Este binecunoscut faptul că acordarea unui credit bancar este în cele mai multe cazuri condiţionată de constituirea unor garanţii materiale mobiliare sau imobiliare în favoarea unităţii bancare finanţatoare. Aceste garanţii, la rândul lor – cu puţine excepţii –, trebuie asigurate. Asigurarea este deseori încheiată la sediul băncii, de către funcţionari bancari ai departamentului de credite, sau clienţii sunt îndrumaţi către o sucursală a unui asigurător cu care banca creditoare are o relaţie de colaborare.
Clientul băncii are un scop foarte precis: obţinerea creditului. Şi acest scop trebuie atins cât mai repede cu putinţă, indiferent de complexitatea procedurilor care trebuie parcurse. Oricum, în momentul în care se pune problema asigurării, creditul este deja aprobat şi tot greul a trecut. Până la alimentarea contului mai trebuie doar ca solicitantul să „semneze aici” pe poliţa de asigurare. Nu contează decât preţul, şi asta în sensul ca acesta să fie cât mai mic. Atât de mic, încât banca să nu comenteze cumva riscurile asigurate şi eventualele franşize. Despre condiţiile în care este emisă poliţa şi nevoia reală de protecţie, atât a clientului, cât şi a băncii, din păcate nu prea se aduce vorba.
Nu de puţine ori, specialiştii din piaţa asigurărilor au reclamat modul defectuos în care angajaţii băncii emit, solicită sau acceptă – de la caz, la caz – poliţele de asigurare a bunurilor aduse în garanţie. Acestea sunt în marea lor majoritate subasigurate şi lipsite de o analiză corectă a riscurilor la care se expune obiectivul asigurat şi fără o protecţie optimă prin acoperirile suplimentare necesare în astfel de cazuri.
Subasigurarea presupune faptul că, în cazul unor daune parţiale la desdăunare, să se aplice principiul proporţionalităţii, cu efecte uneori greu de suportat atât pentru clientul asigurat, cât şi pentru bancă. În caz de daună totală, valoarea despăgubirii nu va depăşi în niciun caz suma asigurată, diferenţa între aceasta şi valoarea reală a prejudiciului urmând a fi suportată integral de către asigurat. Este important de precizat aici faptul că, în cazul daunei parţiale, banca nu primeşte decât o cotă parte din valoarea garantată a creditului, chiar dacă valoarea distrusă a bunului este egală sau mai mare decât valoarea asigurată şi folosinţa bunului asigurat – compromisă.
Un astfel de caz este şi cel al depozitului de anvelope din Pipera care, urmare a unui incendiu puternic, a ars în totalitate. Proprietarul depozitului de anvelope deţinea o poliţă de asigurare a bunurilor făcută în limitele solicitate de către banca în favoarea căreia era cesionată, poliţă a cărei sumă asigurată era sub 50% din valoarea reală a stocului de marfă distrus în timpul incendiului.
Nu lipsite de importanţă sunt acoperirile suplimentare care determină ca asigurarea să fie una completă – cheltuieli de evaluare şi expertizare, cheltuieli de evacuare a resturilor, acoperiri care lipsesc, de asemenea, din poliţa de asigurare. Şi, în mod evident, asigurarea de răspundere civilă a chiriaşului faţă de proprietar şi asigurarea de răspundere civilă generală, care nu au fost contractate de către respectiva societate. Toate acestea fac ca valoarea despăgubirii primite să fie atât de mică în raport cu valoarea prejudiciilor înregistrate, încât această firmă are toate „şansele” să îşi închidă porţile.
Toate aceste erori decizionale se datorează exclusiv abordării atât de eronate a poliţei de asigurare – aceea de procedură şi formalitate necesare obţinerii unui credit bancar. Nu mai „semnaţi aici” doar pentru că în realitate doriţi un credit de la bancă. Acceptaţi ca fiind la fel de real şi faptul că vă asiguraţi proprietatea pentru care aţi trudit din greu cu această ocazie şi asiguraţi-vă că faceţi acest lucru aşa cum trebuie, adică realizând o analiză raţională a riscurilor la care vă expuneţi.
Dintre toate cheltuielile pe care le faceţi cu această ocazie, cea cu asigurarea este una dintre cele mai mici şi insist să îi acordaţi cea mai mare atenţie. Atât de mare, încât în cazul unui eveniment asigurat să descoperiţi orice în afară de faptul că, dacă aţi fi tratat corespunzător încheierea poliţei de asigurare, acum aţi fi beneficiat de o despăgubire a tuturor pierderilor suferite în timpul nefericitului eveniment. Şi afacerea poate să meargă cu succes mai departe.
Pentru asta există, de fapt şi de drept, asigurările…