Presiunea exercitată de efectele crizei financiare se face resimţită tot mai acut şi la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud: creşterea şomajului şi a situaţiilor de insolvabilitate în rândul agenţilor economici, diminuarea lichidităţilor, reducerea creditării şi, implicit, a consumului. Această stare de fapt produce, inevitabil, mutaţii importante şi în sfera asigurărilor… Cum încearcă să treacă peste această perioadă tulbure asigurătorii bistriţeni, vom afla în cele ce urmează.

> Reşedinţa de judeţ: Bistriţa
> Suprafaţa: 5.355 km2
> Populaţia: 319.090 locuitori (recensământ 2001)
> Număr salariaţi: 60.983 (iunie 2009)
> Rata şomajului: 6,1% (iunie 2009)
> Câştig salarial mediu brut: 1.485 lei/persoană (iunie 2009)

Piaţa locală a asigurărilor - 2008 (estimare PRIMM):

> Prime brute subscrise: 69,58 milioane lei
> Daune plătite: 36,29 milioane lei
> Numărul mediu de salariaţi permanenţi în asigurări (2007): 192
> Cheltuieli cu remuneraţiile personalului (2007): 3,79 milioane lei
> Densitatea asigurărilor: 218,06 lei/locuitor
> Raportul salariaţilor în asigurări la total locuitori: 1/1.662

Planuri anticriză

Aşezat în partea Central-Nordică a României, pe cursul superior al Someşului Mare, judeţul Bistriţa-Năsăud înglobează zona de contact a Podişurilor Someşan şi Transilvaniei cu regiunea muntoasă a masivelor Rodnei, Ţibleşului şi Călimani. Judeţul dispune de un relief variat distribuit în formă de amfiteatru spre Câmpia Transilvaniei, fiind alcătuit în principal din trei zone, cele mai extinse fiind zona deluroasă (49%) şi cea montană (48%), zona de luncă - care se extinde de-a lungul cursurilor principale de apă, reprezentând circa 3% din aria totală a regiunii. Structura teritorial-administrativă a judetului cuprinde un municipiu (Bistriţa), trei oraşe (Năsăud, Beclean şi Sângeorz Băi), 53 de comune, respectiv 248 de sate.

Economia judetului Bistriţa-Năsăud este preponderent industrial-agrară, specializată în industria de maşini, echipamente şi aparate electrice, industria metalurgică, industria alimentară şi textilă. Agricultura este o ramură de bază în economia judeţului, aceasta implicând mai mult de jumătate din populaţia ocupată, faţă de activitatea industrială, cu aproximativ un sfert din populaţia angajată.

Criza la nivel local

Efectele crizei financiare se fac resimţite şi în judeţul Bistriţa- Năsăud, prin diminuarea profiturilor agenţilor economici, creşterea şomajului şi a insolvenţei societăţilor comerciale. Astfel, companiile din judeţ, indiferent de structura şi natura acţionariatului, anunţă progresiv măsuri drastice în încercarea de a stopa efectele crizei financiare: revizuirea profiturilor, amânarea de noi investiţii, reduceri de personal, ori, şi mai grav, suspendarea activităţii.

Un prim exemplu ar putea fi producătorul de utilaje de mediu COMELF, care a înregistrat în primul semestru un profit net de peste 19 ori mai mic comparativ cu câştigul obţinut în perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, dacă la sfârşitul lunii iunie a anului 2008, COMELF Bistriţa avea circa 1.100 angajaţi, după primele şase luni ale anului în curs numărul salariaţilor este de aproximativ 880.

La jumătatea lunii august 2009, Tribunalul Bistriţa-Năsăud a admis cererea ARIO Bistriţa de deschidere a procedurii generale a insolvenţei. Veniturile ARIO Bistriţa au scăzut în primele trei luni din 2009 cu 17%, la finele lunii martie firma înregistrând pierderi de aproape 500.000 lei.

