatea evoluţiei economiei româneşti. Absolut toate măsurile de natură economică şi fiscală care s-au luat şi/ sau se vor lua îşi vor arăta adevăratul efect - pozitiv sau negativ -, printr-un rezultat multiplicat, în fondurile din Pilonul II şi mai ales în contul individual al fiecărui participant.

Simona Mihaela DIŢESCU CEO, BCR Fond de Pensii

Top +

• colectarea banilor şi virarea acestora s-a desfăşurat conform aşteptărilor;
• suport legislativ activ;
• investiţii prudente, ceea ce a dus la randamente pozitive (în contextul economiei actuale).

Top –

• îngheţarea contribuţiilor;
• trecerea direct pe cheltuială a costurilor cu comisioanele agenţilor;
• inexistenţa unui sistem de limitare a cotei de piaţă, atât în campania de aderare iniţială, cât şi în aderarea continuă. În ceea ce priveşte aderarea continuă, mă refer strict la sistemul de repartizare aleatorie în funcţie de cota de piaţă obţinută în campanie.

Implementarea sistemului multifond trebuie inclusă pe lista scurtă a priorităţilor

Revenirea la calendarul iniţial al contribuţiilor şi recuperarea stagnării sunt priorităţi ale sistemului de pensii private. Apoi, cred că vânzările ar trebui impulsionate, prin instituirea unui sistem de repartizare aleatorie, în pas cu volumul actual al vânzărilor. Aş adăuga pe „lista scurtă” a priorităţilor şi implementarea unui sistem multifond.

Besim JAWAD CEO, EUREKO Fond de Pensii

Top +

• succesul campaniei de aderare, care a fost realizată într-o perioadă foarte scurtă, şi în special participarea nesperat de numeroasă a persoanelor pentru care aderarea era opţională; aş remarca aici în mod deosebit efortul depus de CSSPP pentru ca întreg procesul să fie posibil;
• funcţionarea foarte bună a sistemului de colectare care, spre deosebire de experienţa altor ţări, în România nu a provocat niciun fel de dificultăţi notabile;
• rezultatele pozitive ale primului an, care au demonstrat că sistemul este pe deplin funcţional, chiar dacă pe parcurs au mai fost diverse aspecte care au necesitat clarificări.

Top –

• îngheţarea contribuţiilor pentru anul 2009;
• modificarea regulilor contabile;
• forma în care a fost lansat primul draft al legii privind fondul de garantare care, dacă va fi adoptată, va face ca această afacere să devină complet neprofitabilă, acţionarii noştri aflându-se practic în imposibilitatea de a-şi recupera investiţia şi de a obţine profit.

Prioritatea acestui moment este mai degrabă una legată de modul în care colaborăm în această piaţă

Mai sunt numeroase chestiuni tehnice de rezolvat sau de corectat, dar cred că ele nu au un caracter special de urgenţă. În opinia mea, prioritatea acestui moment este mai degrabă una legată de modul în care colaborăm în această piaţă.

De exemplu, ar trebui să dăm mai multă transparenţă proceselor care au loc în cadrul CNPAS în legătură cu aderarea şi colectarea. În multe privinţe, acestea sunt încă închise într-o „cutie neagră” din punctul nostru de vedere, al operatorilor din piaţă. Apoi, ar fi de dorit ca, atunci când se stabilesc reguli, să nu se piardă din vedere care este obiectivul ce trebuie atins. Procedura de trimitere a scrisorilor anuale de informare este un bun exemplu în acest sens. Solicitarea de borderouri individuale a creat o mulţime de costuri suplimentare şi nu a crescut cu nimic şansa ca participanţii să primească această corespondenţă.

În afară de asta, ar fi de apreciat dacă norma privind transferurile ar fi modificată astfel încât să minimizăm riscul ca participanţii să fie determinaţi să se transfere de la un fond la altul împotriva propriului interes, precum şi riscul transferurilor frauduloase.

Ar mai fi, de asemenea, şi alte aspecte care trebuie reglementate sau în privinţa cărora normele ar trebui amendate, cum ar fi: plata pensiilor private sau aspectele privind cerinţele de solvabilitate şi provizioanele tehnice, însă acestea sunt lucruri care pot fi rezolvate în timp.

Cel mai important, cred că nu trebuie să uităm că administratorii de pensii private finanţează, în fapt, reforma. Aceste companii nu realizează profit în prezent şi n-o vor face nici în viitorul apropiat. Dacă perspectivele lor de a desfăşura o activitate cât de cât profitabilă vor fi diminuate şi mai mult, s-ar putea să nu-şi mai dorească acest business.

