Peste 38 de milioane de participanţi şi active nete în valoare de 64 miliarde euro, gestionate de câteva sute de fonduri de pensii care funcţionează în 10 state – astfel poate fi caracterizat pe scurt peisajul pensiilor private din regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE).

Per total, criza financiară şi economică a „costat” fondurile de pensii private din regiunea Europei Centrale şi de Est circa un an şi jumătate din cursul dezvoltării – un efect mai puţin dur decât au suferit cele mai mari fonduri de pensii din lume. Potrivit companiei de consultanţă WATSON Wyatt, activele celor mai mari 300 de fonduri de pensii private din lume s-au întors, la finele anului 2008, la nivelul din 2006, adică deprecierea activelor se traduce prin pierderea a doi ani de acumulări – pierderi care vor fi recuperate însă în viitor.

În Estul Europei, după deprecieri de circa 15%-20% pe medie în 2008, fondurile au făcut deja în prima parte a acestui an paşi rapizi pe drumul recuperării, fiind în acest moment cu doar 8%-10% sub valoarea maximă atinsă înaintea declanşării crizei. Într-un scenariu optimist, jumătatea anului viitor ar putea găsi fondurile de pensii private din ECE complet refăcute după criza economică şi financiară.

Însă sistemele de pensii private din cele 10 state ale Europei Centrale şi de Est nu au fost afectate la fel de căderea pieţelor financiare. Cea mai puţin afectată şi de altfel singura care a crescut continuu ca valoare pe toată durata crizei este piaţa de pensii private din România, unde fondurile au crescut cu un ritm rapid (încurajat şi de punctul foarte jos de plecare). De asemenea, piaţa de pensii facultative din Cehia a suferit mult mai puţin decât media regională, cerinţele de garanţii de randamente anuale pozitive şi atitudinea investiţională foarte conservatoare ducând la o expunere minimă pe acţiuni şi deci la efecte minime asupra performanţei fondurilor.

Cum a evoluat fiecare piaţă de pensii private din regiune, pe parcursul crizei actuale, puteţi afla parcurgând analiza următoare.

POLONIA

Polonia este cea mai mare piaţă de pensii private din regiunea Europei Centrale şi de Est, concentrând aproximativ 55% din activele de pensii private ale regiunii. Deşi piaţa de pensii obligatorii este foarte dezvoltată, după standardele zonei analizate, cea de pensii facultative este aproape nesemnificativă în termeni comparativi. Fondurile de Pilon II au pierdut circa 14,2% din valoare în anul 2008, pe fondul căderii cu 48% a principalului indice bursier de la Varşovia (WIG). Deprecierea activelor Pilonului II polonez a început de fapt în iulie 2007, odată cu primele turbulenţe de pe pieţele financiare internaţionale. Numai la nivelul anului 2008, deprecierea s-a tradus printr-o scădere de aproape 5,5 miliarde euro a valorii activelor nete administrate.

Recuperarea a fost însă la fel de rapidă – după primele 8 luni din 2009, fondurile aveau un randament pozitiv de 10,5%, fiind cu mai puţin de 10% sub valoarea maximă atinsă în vara lui 2007. Nivelul activelor nete a revenit pe creştere solidă şi a atins noi maxime istorice (în zloţi), doar deprecierea monedei naţionale faţă de euro în această perioadă făcând rezultatele pieţei să arate mai puţin decât impresionante. Expunerea pe acţiuni a fondurilor poloneze de Pilon II era de 38% înaintea crizei şi a picat până la un minim istoric de 18% în februarie anul acesta, dar a crescut puternic între timp, fondurile beneficiind astfel de revenirea în forţă a pieţelor financiare de anul acesta.

[img1]

Pe frontul modificărilor legislative, administratorii polonezi a trebuit să suporte o reducere drastică a nivelului comisioanelor din contribuţii pe care le încasează, de la maximum 7% la 3,5%, iar implicarea agenţilor de marketing a fost interzisă atât pentru aderare, cât şi pentru transfer, pentru a reduce costurile sistemului. Următoarea prioritate legislativă pentru sistemul polonez pare modelul multifond, dar deocamdată autorităţile, care au căpătat adversitate la risc, văd doar utilitatea introducerii unui portofoliu conservator, nu şi a unui fond agresiv de acţiuni, pentru a completa „oferta” de produse de economisire din Pilonul II. De asemenea, fondurile au început să facă deja primele plăţi de pensii către clienţi, legea prevăzând însă, cel puţin deocamdată, posibilitatea unor retrageri în sume fixe pe perioade determinate, nu şi a plăţii unor pensii viagere.

