Principalele atribuţii ale controlului financiar de gestiune sunt acelea de examinare şi verificare a actelor şi operaţiunilor emise sau înfăptuite de societatea de asigurare şi subunităţile competente, cu privire la legalitatea, operativitatea, eficienţa, economicitatea şi realitatea acestora.

Controlul financiar de gestiune trebuie să verifice dacă datele şi informaţiile introduse în documentele financiar - contabile şi de gestiune şi în sistemul informatic sunt reale şi corecte, dacă ele nu ascund incorectitudini în oglindirea realităţii celor consemnate, fraude sau diverse greşeli intenţionate sau neintenţionate cauzatoare de prejudicii. Controlul financiar de gestiune trebuie să evidenţieze, cu prilejul controalelor efectuate, erorile, abaterile şi deficienţele din activitatea economico-financiară, cauzele apariţiei lor şi să identifice soluţiile adecvate pentru creşterea performanţei acestora. Scopul controlului financiar de gestiune, investigarea şi verificarea daunelor au drept ţintă prevenirea şi descoperirea fraudelor, a greşelilor şi neregulilor care pot afecta realizarea obiectivelor societăţii, creşterea performanţelor obiectivelor de bază şi derivate printr-un proces continuu de gestionare şi manifestare a riscurilor inerente, generale şi specifice la nivelul unei societăţi de asigurare.

În ceea ce priveşte investigarea, verificarea şi combaterea fraudelor şi plăţilor de despăgubiri necuvenite, sistemul de control trebuie să vizeze respectarea de către salariaţi a metodologiilor de instrumentare a dosarelor de daună; investigarea şi verificarea evenimentelor asigurate care prezintă suspiciuni cu privire la realitatea şi dinamica producerii lor, sinceritatea şi autenticitatea documentelor prezentate pentru stabilirea despăgubirilor şi a persoanelor vinovate, precum şi executarea de măsuri specifice pentru recuperarea prejudiciilor aduse societăţii prin fraude sau alte fapte antisociale.

În majoritatea cazurilor, fraudele în asigurări şi celelalte nereguli de natură financiar-contabilă şi de gestiune nu sunt cunoscute sau reclamate de cei care le comit, ele trebuie căutate, identificate şi descoperite de către salariaţii care lucrează în sistemul de control intern.

Ca atare, cunoaşterea şi descoperirea acestora depind în mare măsură de structura organizatorică a controlului intern, de atribuţiile conferite acestuia, de acţiunile organizate şi de interesul şi importanţa pe care factorii de conducere le acordă activităţilor de control.

Probleme cu care se confruntă sistemul de control intern

În societăţile de asigurare, controlul intern se confruntă cu probleme deosebite legate de nerespectarea normelor de contractare şi administrare a asigurărilor, instrumentarea şi lichidarea daunelor, respectarea regimului financiar - contabil şi de gestiune, acte de fraudă şi plăţi de despăgubiri necuvenite ş.a.

În ultimii ani, fraudele în asigurări şi plăţile de despăgubiri necuvenite, precum şi neregulile financiar - contabile şi de gestiune au cunoscut creşteri deosebite, escrocheriile şi înscenările de evenimente asigurate dublându-se faţă de perioadele anterioare, ca de altfel şi pagubele provocate societăţilor de asigurare. Au crescut furturile de bunuri şi materiale asigurate, supraevaluările de daune produse prin incendii, inundaţii şi alte catastrofe naturale, înscenările şi producerile intenţionate de evenimente asigurate, neglijenţele şi abuzurile în stabilirea şi plata despăgubirilor.

S-au constatat fraude în aproape toate domeniile de activitate ale sistemului de asigurări, la comiterea cărora au participat asiguraţi, persoane păgubite, inspectori de asigurare şi de constatare a evenimentelor etc.