Marius RAŢIU CEO, AEGON Fond de Pensii

Top +

• virarea primelor contribuţii în termenul stabilit de lege;
• colectarea şi virarea contribuţiilor centralizat şi fără probleme majore;
• intrarea în vigoare a noii norme de investiţii.

Top –

• îngheţarea contribuţiilor la nivelul de 2% pentru anul 2009;
• modificările prevederilor contabile;
• neprioritizarea modificărilor/adăugirilor/ ajustărilor legislative în funcţie de importanţă

Cel mai important lucru este stabilitatea legislativă

Oricât am încerca să învăţăm din ceea s-a implementat în ţările cu mai multă experienţă în Pilonul II, este evident că o bună funcţionare a sistemului nu poate fi definită într-un interval de timp relativ scurt. Chiar dacă mai sunt lucruri care trebuie şi pot fi corectate, cred că prioritatea trebuie să fie legată de stabilitatea sistemului legislativ. Chiar dacă sunt lucruri mai mult sau mai puţin perfecte, este de preferat ca acestea să fie la fel şi astăzi şi mâine.

Cristina NIŢESCU CEO, OMNIASIG Pensii

Top +

• numărul de participanţi, peste aşteptări de mare;
• ponderea însemnată a celor de peste 35 de ani, ceea ce demonstrează încrederea în sistem;
• performanţa peste aşteptări a fondurilor, ţinând cont de criza economică şi de evoluţia pieţelor de capital.

Top –

• îngheţarea contribuţiilor;
• instabilitatea legislativă.

În opinia mea, prioritatea absolută este revenirea la calendarul iniţial de contribuţii.

Shah ROUF CEO, Aviva Romania

Top +

• ceea ce este important, şi constatăm cu bucurie că s-a intamplat deja acest lucru, este faptul că lucrurile bune vin să corecteze deficienţele întâmpinate în primele luni: calitatea bazei de date a CNPAS se îmbunătăţeste de la o zi la alta (comparativ cu ceea ce se întâmpla în stadiul incipient), contribuţiile au început să fie plătite la termen (deşi iniţial erau stopate frecvent).

Top –

• cred că cele mai dezarmante aspecte se referă la îngheţarea nivelului contribuţiilor şi la multiplele schimbări legislative. Sperăm că reglementările viitoare vor reuşi să îndrepte aspectele negative cu care ne confruntăm acum; în ultimul timp, remarcăm o implicare activă a autorităţilor, ceea ce vine să compenseze, într-un mod susţinut, frecventele schimbări legislative ce se petrec în domeniu.

Constat cu bucurie că multe din deficienţele începutului sunt corectate.

Prioritatea numărul unu este legată de stabilitatea mediului legislativ şi politic. Din punctul nostru de vedere, o abordare consistentă a subiectului legat de „pensiile private obligatorii” în rândul autorităţilor va duce la creşterea climatului de încredere, atât în rândul clienţilor, cât mai ales în rândul investitorilor, dându-le acestora posibilitatea de a profita la maximum de oportunităţile oferite de mediul de business din România.

Ioan VREME CEO, GENERALI Fond de Pensii

Top +

• partea pozitivă e dominată de rezultatele pozitive ale pieţei, în condiţii de criză, şi asta se datorează faptului că administratorii aparţin toţi unor grupuri serioase şi stabile pe plan mondial. Aş plasa deci în vârful piramidei optimiste faptul că România are profesionişti şi că România poate face lucrurile mai bine decât alte ţări.

Top –

• topul lucrurilor negative începe cu locul 3: lipsa de interes a participanţilor a crescut pe măsură ce timpul a trecut. Asta din cauza celui de al doilea element negativ: nealocarea de resurse pentru o informare coerentă şi constantă. Probabil că toate bazate pe o filozofie şi o abordare negativistă proprii zonei balcanice: „precis şi asta e o păcăleală”.

Interesul publicului pentru pensiile private trebuie menţinut prin informarea corectă şi constantă

Prioritatea maximă este cea a colaborării foarte eficiente între operatori şi supraveghetor, pentru că elementele legislative trebuie aduse mai aproape de realitatea crizei şi a experienţei acumulate într-un an. Cred că doar prin acţiunile noastre conjugate putem dovedi că sistemul se perfecţionează în interesul participanţilor.