Economia statelor din Europa de Est a fost grav afectată de recesiunea globală, Serbia fiind una dintre ţările care au cunoscut un imens deficit prin ieşirea capitalurilor străine - la nivelul primului trimestru 2009, economia sârbă a marcat o contracţie de 3,5%. De la declanşarea crizei, adică din trimestrul I /2008, tendinţele de creştere ale pieÈ›ei de asigurări s-au menÈ›inut, dar într-un ritm lent, cel dintâi rezultat negativ înregistrat de piaţă producându-se odată cu trecerea primelor şase luni ale anului curent (0,7%).
Economie pe muchie de cuţit
> Suprafaţa: 77.474 km2
> Populaţia: 7.379.339 (estimare, iulie 2009)
> Rata inflaţiei: 6,8% (2007)
> Produsul Intern Brut (PIB): 54,4 miliarde euro (estimare, 2008)
> PIB/locuitor: 7.313 euro (estimare, 2008)
> Rată de schimb: 1 euro = 93,5 RSD
> Prime brute subscrise: 589 milioane euro (2008)
Rădăcinile Serbiei se întind până în secolul al VII-lea, de-a lungul timpului delimitările geografice ale actualului stat suferind numeroase transformări. Astfel, cele mai recente file din istoria Serbiei pot începe cu anul 1991, odată cu proclamarea independenţei de stat a Croaţiei şi Sloveniei (iunie), şi a Macedoniei (septembrie), apoi a Bosniei şi Herţegovinei (martie 1992), care declanşează un sângeros război civil.
Între anii 1999-2003, Serbia a format, împreună cu Muntenegru, Republica Federală Iugoslavia, iar între 2003 şi 2006 a făcut parte din Uniunea Statelor Serbia şi Muntenegru.
În luna mai 2006, Muntenegru a hotărât în urma unui referendum ieşirea din uniune – 55,5% dintre voturi au fost în favoarea independenţei, ulterior Adunarea Naţională a Serbiei declarând Serbia succesoare în drepturi a Uniunii Statale.
Din punct de vedere economic, ţara dispune de o variată gamă de resurse naturale şi de o industrie diversificată: siderurgică, metalurgică, constructoare de maşini, chimică, alimentară ş.a.m.d. Totodată, agricultura este axată îndeosebi pe creşterea animalelor, pomicultură şi viticultură. De asemenea, turismul ar putea juca un rol important în angrenajul economic, acesta dispunând de un potenţial valoros, după războiul civil Serbia devenind una dintre cele mai „fierbinţi” destinaţii din Estul Europei.
[img1]
Pe marginea prăpastiei recesiunii
Criza economică mondială a început să îşi facă simţită prezenţa din ce în ce mai mult în ţările din Estul Europei, efectele cele mai devastatoare resimţindu-se asupra economiilor emergente din Balcani.
Serbia nu a fost ocolită nici ea de efectele crizei: un număr mare de societăţi s-au închis, în multe companii mari au început negocierile pentru reducerea săptămânii de lucru la 32 de ore, pentru limitarea disponibilizărilor etc. În ultimii ani, economia Serbiei s-a bazat pe investiţiile străine, însă odată cu acutizarea crizei acestea au devenit tot mai puţine. Şi totuşi, situaţia economică s-a mai redresat odată cu preluarea fabricii de automobile ZASTAVA, din Kragujevac, de către FIAT, pentru producţia de maşini Punto, şi cu iniţierea discuţiilor pentru vânzarea celui mai mare producător local de medicamente, GALENIKA.
În luna martie, Serbia a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional (F.M.I.), urmând să primească un sprijin de aproximativ 3 miliarde euro. Pentru a-şi respecta acordul cu F.M.I., Serbia a decis să concedieze 20% din angajaţii de la stat, circa 14.000 de persoane urmând să rămână fără loc de muncă (de remarcat faptul că F.M.I. a amânat acordarea unei noi tranşe de bani cerând Guvernului sârb reduceri drastice ale cheltuielilor bugetare.)