Spre exemplificare, numai în anul care a trecut, Corpul de Control al S.C. ASIROM VIG S.A., în cadrul căruia îmi desfăşor activitatea, a controlat, a analizat şi a investigat realitatea producerii evenimentelor asigurate în peste 5.700 de dosare de daună care prezentau suspiciuni de fraudă şi plăţi nelegale de despăgubiri. Din acestea, circa 1.000 de dosare de daună, cu o valoare a despăgubirilor de 6,5 milioane lei, au fost soluţionate prin preveniri de la plată, pentru comiterea de către asiguraţi sau persoanele păgubite a unor fraude sau alte nereguli. Reţin atenţia, în mod deosebit, înscenările de evenimente şi despăgubirile mari solicitate de asiguraţi şi persoane păgubite societăţilor de asigurare, prin prezentarea de documente, evidenţe contabile, devize şi expertize neconforme cu realitatea.

Considerăm că perioada de criză economică pe care o parcurge în prezent sistemul de asigurări şi introducerea constatului amiabil al accidentelor de circulaţie vor determina şi mai mult creşterea fraudelor comise de asiguraţii de rea credinţă care, cu complicitatea unor salariaţi din societăţile de asigurare, vor înscena riscuri asigurate prin deturnarea vinovăţiei persoanelor implicate în evenimente, în favoarea celor care nu posedă o asigurare de răspundere civilă auto.

În activitatea de lichidare şi regularizare a daunelor se înregistrează numeroase deficienţe privind constatarea daunelor şi riscurilor asigurate; plăţi de despăgubiri necuvenite sau mai mari decât cele legal datorate; neglijenţe şi nereguli în verificarea realităţii producerii evenimentelor asigurate etc. Nu se aplică şi respectă în totalitate metodologiile, normele şi circularele emise de societăţile de asigurare, nu se ţine întotdeauna seamă de dinamica şi împrejurările producerii evenimentelor asigurate, de stabilirea corectă a daunelor, de plata despăgubirilor şi de constituirea rezervelor tehnice.

În majoritatea societăţilor de asigurare se înregistrează numeroase cazuri de acordare şi aprobare a unor soluţii de înlocuire a pieselor şi subansamblurilor auto care pot fi reparate; plăţi de despăgubiri pentru riscuri neasigurate; utilizarea în mod eronat sau voit a coeficienţilor de uzură; plăţi de echipamente necuprinse în asigurare ori evenimente comise înainte de intrarea în vigoare a poliţelor de asigurare etc.

În domeniul financiar-contabil şi de gestiune se comit nereguli şi încălcări ale normelor interne privind stabilirea şi încasarea primelor de asigurare, constituirea rezervelor tehnice, inventarierea patrimoniului societăţilor de asigurare, plata despăgubirilor, înregistrarea operaţiunilor financiare şi de gestiune, justificarea şi gestionarea primelor de asigurare încasate etc. În ultimii ani, au luat amploare cazurile de încasări în interes personal de prime de asigurare, atât de către intermediarii în asigurări, cât şi de către salariaţii societăţilor de asigurare, acestea fiind prejudiciate cu importante sume de bani.

De altfel, neglijenţele şi abuzurile din activitatea de încheiere a contractelor de asigurare, nerespectarea instrucţiunilor privind lichidarea daunelor şi neverificarea realităţii producerii riscurilor asigurate în momentul avizării daunelor au determinat creşterea fraudelor şi plăţilor de despăgubiri necuvenite în majoritatea societăţilor de asigurare.

În anul 2008, activităţile de constatare şi prevenire a fraudelor şi neregulilor din activitatea de contractare şi administrare a asigurărilor, realizate de Corpul de Control al S.C. ASIROM VIG S.A. (plăţi de despăgubiri necuvenite ca urmare a unor fraude; prime de asigurare încasate în minus faţă de prevederile normelor de asigurare; acordarea de reduceri de cote de prime şi comisioane nejustificate; prime de asigurare însuşite de cei care le gestionau; recuperări de debite şi sume plătite nelegal; eliberări de rezerve menţinute în mod nejustificat în evidenţele contabile etc.) au contribuit la reîntregirea patrimoniului societăţii cu suma de peste 17 milioane lei. Numeroase asemenea constatări s-au efectuat şi de către celelalte sisteme de control financiare de gestiune şi de combatere a fraudelor şi plăţilor de despăgubiri necuvenite, existente în societăţile de asigurare de pe piaţa românească.