Deopotrivă, un alt agent economic bistriţean afectat de criză, producătorul de cabluri IPROEB, a încheiat primul semestru cu afaceri în scădere cu aproape 50% faţă de acelaşi interval al anului trecut.

În acelaşi timp, producătorul de conductori şi cabluri electrice ELECTROPLAST din Bistriţa, controlat de un grup italian, a realizat in primul semestru din acest an o cifră de afaceri mai mică - circa 40% - faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Această stare de fapt se datorează diminuării exportului, de la 8% anul trecut, la aproximativ 1% în prezent.

Urmări ale crizei mondiale au fost resimţite şi în activitatea de reabilitare a DN 17, între Cluj-Napoca şi Bistriţa, lucrările fiind sistate la jumătatea lunii iunie de constructor, concernul german GEIGER- Max BOEGL, din cauza restanţelor la plată, care se apropie de 2,5 milioane euro.

Într-o situaţie mai fericită se regăseşte societatea TERAPLAST Bistriţa, care şi-a majorat profitul cu 6% în primele trei luni din 2009. De asemenea, TERAPLAST Bistriţa a finalizat, la sfârşitul lunii mai, o investiţie de 6 milioane euro, pentru construcţia şi utilarea tehnologică a fabricii de poliolefine din Parcul Industrial de la Sărăţel.

Criza şi piaţa asigurărilor

Judeţ cu o populaţie cu puţin peste 300.000 de locuitori, dar care şi-a depăşit din punct de vedere al statisticilor economice potenţialul teoretic, Bistriţa-Năsăud înregistrează o medie a veniturilor pe locuitor superioară mediei naţionale şi dispune de o industrie destul de dezvoltată, alături de prezenţa investiţiilor străine la nivelul întregului teritoriu. Scăderea creditării, diminuarea leasing-ului şi a vânzării de autoturisme noi au afectat economia din Bistriţa-Năsăud la nivelul întregii structuri economico-administrative, şi, implicit, şi piaţa locală a asigurărilor.

Cu toate acestea, asigurătorii din judeţ obţin rezultate care îi plasează în ierarhia internă a companiilor de asigurări peste unele sucursale situate în zone cu potenţial economic superior.

Există obiective asigurabile mari in Bistriţa-Năsăud, avem şi mulţi transportatori printre clienţii noştri. Din păcate, aceştia au fost afectaţi de criză şi au renunţat la o parte dintre contractele aflate în derulare, pe fondul diminuării afacerilor din domeniu, afirmă Mircea MOCODEAN, Director, Sucursala ASTRA-UNIQA.

În mod evident, scăderea volumului de business din domeniul auto nu avea cum să nu ne afecteze. În acest context, ne orientăm la nivelul Sucursalei către asigurări de bunuri, precum şi către cele de răspunderi. Cele mai stringente probleme la nivelul judeţului le reprezintă rata şomajului în creştere, nivelul scăzut al veniturilor pe cap de locuitor şi restrângerea activităţii mai multor societăţi comerciale, a precizat Felician TEOC, Director, Sucursala UNIQA Asigurări.

La nivelul judeţului sunt prezenţi operatori economici importanţi şi mulţi investitori străini. Chiar dacă nu pare, Bistriţa-Năsăud este un judeţ industrializat. Am încercat să fructificăm, în special pe segmentul asigurărilor de viaţă, reîntoarcerea bistriţenilor plecaţi la muncă în străinătate, declară Dorin VRĂŞMAŞ, Directorul Agenţiei GENERALI.

Pe fondul crizei economice, unul dintre obiectivele primordiale ale reprezentanţelor locale de profil a devenit păstrarea clienţilor deja existenţi. Mai mult, o problemă pentru piaţa asigurărilor constă în aceea că, de fapt, clienţii nu renunţă la o companie migrând către alt asigurător, ci renunţă total la aceste servicii. Dorel HERINEAN, Director, Sucursala BCR Asigurări, întăreşte această idee, subliniind că circa 30% dintre clienţii existenţi nu şi-au mai reînnoit poliţele pe segmentul auto, persoanele fizice fiind majoritare în această categorie. Îngrijorător este faptul că aceştia au renunţat total la asigurare, motivând dificultăţile financiare generate de criză. De asemenea, diminuarea semnificativă a creditării s-a resimţit şi în afacerile noastre.

