10 milioane de turişti pe an. Aceasta este cifra aproximativă a celor care vizitează litoralul Croaţiei, turismul furnizând a cincea parte din totalul Produsului Intern Brut al ţării. Unii economişti au atras atenţia asupra faptului că economia ţării depinde prea mult de turism, ramură vulnerabilă în faţa evoluţiei economiei mondiale şi a politicilor internaţionale. Cu toate acestea, în pofida crizei, această latură economică a avut de suferit mai puţin decât altele, numărul de turişti scăzând în luna iunie, comparativ cu iunie 2008, cu doar 3 puncte procentuale.

Cu gândul la aderare

Economia Croaţiei a consemnat, în al doilea trimestru din acest an, potrivit Institutului de Statistică de la Zagreb, cel mai redus ritm de creştere din ultimii trei ani, evoluţia crescătoare a Produsului Intern Brut al ţării fiind încetinită, pe fondul crizei economice. Cu alte cuvinte, PIB-ul Croaţiei a urcat în acest al doilea trimestru al anului cu 3,4%, comparativ cu perioada similară a lui 2008. Potrivit specialiştilor, principalele cauze ale încetinirii economiei sunt temperarea consumului şi diminuarea producţiei industriale. La rândul său, consumul se temperează din cauza presiunilor inflaţioniste şi a unor creşteri salariale slabe. Nu în ultimul rând, un alt factor care a contribuit din plin la încetinirea economiei a fost scăderea veniturilor obţinute din turism.

Pentru anul 2009, experţii financiari croaţi estimează pentru economia locală, ca urmare a efectelor crizei economice mondiale, o comprimare a acesteia cu circa 4 procente, în condiţiile în care sectorul real al acesteia se confruntă cu dificultăţi majore. Spre deosebire de sectorul monetar, care se consolidează, sectorul real se confruntă în prezent cu probleme dintre cele mai dificile, afirmă Zeljko ROHATINSKI, Guvernatorul Băncii Centrale.

„Perla Adriaticii”, aşa cum este cunoscută Croaţia milioanelor de turişti, este unul dintre membrii fondatori ai Iugoslaviei şi şi-a obţinut independenţa în anul 1991, alături de Slovenia. Prima ţară care a recunoscut noul stat a fost Germania, în decembrie 1991. Recent aderată la NATO, cu prilejul summit-ului de la Bucureşti din luna aprilie a acestui an, Croaţia este actualmente înscrisă în procesul de aderare la Uniunea Europeană, negocierile începând din luna decembrie a anului 2005.

De altfel, Croaţia ar trebui să încheie negocierile de aderare la UE în 2009, fiind astfel următoarea ţară membră a blocului comunitar, a declarat la jumătatea lunii martie a acestui an Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel BARROSO, după o întâlnire cu Premierul croat, Ivo SANADER: Am toată încrederea în Croaţia că va putea întruni toate condiţiile. Ar trebui să poată finaliza negocierile tehnice în anul următor, preferabil înainte de încheierea mandatului acestei Comisii. Anterior, Uniunea Europeană a blocat negocierile de aderare cu Croaţia, din cauza vechii dispute asupra graniţei dintre aceasta şi Slovenia.

Piaţa asigurărilor, în uşoară depreciere

După şapte luni de activitate din acest an, cele 27 de companii de asigurări din Croaţia au subscris prime în valoare de 813,56 milioane euro, ceea ce reprezintă, comparativ cu perioada ianuarie-iulie 2008, o scădere de circa 1,5%. Eşalonat, societăţile de asigurare au subscris în pondere de 23,2% (189 milioane euro) asigurări de viaţă, respectiv de 76,8% (echivalentul a circa 627 milioane euro) - asigurări generale.

Totodată, în perioada analizată, au fost emise 5,37 milioane de poliţe de asigurare, dintre care 1,57 milioane poliţe de accidente, respectiv 1,24 milioane - asigurări RCA. Demn de menţionat este faptul că, din totalul de 410 mii de daune înregistrate, puţin peste 16% (176 mii) au fost aferente asigurărilor de sănătate, şi doar 63 mii - răspunderilor civile auto.

Din totalul de 18 companii de asigurare care îşi desfăşoară activitatea pe segmentul asigurărilor generale, doar 10 au cunoscut, comparativ cu perioada ianuarie- iulie 2008, afaceri în creştere, în vreme ce numai jumătate dintre cei 16 jucători ai segmentului „life” au încheiat primele şapte luni ale anului 2009 „pe plus”.

Lider incontestabil al pieţei este compania CROAŢIA, cu o cotă de piaţă de 35,76% (circa 291 milioane euro), urmată, la mare distanţă, de EUROHERC - cu 10,58% din totalul vânzărilor, şi de ALLIANZ - cu 10,33% (echivalentul a 84 milioane euro). Totodată, gradul de concentrare între primele competitoare se regăseşte la un nivel ridicat, astfel că primele 5 companii de asigurări deţin 68,7% din piaţa locală de profil, în vreme ce primii 10 jucători „acoperă” peste 86% din subscrieri.

Raportat la primele şapte luni ale anului anterior, vânzările din asigurări generale au scăzut cu un punct procentual (pe primul loc situându-se societatea CROAŢIA), în vreme ce pe segmentul asigurărilor de viaţă s-a constatat o evoluţie mult inferioară, subscrierile din asigurări de viaţă scăzând cu 3,17%. În topul asigurătorilor de viaţă croaţi se regăsesc societăţile CROAŢIA - cu 14,56% din totalul vânzărilor, ALLIANZ - cu 13,49%, MERKUR - cu 10,6%, GRAWE HRVATSKA - cu 10,55%, şi AGRAM Å1/2IVOTNO - cu 9,2% din totalul pieţei.

În ceea ce priveşte nivelul daunelor avizate şi plătite de asigurători, acestea au înregistrat o valoare totală de 373,5 milioane euro, din care pe segmentul non-viaţă s-au plătit despăgubiri de 304,7 milioane euro. Ca şi în cazul României, asigurările auto (CASCO şi RCA, însumate) aduc companiilor de asigurări ponderea majoritară de business, dar în acelaşi timp sunt şi în topul despăgubirilor: astfel, cele 333 milioane euro prime brute subscrise din asigurări auto (41% din totalul afacerilor) au generat 50% din totalul despăgubirilor (187 milioane euro).

Aşadar, economia naţională a Croaţiei a resimţit impactul crizei globale, asemenea restului statelor din regiunea Sud-Estică a Europei. Afectată şi ea de criză, piaţa asigurărilor şi-a dovedit maturitatea şi stabilitatea prin deprecierea redusă a volumului afacerilor, în special pe segmentul asigurărilor de viaţă. În acelaşi timp, Croaţia se bucură de numărul mare de turişti în lunile de vară, existând şanse mari să se resimtă o creştere a veniturilor din turism şi implicit o evoluţie crescătoare a economiei în a doua jumătate a anului 2009, autorităţile locale netrebuind decât să „se lupte” cu menţinerea unei rate a şomajului, respectiv a veniturilor populaţiei, la cote nealarmante.