Unele considerente privind reorientarea activităţii de control în perioada de criză economică

În contextul creşterii fraudelor în asigurări şi a neajunsurilor financiar-contabile şi de gestiune, al amplificării neregulilor din contractarea şi administrarea asigurărilor, precum şi al crizei economice pe care o parcurge societatea românească, considerăm că activităţile sistemelor de control intern şi în mod deosebit cea a controlului financiar de gestiune, combaterea fraudelor şi plăţilor de despăgubiri necuvenite, toate acestea trebuie reorientate către desfăşurarea cu prioritate a unor măsuri şi activităţi specifice apărării fondurilor materiale şi băneşti, către prevenirea, descoperirea şi combaterea neregulilor de natură a afecta patrimoniul societăţilor de asigurare, a plăţilor de despăgubiri necuvenite, combaterea fraudelor şi descoperirea neregulilor, abuzurilor şi neglijenţelor înregistrate în activitatea salariaţilor.

Consider că direcţiile principale de acţiune ar trebui axate pe organizarea şi executarea de activităţi specifice privind prevenirea şi descoperirea fraudelor şi plăţilor de despăgubiri necuvenite, pe efectuarea de controale tematice privind combaterea abuzurilor, neglijenţelor şi neregulilor din activitatea de contractare şi administrare a asigurărilor, a riscurilor asigurate şi legalitatea plăţilor de despăgubiri, recuperarea prejudiciilor aduse societăţilor de asigurare prin fraude şi alte fapte antisociale.

În exercitarea activităţilor de control trebuie să se acorde o atenţie deosebită cunoaşterii proceselor şi fenomenelor economice din societăţile de asigurare şi subunităţile subordonate; a legilor şi actelor normative interne care reglementează activităţile de contractare şi administrare a asigurărilor; a neregulilor financiar-contabile şi de gestiune instituite în societate; a sistemului informatic şi informaţional, precum şi analizei datelor şi informaţiilor furnizate de contabilitatea de gestiune. Activităţile de control financiar şi de gestiune trebuie să ofere posibilitatea cunoaşterii implementării măsurilor dispuse de conducerea societăţii şi a departamentelor de specialitate, a neregulilor din activitatea de subscriere a asigurărilor, profitabilitatea proceselor economico - financiare şi cunoaşterea datelor şi informaţiilor furnizate de contabilitatea de gestiune.

Contabilitatea de gestiune oferă posibilitatea evaluării evenimentelor determinate de activităţile interne, controlul consumului resurselor şi responsabilizarea activităţilor necesare obţinerii de rezultate eficiente privind reîntregirea patrimoniului societăţii şi a resurselor teritoriale, fundamentarea deciziilor de control, cunoaşterea resurselor potenţialului uman şi material al societăţii, a neregulilor de natură patrimonială şi a cauzelor acestora.

Cunoaşterea contabilităţii de gestiune oferă aparatului de control din orice societate de asigurare elemente strict necesare care să îl facă să înţeleagă fenomenele şi procesele care au loc în societatea respectivă, să îi furnizeze informaţii operative pe baza cărora să controleze şi să constate nereguli de natură financiară şi de gestiune, să orienteze activităţile de combatere a fraudelor şi a plăţilor de despăgubiri necuvenite.

Opinez că, în domeniul asigurărilor, activităţile de control financiar de gestiune şi cele de combatere a fraudelor şi plăţilor de despăgubiri necuvenite nu pot fi separate, cele două activităţi se completează reciproc, neregulile financiare şi de gestiune şi cele din activitatea de contractare şi administrare a asigurărilor constituie cauzele şi condiţiile care generează şi favorizează fraude, prejudicii patrimoniale, financiare şi băneşti.