Cât despre piaţa de pensii facultative, autorităţile poloneze analizează în acest moment posibilitatea revigorării fondurilor facultative prin introducerea unor stimulente fiscale consistente.

UNGARIA

Fondurile de pensii private din Ungaria ocupă locul secund ca mărime în regiune: cele obligatorii după fondurile poloneze, iar cele facultative după fondurile cehe. La fel ca fondurile poloneze, cele maghiare au avut un an mai mult decât agitat – introducerea modelului multifond în Pilonul II (şi implicit a unor portofolii cu expunere agresivă pe acţiuni), exact înainte de prăbuşirea brutală a pieţelor de acţiuni din toamna anului trecut, fiind responsabilă pentru „emoţiile” pieţei maghiare de pensii private, a doua ca mărime din regiune, după cea poloneză. Spre deosebire de fondurile poloneze însă, cele din Ungaria sunt cu câţiva paşi în urmă pe drumul recuperării, din cauza unor modificări legislative cu efecte adverse.

Modelul multifond a fost aplicat încă din 2008, pe baze voluntare, de majoritatea administratorilor de pe Pilonul II maghiar, ceea ce înseamnă că deprecierea puternică a acţiunilor din toamna anului trecut a lovit în plin tinerele fonduri agresive de acţiuni din sistem. Cum legea a fost iniţial foarte curajoasă, prevăzând obligaţia ca aceste fonduri să investească cel puţin 40% din active în acţiuni listate, deprecierea a fost pe măsură pentru fondurile de Pilon II. Cele agresive (cu risc ridicat) au pierdut circa o treime la nivelul anului 2008, în timp ce fondurile conservatoare (cu risc redus) au pierdut şi ele aproximativ 10%. Administratorii spun că de vină pentru aceste rezultate este timing-ul nepotrivit pentru aplicarea reformei. Dacă ar fi fost aplicată obligatoriu pentru toată piaţa, cu începere din 2009, introducerea multifondurilor ar fi avut un real succes inclusiv pe termen scurt, însă acordarea permisiunii ca administratorii să poată adopta multifondurile încă din 2008, pe baze voluntare, a făcut ca cea mai mare parte a pieţei să fie prinsă pe picior greşit de prăbuşirea burselor în toamna anului trecut.

[img2]

În plus, Pilonul II a fost afectat şi de deciziile politice neinspirate: autorităţile au permis deschiderea sistemului pentru participanţii cu vârste mai mari de 52 de ani, permiţându-le şi încurajându- i astfel să-şi marcheze pierderile fondurilor de pensii. De asemenea, au fost reduse prin lege comisioanele de administrare ale fondurilor, fiind majorată în schimb contribuţia fondurilor de pensii la Fondul de Garantare.

Rezultate negative similare au înregistrat şi fondurile de pensii facultative din Ungaria, care au suferit deprecieri de active pe fondul căderilor bursiere. Şi acestea sunt acum în proces de recuperare. În schimb, în sistemul public de pensii, Guvernul a fost nevoit să reducă pensiile plătite, pentru a evita falimentul naţional.

CEHIA

Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) din Cehia se numără printre cele mai puţin afectate de criza actuală, datorita caracterului prudent al investiţiilor, dar şi cerinţelor privind garanţiile din acest sistem. Piaţa de pensii private facultative din Cehia este cea mai mare din regiune, cele 10 fonduri gestionând active nete de aproape 7,4 miliarde euro, în uşoară creştere chiar şi faţă de jumătatea anului 2008. În timp ce piaţa de pensii facultative este foarte dezvoltată (fiind deja în al 16-lea an de activitate), Cehia este printre puţinele pieţe din regiune fără un Pilon II, obligatoriu.

Practic, fondurile facultative din Cehia au închis anul 2008 cu un randament uşor peste zero la nivelul întregii pieţe, respectând astfel cerinţa de garanţie de randament anual pozitiv impusă de legislaţia specifică pieţei naţionale de pensii private. Rezultatul, deşi pozitiv pentru un an de criză cum a fost 2008, vine însă cu costul unor performanţe mediocre pe termen lung, cauzate de această cerinţă constrângătoare de garanţie, de 0% în fiecare an. În mod tradiţional, fondurile cehe au investit o pondere foarte redusă din active în acţiuni, sub 5%-10%, ceea ce a dus la ratarea multor oportunităţi, pe care fondurile le-ar fi putut valorifica tranzacţionând activ o pondere mai mare de acţiuni pe Bursa de la Praga. Pe prima jumătate a anului, fondurile au reuşit să se menţină pe plus, înregistrând o profitabilitate medie de 0,5%.