Despre reducerea creditării ne-a vorbit Ramona ONIŢĂ, Şef Serviciu Economic în cadrul Sucursalei locale ASIBAN: Într-adevăr, pe segmentul asigurărilor de credite s-a remarcat o diminuare a volumului subscrierilor, practic în primele 6 luni ale anului în curs am consemnat o scădere cu până la 15 procente a volumului afacerilor.

În aceeaşi ordine de idei, criza economică pe care o traversăm a condus la scăderea încasărilor asigurărilor auto cu aproximativ 15%, la restrângerea segmentului asigurărilor facultative, la încasarea cu dificultate a primelor subscrise. Dintre problemele acute ale pieţei asigurărilor amintim scăderea vânzărilor de autoturisme noi şi second-hand prin intermediul dealerilor locali, dar şi creşterea şomajului, care determină implicit diminuarea vânzărilor de poliţe, afirmă Codruţa CIOROIANU, Director, Agenţia JudeÈ›eană, BT Asigurări.

Din punctul de vedere al asigurărilor de viaţă, probabil cel mai vizibil efect al crizei financiare este consemnarea unei creşteri a numărului de răscumpărări. Totuşi, la nivelul companiei, numărul total de contracte răscumpărate în perioada aprilie-iunie 2009 s-a redus cu 25% faţă de primele trei luni ale anului, iar numărul de rezilieri la produsele unit-linked a scăzut în aceeaşi perioadă cu 19%, a precizat Daniela MAXUT, Agency Manager, ING Asigurări de Viaţă.

Piaţa asigurărilor în cifre

Piaţa asigurărilor a urmat trendul întâlnit la nivel naţional, astfel încât, după primele şase luni ale anului curent, veniturile din prime brute totalizate de asigurătorii locali au cunoscut o diminuare de 6,8%. Eşalonat, pe clase de asigurări, din valoarea de 7,8 milioane euro (circa 33 milioane lei), aferentă totalului subscrierilor, echivalentul a 16,5% (1,3 milioane euro) a fost generat de segmentul asigurărilor de viaţă. Restul portofoliului consolidat al pieţei a fost completat în proporţie de 66,8% de asigurări auto (din care 36,6% poliţe RCA), respectiv de asigurări de tip property, acestea generând 12,2% din totalul vânzărilor asigurătorilor.

Din punctul de vedere al valorii cumulate a daunelor avizate şi plătite de asigurători, ca şi la nivel naţional, segmentul auto (CASCO şi RCA, însumate) se regăseşte în fruntea ierarhiei, circa 56% din valoarea totală de 21,9 milioane lei fiind aferentă acestor două clase.

În acelaşi timp, potrivit informaţiilor furnizate de societăţile de asigurare echipelor Programului „Unde Mă Asigur?”, ponderea primelor intermediate în totalul subscrierilor se cifrează la circa 9% (3 milioane lei), valoare net inferioară celei consemnate la nivel naţional (n. red.: potrivit Revistei de Specialitate INSURANCE Profile, în primul semestru al anului curent, valoarea totală a primelor intermediate de brokerii de asigurare a fost de 250 milioane euro - echivalentul a 23% din totalul pieţei asigurărilor).

Cifra menţionată denotă o activitate destul de redusă de intermediere în asigurări, activitate aflată în stadiu de pionierat, pe fondul unui număr redus al societăţilor de brokeraj în asigurări şi al crizei financiare mondiale: Din păcate, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice, această criză a însemnat în primul rând o limitare a veniturilor. Traducând acest lucru în piaţa asigurărilor, înseamnă contracte facultative mai puţine sau chiar renunţarea la cele în derulare. Consider că perioada următoare va fi la fel de dificilă din acest punct de vedere, doar asigurările obligatorii menţinând în viaţă această piaţă, a declarat Gabriel LOGIN, Director Executiv, TRANSILVANIA Broker.