Cele două forme de control intern, separate şi lipsite de capacitatea de a identifica dosarele de daună suspecte de fraudă şi de a efectua investigaţii şi verificări cu privire la cauzele şi condiţiile care generează astfel de fapte şi nereguli în activitatea de contractare şi administrare a asigurărilor, nu sunt în măsură să asigure protecţia necesară patrimoniului societăţii şi să obţină rezultate satisfăcătoare în combaterea neregulilor financiar-contabile şi de gestiune care se înregistrează în activitatea sucursalelor.

Trebuie reţinut că fraudele în asigurări şi celelalte infracţiuni economice care se comit în societăţile de asigurare sunt fapte antisociale care nu se reclamă de cei care le comit sau le favorizează, ele trebuie controlate şi identificate printr-o multitudine de metode şi mijloace specifice, dar în mod deosebit prin cunoaşterea problematicii din fiecare societate de asigurare şi sucursalele sale teritoriale.

Considerăm că acest articol va constitui un moment de reflecţie al factorilor de conducere şi a celor care lucrează în domeniu, asupra rolului şi importanţei sistemelor de control intern şi problematicii cu care se confruntă şi se vor confrunta societăţile de asigurare în viitorul apropiat.

Exemple dosare de daună

• La data de 09.07.2008, G.V., dintr-o comună a judeţului Suceava, a notificat sucursala unei societăţi de asigurare din Bucureşti că autoturismul său marca Renault Megane, parcat pe un drum judeţean din comuna Vidra, a fost avariat de un autoturism Opel, condus de D.M. din comuna respectivă. S-a susţinut că acesta a încercat să evite un animal, a pierdut controlul direcţiei şi a lovit autoturismul staţionat pe drumul respectiv. Din investigaţiile efectuate în comună şi din declaraţiile mai multor martori, a rezultat că în realitate evenimentul rutier s-a produs în alt loc decât cel declarat şi în alte împrejurări. S-a stabilit că G.V. a condus autoturismul pe o stradă secundară laterală şi, încercând să pătrundă pe drumul judeţean, nu a acordat prioritate autoturismului condus de D.M., fiind lovit de către acesta.Pentru suma de 3.000 lei primită de la G.V., care nu poseda asigurare CASCO pentru autoturism, conducătorul auto D.M. a fost de acord cu schimbarea vinovăţiei producerii accidentului.

