Cea de a IV-a Ediţie a Conferinţei Naţionale de Pensii Private, desfăşurată în 14 octombrie a.c., a oferit un nou prilej pieţei de pensii private de a discuta, împreună cu reprezentanţii Executivului, Legislativului, precum şi ai autorităţii de supraveghere în domeniu, cele mai importante probleme care îi preocupă pe profesioniştii acestui sector al lumii financiare din România.

Pensiile private, ca prioritate politică

Pensiile sunt „vedeta zilei” în România acestui moment. Dincolo de jocurile politice, trebuie să spunem lucrurilor pe nume: viitorul nu arată deloc bine pentru viitorii pensionari. A sosit momentul pentru clasa politică să recunoască valoarea pensiilor private, ca alternativă la dificultăţile sistemului public de pensii, a apreciat Crinu ANDĂNUŢ, Preşedinte APAPR şi CEO, ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private.

Pensiile sunt „vedeta zilei” în România acestui moment. Dincolo de jocurile politice, trebuie să spunem lucrurilor pe nume: viitorul nu arată deloc bine pentru viitorii pensionari. A sosit momentul pentru clasa politică să recunoască valoarea pensiilor private, ca alternativă la dificultăţile sistemului public de pensii, a apreciat Crinu ANDĂNUŢ, Preşedinte APAPR şi CEO, ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private.

În opinia operatorilor din piaţă, exprimată de liderul APAPR, susţinerea sistemului de pensii private ar trebui să devină o prioritate politică, cu atât mai mult cu cât realitatea curentă demonstrează fără dubiu lipsa de sustenabilitate din ce în ce mai pronunţată a sistemului public de pensii.

2,5% în 2010 – o certitudine?

În acord cu piaţa, Mihai ŞEITAN, Secretar de Stat în Ministerul Muncii şi totodată unul dintre cei mai constanţi susţinători ai reformei pensiilor, a accentuat: Pe termen scurt, atât pentru sistemul public, cât şi pentru cel privat, prioritatea absolută este colectarea. Toate entităţile din pensiile private trebuie să facă corp comun ca să obţină creşterea contribuţiilor. Mediul economic se confruntă în acest moment cu o situaţie foarte dificilă, ceea ce face ca şansele de a reintra în calendarul iniţial de creştere a contribuţiilor, la nivelul de 3%, să fie extrem de reduse. Este însă absolut necesar să se realizeze cel puţin creşterea la 2,5%, pentru a nu afecta şi mai mult şansele generaţiilor actuale de a avea o pensie decentă.

De altfel, Ion GIURESCU, Vicepreşedinte CSSPP, a anunţat că, din informaţiile pe care le deţine Comisia (n.r., CSSPP), creşterea contribuţiilor la 2,5% este cuprinsă în proiectul de buget pentru 2010. Chiar dacă acest nivel ar putea fi considerat aproape cert, opinia generală a industriei este că el este nesatisfăcător, cu atât mai mult cu cât nu există încă nicio informaţie calificată cu privire la momentul în care ar putea avea loc revenirea deplină în parametri calendarului iniţial de contribuţii.

Singurul lucru bun care a funcţionat în România în această perioadă a fost sistemul de pensii private. Rezultatul s-a văzut în rezultatele fondurilor şi în portofoliile administratorilor, a subliniat GIURESCU. De aceea, orice efort de a aduce nivelul contribuţiilor cât mai sus este pe deplin justificat şi va contribui în mod evident la bunăstarea viitoare a pensionarilor, a adăugat el.

Legea pensiilor publice trebuie adoptată

De altfel, specialiştii prezenţi au subliniat încă o dată că problematica pensiilor nu poate fi privită decât în ansamblul ei, orice discuţie despre evoluţiile viitoare trebuind să ia în considerare toate componentele sistemului de pensii, fie publice, fie private.