[img4]

În vara acestui an, fondurile de pensii au fost supuse şi unui stress-test din partea Băncii Centrale a Cehiei, care supraveghează sistemul, reuşind să treacă cu brio de condiţiile de testare şi redobândind astfel încrederea participanţilor, chiar şi pe fondul crizei financiare. Totuşi, în ultimul an, Banca Centrală a majorat cerinţele de capital şi lichiditate pentru fondurile de pensii, ca parte a măsurilor anticriză şi pentru protejarea sistemului financiar ceh.

Participarea cehilor la sistemul de pensii facultative este numeroasă: fondurile gestionează economiile a peste 4,4 milioane de contributori, ceea ce înseamnă că peste 86% din populaţia activă a Cehiei contribuie la un fond de pensii facultative. Problema sistemului este însă că nivelul contribuţiilor este foarte redus, reprezentând circa 2%-4% din venitul brut al participanţilor. Pentru a remedia problema, Cehia analizează posibilitatea introducerii unui Pilon II cu participare neobligatorie, dar cu contribuţii de minimum 6%. De asemenea, au fost vehiculate planuri pentru o adevărată versiune a doua a Pilonului III, adică fonduri facultative, cu model multifond şi fără garanţia de randament absolut pozitiv anual.

CROAŢIA

Croaţia este o altă piaţă de pensii private a cărei creştere a fost foarte puţin influenţată de criza financiară. La mijlocul acestui an, activele nete ale tuturor fondurilor de pensii private au depăşit 3,6 miliarde euro, ceea ce plasează Croaţia între pieţele de talie medie în Europa Centrala şi de Est. Fondurile obligatorii (Pilonul II) au înregistrat o depreciere a valorii activelor de numai -12,5% în 2008, datorită unei expuneri bursiere limitate, a unei atitudini investiţionale prudente, dar şi turbulenţelor mai reduse de pe piaţa financiară croată.

Şi fondurile croate de pensii s-au înscris în procesul de recuperare câştigând 4,5% în primele 8 luni ale anului 2008. Motivul recuperării mai lente vine din faptul că pierderile de anul trecut au fost provocate nu doar de acţiuni, ci şi parţial de obligaţiuni, iar revenirea pieţelor de acţiuni a adus doar câştiguri moderate fondurilor de pensii private.

[img3]

De asemenea, climatul politic a afectat doar marginal dezvoltarea fondurilor de pensii, piaţa neavând prea mult de suferit din aceste cauze. După ce premierul croat a criticat în câteva apariţii televizate sistemul de pensii private, numindu-l „dezastru”, el a făcut propunerea de a deschide sistemul, adică de a-i elimina caracterul obligatoriu. Până la urmă, propunerea nu a fost acceptată, iar piaţa a rămas neafectată de acest aspect. În mod surprinzător însă, autorităţile au revenit recent la sentimente mai bune, probabil pe fondul revenirii fondurilor la randamente pozitive, şi au propus ca pe termen mediu nivelul contribuţiilor virate către Pilonul II să crească.

Fondurile de pensii facultative din Croaţia, mult mai puţin dezvoltate decât cele obligatorii, s-au înscris şi ele pe un proces de revenire, după deprecierile de anul trecut. În prezent, ele administrează conturile a doar 140.000 de participanţi.

SLOVACIA

Piaţa de pensii private din Slovacia, mai ales Pilonul II obligatoriu,
este cu siguranţă cea mai agitată din întreaga regiune
a Europei Centrale şi de Est, şi asta în pofida unor pierderi de
numai 7% la nivelul anului 2008, pentru toate fondurile de pensii
private obligatorii. În Slovacia, Guvernul socialist este într-un
război declarat împotriva pieţei de pensii private de 2-3 ani deja,
iar rezultatele încep să afecteze eficienţa şi profitabilitatea pentru
participanţi a sistemului privat.