Pentru viitor, pentru sporirea vânzărilor, asigurătorii au în vedere creşterea volumului de prime subscrise prin intermediul brokerilor, acest lucru fiind benefic din perspectiva faptului că brokerii înţeleg foarte bine piaţa asigurărilor şi, în consecinţă, în calitate de consilieri ai clienţilor, vor putea oferi sfaturi competente privind ofertele de asigurare, a menţionat Dinu MOCANU, Directorul Sucursalei ALLIANZ-ŢIRIAC.

Viaţa şi trendul ascendent

Contrar tuturor aşteptărilor, asigurările de viaţă au consemnat în judeţul Bistriţa-Năsăud, după primele şase luni din anul curent, o evoluţie nominală în monedă europeană de 26,8%, valoarea primelor subscrise atingând cifra de 1,3 milioane euro. Cum se explică acest fenomen, ţinând cont de trendul descendent înregistrat de acest segment al asigurărilor la nivel de ţară în ultimele două trimestre?

Una dintre societăţile de asigurare care au consemnat o creştere semnificativă a subscrierilor pe acest segment este Agenţia bistriţeană a EUREKO România: 215% (subscrieri de 220 mii euro). De altfel, această cifră a plasat Agenţia EUREKO pe a treia poziţie în ierarhia asigurătorilor de viaţă din judeţul Bistriţa-Năsăud, alcătuită după criteriul primelor brute subscrise, în urma Sucursalei ASIROM şi a Agenţiei GRAWE România.

Populaţia este interesată în principal de poliţele tradiţionale, acestea generând circa 90% din totalul vânzărilor din asigurări de viaţă. (…) În ceea ce priveşte efectele viitoare ale acestei crize, clienţii vor deveni cu siguranţă mai precauţi. Referitor la companiile de asigurări, acestea va trebui să îşi revizuiască şi să îşi adapteze strategia la noile condiţii de piaţă, a declarat Ioan POP, Agency Manager, EUREKO.

Populaţia judeţului Bistriţa-Năsăud se diferenţiază de cea din alte judeţe ale ţării prin numărul mare de oameni plecaţi la muncă în ţări din Vestul Europei. Acest lucru constituie un avantaj deosebit de important pentru creşterea segmentului asigurărilor de viaţă, prin prisma creşterii gradului de informare şi a condiţiilor de trai la nivelul populaţiei, oamenii de aici înţelegând mult mai bine necesitatea încheierii unei poliţe de viaţă, a comentat Mioara SEICA, Directorul Agenţiei OMNIASIG Asigurări de Viaţă.

Două luni de constatul amiabil

Asigurătorii, dar si clienţii din Bistriţa utilizează într-o proporţie tot mai mare constatul amiabil. Din discuţiile purtate de echipele Programului „Unde Mă Asigur?” cu liderii locali, la două luni după introducerea acestei proceduri, peste 70% din dosarele de daună soluţionate de asigurătorii din Bistriţa pe RCA s-au realizat în acest mod.

Peste 70% din dosarele de daună pe RCA la nivelul Sucursalei noastre au fost întocmite având la bază procedura constatării amiabile, a opinat Claudiu CORDOVAN, Director, Sucursala ARDAF.

Totuşi, se remarcă o slabă informare a populaţiei, care în prima fază după un accident cu avarii uşoare se adresează Poliţiei, iar aceasta, după ce verifică dacă se încadrează la soluţionarea daunei prin intermediul constatului amiabil, îi direcţionează către asigurători.

Majoritatea clienţilor care vin la noi pentru rezolvarea daunelor prin intermediul constatului amiabil au fost mai întâi la Poliţie şi au fost direcţionaţi către noi, afirmă Sofia MOLDOVAN, Director, Sucursala ASIROM.