Oricine a lucrat în sistemul public de pensii ştie cât de fragil este bugetul public de pensii, a subliniat Ion GIURESCU, adăugând că orice planuri de viitor trebuie să ia în considerare rolul pensiilor private în asigurarea securităţii financiare a cetăţenilor după ieşirea la pensie.

Totuşi, la nivelul societăţii, şi mai ales pentru categoriile de populaţie cu venituri modeste, rolul pensiilor publice rămâne unul foarte important. Până la momentul în care sistemul de pensii private va începe să plătească pensii pe o scară largă, pilonul public rămâne componenta de bază în asigurarea veniturilor de pensionare pentru o largă categorie a populaţiei. De aceea, sănătatea şi sustenabilitatea acestuia sunt extrem de importante, iar aplicarea reformelor parametrice la care România s-a angajat pentru a echilibra bugetul public de pensii este obligatorie.

Criza guvernamentală nu anulează obligaţiile asumate de România prin acordul cu Fondul Monetar Internaţional. Ca urmare, legea pensiilor publice va trebui pusă în operă indiferent de evoluţiile politice, a declarat Mihai ŞEITAN. Mai mult, legea pensiilor publice va produce efecte şi asupra sistemului privat, aducând către acesta un număr de peste 200.000 de participanţi din sistemele militarizate şi încă circa 200.000 participanţi dinspre segmentul profesiilor liberale, al întreprinzătorilor sau persoanelor care lucrează cu contract de management etc., a mai precizat oficialul citat, vorbind despre necesitatea susţinerii acestui demers legislativ.

În acord cu Europa

Dificultăţile sistemului de pensii din România, în ansamblul lor, se regăsesc, în mare parte, şi în celelalte state europene, cu precădere în cele din regiunea Europei Centrale şi de Est. O societate aflată într-un proces accelerat de îmbătrânire, deficite substanţiale în bugetul public de pensii, o populaţie prea puţin preocupată de subiectul pensiilor şi relativ inaptă să opereze alegerile corecte în planul finanţelor personale, o clasă politică preocupată de efectele electorale imediate şi nu de strategiile pe termen lung… sunt factorii care, prin efectele lor combinate, pun tinerele sisteme de pensii private din regiune într-un real pericol.

Criza economică a alimentat suplimentar tendinţele de a folosi subiectul pensiilor în competiţiile politice, dând totodată o „armă” în plus acelor forţe guvernamentale care încearcă să mascheze criza structurală a sistemelor publice de pensii prin deturnarea resurselor dinspre segmentul pensiilor private către cel de stat. Sub genericul preocupării pentru siguranţa financiară a participanţilor, se vehiculează tot mai intens diverse teorii privind impunerea unor garanţii absolute, folosindu-se în argumentaţie declinul firesc determinat de criza economică în rezultatele investiţionale ale fondurilor de pensii, ca şi în toate sectoarele economiei.

Se vorbeşte mult despre garanţii şi protecţia participanţilor la fondurile de pensii, fără să se spună decât arareori că prima formă de protecţie a publicului este informarea. Criza financiară a accentuat cu atât mai mult nevoia de comunicare în pensiile private, fiind absolut obligatoriu ca oamenii să înţeleagă funcţionarea sistemelor, implicaţiile garanţiilor, beneficiile, dar şi limitările sistemului, a afirmat Chris VERHAEGEN.

Atenție la garanții

Garanţiile absolute sunt foarte uşor de perceput de către public, de aceea se şi bucură de un ecou pozitiv, dar costul lor este atât de mare, încât sabotează practic acţiunea de economisire. Cu cât
termenul peste care trebuie să funcţioneze garanţia este mai lung, cu atât costurile sunt mai suportabile, a explicat oficialul EFRP.