[img5]

După două deschideri ale Pilonului II, prin eliminarea caracterului obligatoriu, pe care autorităţile le-au forţat, au venit decizii de reducere drastică, cu două treimi, ale comisioanelor de administrare pentru fondurile din Pilonul II. În acelaşi timp, autorităţile au obligat fondurile la unele garanţii de randament anual pozitiv, forţând în acelaşi timp fondurile să vândă în pierdere acţiunile din portofoliu. Acesta este de altfel motivul pentru care fondurile au traversat în prima parte a acestui an cea mai proastă perioadă din istoria lor, cu cele mai slabe rezultate investiţionale, în ciuda faptului că toate celelalte fonduri de pensii private de la nivel mondial au recuperat masiv din deprecierile din 2008.

Vestea cea mai proastă este că toate acestea au avut loc în Slovacia pe fondul unei campanii naţionale de dezinformare a publicului, pentru a decredibiliza Pilonul II de pensii private obligatorii şi a determina cetăţenii să revină cu banii acumulaţi înapoi în sistemul public, care înregistrează deficite cronice. Premierul slovac s-a declarat public inamicul numărul unu al sistemului şi îndeamnă la aproape fiecare ieşire televizată la părăsirea fondurilor private de pensii. Însă în pofida tuturor acestor încercări ale autorităţilor, numărul total al participanţilor retraşi din Pilonul II abia depăşeşte 10%-12% din cei 1,6 milioane de participanţi. Gherila împotriva sistemului are însă toate şansele să continue, premierul slovac având acum în plan reducerea contribuţiilor virate la fondurile de pensii private obligatorii, pentru a sufoca şi mai mult operatorii de pe această piaţă.

Împreună, fondurile de pensii private (obligatorii şi facultative) din Slovacia au acumulat active de 3,5 miliarde euro, bani pe care Guvernul îi vede doar ca pe o salvare pe termen scurt pentru deficitele din bugetul public.

STATELE BALTICE

Ţările Baltice (Estonia, Letonia, Lituania) au în prezent cele mai mici pieţe de pensii private din Europa Centrală şi de Est, cu active cumulate (Pilonul II + Pilonul III, toate cele 3 state) de numai 2,6 miliarde euro. Statele Baltice au fost printre ţările europene cele mai afectate de criza financiară şi economică, motiv pentru care au şi suferit în cursul anului trecut printre cele mai mari pierderi, iar anul acesta cele mai dure ajustări legislative. Pe de altă parte, şi revenirea fondurilor de pensii a fost rapidă, acestea înregistrând în prima jumătate a acestui an randamente de două cifre, care vor ajuta la recuperarea rapidă a deprecierilor din 2008.

În Estonia , Guvernul a decis să reducă de la 6% la 2% contribuţia virată către Pilonul II, care administrează aproape 800 milioane euro în numele a aproape 590.000 de participanţi. Contribuţiile vor creşte din nou la 4% în 2011 şi la 6% în 2012, Guvernul promiţând compensaţii prin pensia publică pentru participanţii afectaţi de această măsură. După deprecierile din 2008, fondurile din Pilonul II au înregistrat un randament mediu de 13,8% pe primul semestru, marea majoritate a fondurilor fiind acum pe plus faţă de ultimul an (septembrie 2008 – septembrie 2009). Pilonul III, mult mai puţin dezvoltat, ar putea fi reformat, în sensul modificării regulilor de plată şi a impozitării beneficiilor plătite.

[img6]

[img7]

[img8]

Şi în Lituania contribuţiile virate la Pilonul II au fost reduse de Guvern, de la 5,5% la 3%, pe durata anilor 2009 şi 2010. Pilonul II administrează în prezent 740 milioane euro şi, după pierderile din 2008, a înregistrat un randament solid de peste 13% pe primele opt luni ale acestui an, dând tonul unei reveniri puternice a valorii activelor. Mai mult, autorităţile din Lituania au decis să taie pensiile de stat cu cel puţin 10%, pentru a reduce cheltuielile bugetare şi a evita falimentul bugetului public de pensii.

În Letonia, Guvernul a decis de asemenea reducerea contribuţiei virate către Pilonul II de la 8% la 2%, deşi în 2010 urma o majorare programată la 10%. În schimb, în 2010 ea va fi 2%, în 2011 va fi 4%, iar în 2012 6%. Măsura a fost însoţită, ca şi în Lituania, de reducerea pensiilor de stat, pentru a reduce presiunea bugetară imensă. De asemenea, Lituania, ca şi restul Statelor Baltice, este în proces de a-şi reforma sistemul public de pensii după liniile trasate de Fondul Monetar Internaţional, cu care este sub acord în acest moment şi care condiţionează acordarea viitoarelor tranşe de reformarea şi reaşezarea sistemelor publice de pensii pe baze mai sustenabile – situaţie valabilă nu doar în Statele Baltice, ci şi în România.