În acelaşi timp, toţi reprezentanţii asigurătorilor din Bistriţa au apreciat că printre dezavantajele constatului amiabil se regăseşte şi faptul că volumul de muncă al inspectorilor de daună a crescut considerabil din cauza noilor proceduri, dar şi pentru că asiguraţii au nevoie de asistenţă la completarea formularelor: Majoritatea clienţilor noştri veneau cu formularele pentru a le completa la noi la sediu. Ei aveau nevoie atât de asistenţă, cât şi de un spaţiu propice pentru a completa formularele. Aşadar, am luat hotărârea de a amenaja un spaţiu special destinat acestui scop, a precizat Dinu MOCANU.

Un alt efect, anticipat şi înainte de introducerea noii proceduri, este acela al sporirii tentativelor de fraudă. Practic, în absenţa reprezentanţilor Poliţiei în rezolvarea cazurilor, asiguraţii pun la încercare vigilenţa inspectorilor de daune, tentativele de fraudă fiind tot mai frecvente. Ne confruntăm cu o sporire a fenomenului tentativelor de fraudă, iar în acest context trebuie să acordăm o atenţie sporită analizării fiecărui dosar instrumentat prin intermediul constatului miabil, a punctat Ileana URSU, Director, Sucursala OMNIASIG.

În absenţa unei informări corecte, asiguraţii aflaţi în situaţia culpei comune sunt surprinşi de modul în care asigurătorii hotărăsc să acorde despăgubirile, potrivit protocolului încheiat între companii şi faptului că multe din situaţiile de culpă comună nu se regăsesc în Codul Rutier: 90% dintre dosarele de daună pe RCA leam instrumentat folosind procedura constatului amiabil. Cele mai multe dintre situaţiile în care clienţii erau nemulţumiţi s-au produs în momentul în care au aflat că noi considerăm că sunt amândoi de vină şi se încadrează la culpă comună. Unii au înţeles procedura, în timp ce alţii, chiar dacă s-au arătat nemulţumiţi, au preferat să utilizeze procedura constatului amiabil pentru a evita suspendarea permisului sau amenzile acordate de Poliţie, a menţionat Ioan Grigore POP, Director, Agenţia EUROINS.

Sunt mai multe aspecte care ar trebui îmbunătăţite în ceea ce priveşte procedura constatării amiabile, dar acestea se vor regla pe parcurs şi, chiar dacă la început se arătau reticenţi faţă de implementarea acestei proceduri, la două luni de la punerea în practică, asigurătorii sunt optimişti cu privire la succesul şi eficienţa acesteia într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat.

Planuri de combatere a crizei

Perioada dificilă în care se regăseşte economia naţională a schimbat planurile, target-urile şi obiectivele a numeroase societăţi comerciale din toate domeniile.

La nivel local, autorităţile din Bistriţa-Năsăud îşi propun mai multe investiţii în infrastructură, din fonduri guvernamentale şi locale, care să contribuie la consolidarea economică a zonei. În plus, mai sunt şi câteva proiecte de investiţii în turism din fonduri europene, precum cel legat de Staţiunea Băile Figa… Pe lângă acestea, avem în vedere consolidarea şi extinderea principalelor linii de business (Ioan POP).

Totodată, sunt vizate reducerea cheltuielilor cu daunele, păstrarea portofoliului de clienţi şi fidelizarea acestora prin programe post-vânzare (Codruţa CIOROIANU), dar şi dezvoltarea forţei de vânzare şi implementarea noului sistem de subscriere electronică la nivelul întregii forţe de sales (Mircea MACODEAN).

Pentru majoritatea asigurătorilor bistriţeni, eficientizarea şi rentabilizarea activităţii sunt traduse prin reorientarea către clasele de asigurări non-auto, care sunt mai puţin „dăunaşe”, în speţă bunuri, clădiri, răspunderi civile şi asigurări de viaţă, fără a fi afectate calitatea şi profesionalismul serviciilor oferite clienţilor.