Specialiştii sârbi estimează că redresarea economică a Serbiei va dura câţiva ani, chiar dacă ţara a început, deja, să depăşească actuala criză economică. Din cauza crizei economice, PIB-ul Serbiei s-ar putea contracta, potrivit estimărilor, cu 6% în 2009 şi cu 2,5% în 2010.
Asigurările, la un nivel incipient
În primele şase luni ale anului curent piaţa sârbă a asigurărilor a marcat o creştere a numărului de jucători, de la 20 în S1/ 2008, la 24 în S1/ 2009. Din cifra totală, două zeci de societăţi sunt angrenate în segmentul asigurărilor, trei în sfera reasigurărilor şi o companie îşi desfăşoară activitatea pe ambele sectoare. Din numărul total de societăţi de asigurare, şase sunt de tip compozit, şase se ocupă în exclusivitate de asigurările de viaţă şi nouă de asigurări generale.
Ca şi în cazul altor ţări, majoritatea jucătorilor implicaţi pe piaţa asigurărilor din Serbia sunt companii cu capital social străin, nume importante din spaţiul Vest-european desfăşurându-şi activitatea aici: GENERALI, GRAWE, UNIQA, AIG etc. Această stare de fapt a generat ca 60% din totalul business-ului din asigurări generale, respectiv 92% din asigurări de viaţă să fie aferente acestor companii.
[img2]
Primul semestru al anului curent a reprezentat pentru piaţa asigurărilor din Serbia un volum total al primelor brute subscrise de 305 milioane euro, marcându-se astfel, pe fondul crizei globale, prima scădere a pieţei (0,7%). Pe clase de asigurări, 86,9% din totalul veniturilor asigurătorilor au fost generate de asigurările generale şi 13,1% de poliţele de viaţă. Se remarcă, comparativ cu S1/ 2008, majorarea ponderii în totalul subscrierilor a asigurărilor de viaţă, de la 10,4% la 13,1%, pe fondul creşterii veniturilor din acest segment cu 25,5% (asigurările generale au scăzut cu 3,8%).
Alte clase de asigurări care au menţinut constante veniturile asigurătorilor au fost poliţele de tip property (acestea generând 27,9% din totalul pieţei) şi asigurările auto (44,3%), dintre care doar cele de tip RCA au reprezentat 30,4% din totalul vânzărilor asigurătorilor sârbi.
Concentraţia pieţei între primele companii competitoare indică o cotă de piaţă de 69,7% din totalul primelor brute subscrise pentru primele trei companii de profil (DUNAV, DDOR şi DELTA GENERALI), respectiv 95,3% în dreptul primelor zece societăţi din piaţă.
În esenţă …
Chiar dacă cele dintâi efecte ale crizei financiare s-au reflectat asupra economiei naţionale a Serbiei odată cu parcurgerea primului trimestru al anului precedent, piaţa asigurărilor nu a cunoscut în ultimul an şi jumătate rezultate financiare operaţionale negative, tendinţele de creştere continuând, dar într-un ritm „încetinit”. Această situaţie se datorează în bună măsură cotei reduse a activelor mobiliare din portofoliile companiilor de asigurări, pe fondul unei pieţe de capital subdezvoltată şi a unei politici de investiţii conservatoare a societăţilor de asigurări.
Totodată, prezenţa în piaţă a marilor grupuri de asigurări internaţionale a condus la o competitivitate crescută, creând toate premisele pentru o piaţă „sănătoasă”.
Mai sunt multe de îndreptat şi de îmbunătăţit, pentru a putea prinde contur o piaţă matură, competitivă, ca segment de bază al sistemului financiar: focusarea jucătorilor din domeniu asupra unei guvernări corporative, îmbunătăţirea procedurilor de management al riscului şi a tehnicilor de evaluare a investiţiilor, creşterea transparenţei în relaţia cu clienţii şi, nu în ultimul rând, sporirea gradului de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte nevoia de a încheia o asigurare.