• La o sucursală din judeţul Vâlcea, un factor de conducere şi-a însuşit în interes personal primele de asigurare încasate de şase agenţi şi intermediari în asigurare, în valoare de peste 60.000 lei.Cel în cauză a ridicat de la sucursală documente de contractare a asigurărilor în numele agenţilor pe care i-a avut în grupă - când deţinea funcţia de inspector coordonator -, a încheiat contracte de asigurare şi a încasat în numele acestora diverse prime de asigurare pe care ulterior şi le-a însuşit în interes personal. Pentru ascunderea faptelor sale infracţionale, cel în cauză a tergiversat în mod nejustificat, pe perioade mari de timp, efectuarea verificărilor gestionare ale agenţilor de asigurare de la care şi-a însuşit primele de asigurare.
• Patronul unei firme din Bucureşti şi-a notificat societatea de asigurare că în noaptea de 15.04.2008, în timp ce conducea autoturismul marca Logan, pe raza localităţii Corbeanca, a fost orbit de farurile unui autoturism neidentificat, a pierdut controlul direcţiei de mers şi s-a lovit cu maşina de un pom. În realitate, autoturismul a fost implicat într-un alt accident de circulaţie comis în Bulgaria la data de 10.04.2008, iar pentru a beneficia de daună totală (26.522 lei) a intrat cu autovehiculul în mod intenţionat într-un pom aflat pe marginea drumului din comuna Corbeanca.
• Într-un proces-verbal al poliţiei din data de 21.04.2008, s-a consemnat că pe raza comunei Agigea, autoturismul Audi A4, condus de M.R., a fost grav avariat de un alt autovehicul condus neregulamentar de către C.A. S-a solicitat în cadrul dosarului de daună, de către partea vătămată, o despăgubire în valoare de 24.000 lei. Investigaţiile şi verificările efectuate au stabilit că de fapt evenimentul rutier s-a petrecut la altă dată decât cea declarată, când şoferul autoturismului Audi A4 a condus neatent, a părăsit carosabilul şi a intrat într-un gard de pe marginea drumului. Neavând o asigurare CASCO pentru autoturism, acesta a apelat la C.A. pentru înscenarea accidentului şi schimbarea vinovăţiei, prin întocmirea fictivă a procesului - verbal de contravenţie.
• Sucursala Sibiu a fost notificată de către un asigurat că pe timp de noapte, pe un drum accidentat, în pantă şi cu o succesiune de curbe, a fost lovit din spate de un alt autoturism şi proiectat într-o râpă. Paguba totală produsă autoturismului a fost evaluată la suma de peste 35.000 lei. Deoarece între avariile celor două autoturisme implicate în accident nu exista complementaritate, s-au efectuat investigaţii şi verificări suplimentare. Cu acest prilej s-a constatat că autoturismul avariat a aparţinut unei persoane din municipiul Galaţi, care anterior suferise o daună totală pentru care a fost despăgubită de o altă societate de asigurare. Epava a fost vândută unui cetăţean din Bucureşti şi apoi revândută persoanei din municipiul Sibiu, autovehiculul nefiind radiat din circulaţie. În final s-a dovedit că accidentul declarat la poliţie, la sucursala Sibiu, a fost înscenat, posesorul epavei încercând să obţină o nouă despăgubire.
• Documentele existente într-un dosar de daună al unei sucursale din Brăila atestau faptul că un autoturism VW Passat a fost grav avariat de o autoutilitară care a efectuat o manevră de mers înapoi. S-a solicitat ca despăgubire suma de 20.000 lei. Întrucât avariile suferite de autoturismul păgubit erau vădit disproporţionat de mari în raport cu cele ale autoutilitarei, au fost efectuate investigaţii şi verificări în legătură cu împrejurările producerii riscului asigurat. S-a stabilit că între cei doi conducători auto existau relaţii de prietenie, că locuiau pe aceeaşi stradă şi că aceştia, de comun acord, au înscenat accidentul de circulaţie. În timpul verificărilor, păgubitul, posesorul autoturismului, a recunoscut inspectorului Corpului de control că accidentul a fost comis în alte împrejurări decât cele declarate şi că a înscenat evenimentul împreună cu prietenul său pentru că nu avea asigurare CASCO. Pentru muşamalizarea cazului, i-a propus inspectorului o sumă importantă de bani.
• D.A. din Bucureşti a înştiinţat sucursala la care era asigurat că autori neidentificaţi i-au spart locuinţa, de unde au fost sustrase importante bunuri materiale. Cu ocazia avizării riscului, a prezentat o listă cu obiectele şi valoarea bunurilor sustrase. Verificându-se realitatea producerii evenimentului asigurat, s-a constatat că acesta declarase la poliţie bunuri sustrase din locuinţă la jumătatea valorii celor declarate la societatea de asigurare.