BULGARIA

Piaţa de pensii private din Bulgaria, una dintre cele mai mici din regiune, a intrat şi ea în procesul de revenire, după ce în 2008, pentru prima dată de la lansarea fondurilor în 1994, activele cumulate ale pieţei au suferit o uşoară reducere. După deprecieri de circa 20% pe Pilonul II şi uşor mai ridicate pe Pilonul III în 2008, fondurile au revenit la randamente pozitive anul acesta, la fel ca şi cele facultative (Pilonul III). Şi în Bulgaria autorităţile au adus în discuţie reducerea contribuţiilor virate către Pilonul II, pentru a face economii bugetare, dar până la urmă măsura nu a mai fost adoptată.

[img9]

Pentru Pilonul III, anul 2010 ar putea aduce introducerea sistemului multifond, după mai mulţi ani de discuţii. În prezent, atât piaţa, cât şi autoritatea de supraveghere pregătesc detaliile tehnice pentru lansarea multifondurilor. Cumulat, toate fondurile de pensii private din Bulgaria (Pilonul II + Pilonul III) administrau la mijlocul anului sume totale de 1,36 miliarde euro.

ROMÂNIA

Fondurile de pensii private din România sunt singurele din
regiunea Europei Centrale şi de Est care se pot lăuda cu performanţe
investiţionale excelente pe parcursul ultimilor doi ani şi
jumătate. Lansate într-un climat financiar şi economic turbulent,
au făcut primii paşi folosind o atitudine investiţională prudentă,
care a adus rezultate pozitive. Pilonul II obligatoriu, care
administra la sfârşitul primelor 9 luni din anul acesta circa 470
milioane euro, pentru 4,4 milioane de participanţi activi (pentru care se virează contribuţii), a înregistrat de la lansarea din luna mai 2008 şi până în prezent un randament mediu anualizat de 14%-15%, adică aproape de trei ori mai ridicat decât rata inflaţiei din aceeaşi perioadă. Din păcate, dezvoltarea sistemului a fost frânată la începutul acestui an, când Guvernul a decis să îngheţe nivelul contribuţiilor virate către Pilonul II la 2%, deşi legislaţia prevedea o creştere la 2,5%. Însă semnarea de către România a acordurilor cu instituţiile financiare mondiale (FMI, Banca Mondială, UE) a reafirmat angajamentul Guvernului de a creşte contribuţiile alocate Pilonului II şi a inclus acest aspect printre condiţionalităţile impuse României, pentru continuarea acordurilor menţionate.

[img10]

În acelaşi timp, fondurile de pensii private, care au circa 175.000 de participanţi şi gestionează active de doar 40 milioane euro, sunt abia la început pe drumul dezvoltării, potenţialul pieţei fiind apreciat ca „imens” de experţi, deşi a fost frânat până acum de condiţiile economice şi financiare defavorabile de pe pieţele internaţionale şi din România. De la lansarea din luna mai 2007 şi până în prezent, fondurile au înregistrat un randament mediu anualizat de circa 7%, de asemenea superior inflaţiei, în pofida unei expuneri bursiere mai mari decât în cazul Pilonului II.

Pe termen scurt şi mediu, priorităţile pieţei româneşti de pensii private sunt înfiinţarea Fondului de Garantare, revizuirea legislaţiei primare şi posibila introducere a modelului multifond pentru Pilonul II obligatoriu, precum şi adoptarea legislaţiei pentru faza de plată a sistemului de pensii private. De asemenea, operatorii din piaţă aşteaptă pentru Pilonul II revenirea cât mai rapidă, cel mai probabil în 2011, a nivelului contribuţiilor la calendarul iniţial din legea reformei pensiilor. Deşi afirmă că nu au bani pentru a finanţa continuarea reformei prin Pilonul II, autorităţile au avut însă fonduri pentru două majorări electorale de pensii, una înaintea alegerilor europarlamentare din iunie şi alta înaintea celor prezidenţiale din noiembrie, cu un procent însă infim, de doar 5%, cumulat pentru cele două indexări.