• Într-un dosar de daună cu o rezervă constituită în valoare de 25.000 lei s-a stabilit că, la data de 11.09.2008, autoturismul Audi A4 condus de O.E. a derapat pe un drum comunal din judeţul Prahova, a intrat pe contrasens şi a lovit autovehiculul Seat condus de N.l. Din primele verificări efectuate în legătură cu dinamica accidentului s-a constatat că avariile suferite de autoturismul agresor erau nesemnificative faţă de avariile suferite de autoturismul păgubit. S-au extins verificările şi s-a constatat că autoturismul Seat a fost implicat într-un alt eveniment rutier, la data de 16.08.2008, într-o localitate din Bulgaria, când a lovit cu partea frontală două autovehicule, avariile fiind identice cu cele din aşa-zisul accident din data de 11.09.2008.
• La data de 06.08.2008, sucursala unei societăţi de asigurare din judeţul Suceava a fost notificată de către asiguratul A.Z. că viiturile înregistrate pe raza comunei i-au produs pagube la locuinţă, în valoare de 52.500 lei. Din adeverinţa eliberată de primăria locală rezulta că o parte din clădire şi anexele au fost inundate cu apă şi mâl, iar o altă parte a fost luată de ape. În înştiinţarea sa, asiguratul a mai precizat că locuinţa principală luată de ape se afla în curs de modernizare, din aceasta fiind scoase doar duşumelele pentru a fi înlocuite cu gresie. Din investigaţii şi verificări s-a stabilit că, în realitate, în momentul producerii inundaţiilor, locuinţa principală se afla în cea mai mare parte demolată şi că paguba produsă de viitură s-a rezumat numai la pierderea unor materiale rezultate din demolare, în valoare de câteva mii de lei.
• O firmă privată din Bucureşti a solicitat societăţii la care era asigurată plata unei despăgubiri de 30.000 lei pentru o semiremorcă tractată de un autotren Volvo care, în timpul unei manevre de depăşire a altui autovehicul, a părăsit partea carosabilă a drumului şi s-a răsturnat într-un şanţ. Avându-se în vedere neconcordanţele între dinamica producerii accidentului şi avariile provocate, s-au efectuat verificări privind realitatea producerii evenimentului asigurat, constatându-se că, de fapt, avariile au fost provocate în incinta unei staţii de asfalt aflată în comuna Mogoşoaia, în timpul unei operaţiuni de basculare, determinată de supraîncărcarea şi ruperea arcului.
• Din procesul - verbal întocmit de un poliţist din localitatea Cotmeanca, judeţul Argeş, rezulta că pe raza comunei s-a comis un accident de circulaţie în care au fost implicaţi vinovatul P.M. şi păgubitul M.R. Din verificările efectuate a rezultat că accidentul s-a produs într-o altă localitate, situată la 30 km de Cotmeanca, iar vinovăţia a aparţinut lui M.R., agent de poliţie. Acesta, profitând de funcţia sa şi neavând asigurare pentru autoturism, l-a convins P.M. să declare că el este vinovat de producerea accidentului. În faţa probelor administrate, adevăratul vinovat a renunţat la despăgubirea solicitată, în valoare de 24.043 lei.
• Într-un dosar de daună de răspundere civilă auto înregistrat la sucursala Sălaj, privind avarierea unui transformator uscat trifazic TES.12, aflat în curtea unei societăţi comerciale, s-a solicitat o despăgubire de 38.820 lei. Dauna a fost produsă de un autotractor care a lovit şi avariat transformatorul. Ca urmare a verificărilor efectuate şi a expertizei extrajudiciare dispuse în cauză, s-a constatat că avaria şi reparaţia transformatorului au fost de numai 3.097 lei.
• Administratorul unei firme private a solicitat sucursalei Constanţa, pentru distrugerea prin incendiere a unui imobil şi a mărfurilor aflate în acesta, o despăgubire în valoare de 81.000 lei. Investigaţiile, verificările şi expertiza efectuate în dosarul de daună au stabilit că valoarea imobilului şi mărfurilor distruse au fost de numai 11.607 lei.
• O societate comercială din Craiova a prezentat societăţii de asigurare un deviz de reparaţie a instalaţiei electrice de la o dragă - absorbat - refulată, în valoare de 110.066 lei. S-a constatat, în urma verificărilor efectuate, că societatea asigurată, prin prezentarea unor facturi false de achiziţionare de piese în valoare de 19.964 lei şi solicitarea de cheltuieli indirecte exagerate, a majorat în mod nejustificat devizul de reparaţie cu suma de 42.443 lei.