Citând experienţa pieţelor mature din Europa, VERHAEGEN a explicat că orice tip de garanţie pe termen scurt implică un nivel ridicat al costurilor şi determină o scădere substanţială a randamentelor obţinute şi, implicit, a pensiilor generate la finele perioadei de contribuţie. Dacă validarea rezultatelor investiţionale în raport cu un nivel garantat are loc pe orizonturi mari de timp, atunci costurile sunt mai reduse, iar şansele de a obţine randamente superioare cresc simţitor. Este adevărat că garanţiile pe termen lung oferă o reducere limitată a riscurilor financiare, dar să nu uităm că nicio întreprindere umană nu este complet ferită de riscuri, a concluzionat ea.

România nu face excepţie de la tendinţele generale. Subiectul garantării randamentelor cu inflaţia a revenit periodic în discuţie şi se află, de altfel, şi în prezent pe agenda de lucru a sindicatelor. Nimic nu este mai dăunător decât să gândim îngust şi pe termen scurt. Garanţiile cu inflaţia sunt cele mai scumpe posibil. Ele introduc nişte costuri suplimentare foarte importante şi limitează totodată opţiunile investiţionale ale administratorilor. Efectul imediat este cel al limitării drastice a randamentului pe care îl pot obţine fondurile de pensii, de cele mai multe ori exact până la limita acoperirii inflaţiei. Mai mult, într-un viitor nu prea îndepărtat vom aparţine zonei euro şi vom avea de-a face cu o dobândă de politică monetară foarte mică, cu rate ale inflaţiei foarte reduse. Ce vom mai garanta atunci? Ce fel de economii vor mai realiza cetăţenii prin sistemul de pensii obligatorii? Ca atare, mai mult decât orice, garantarea cu rata inflaţiei se va întoarce ca un boomerang împotriva participanţilor, afirmă Cristian ROŞU, Director General, CSSPP.

Angajatorii trebuie să-şi asume un rol
important în educarea financiară a salariaţilor

Sarcina de a educa publicul, informându-l corect asupra sistemului public de pensii şi ajutându-l să ia contact cu sistemul de pensii private nu este numai obligaţia Guvernului, deşi este clar că acesta are o mare responsabilitate în acest sens, afirmă Cornelia COMAN, CEO, ING Asigurări de Viaţă. În acest proces trebuie să se implice toate componentele societăţii, iar angajatorii sunt un factor cheie, a explicat ea.

Companiile financiare sunt cele care trebuie să asigure un acces facil la consiliere financiară şi o comunicare transparentă în legătură cu serviciile şi produsele lor. În plus, sistemul de învăţământ ar putea avea un rol important în furnizarea accesului la educaţia financiară.

Iar dacă Guvernul trebuie să asigure condiţiile legislative care să facă sistemul funcţional, eficient şi sigur, angajatorii sunt cei care au un rol şi totodată o responsabilitate deosebit de importante. Înainte de orice, ei trebuie să informeze angajaţii asupra obligaţiei de a adera la un fond de pensii private de Pilon II şi totodată să faciliteze accesul acestora la informaţii.

Forumul Economic Bucureşti –
despre responsabilitate şi beneficii

Despre rolul şi responsabilităţile angajatorilor în raport cu subiectul pensiilor private s-a discutat pe larg în partea a doua a zilei, împreună cu reprezentanţii unora dintre cele mai relevante companii angajatoare din Bucureşti şi din judeţul Ilfov, prezenţi la ediţia bucureşteană a Forumului Economic Regional. Contextualizând dezbaterea în parametri extrem de dificili în care trebuie să Ediţia bucureşteană opereze orice entitate economică pentru a traversa perioada de criză, invitaţii speciali au subliniat în prezentările lor oportunităţile pe care existenţa sistemului de pensii private le oferă pentru optimizarea costurilor cu angajaţii şi pentru un management performant al resurselor umane.

O primă remarcă a fost aceea că, potrivit studiului de piaţă realizat de MEDNET Marketing Research Center, beneficiile de protecţie - asigurări şi pensii private -, sunt printre primele care au fost eliminate din programele de recompensare a salariaţilor. Dincolo de efectele crizei asupra bugetului companiei, printre motivele pentru care angajatorii sunt tentaţi să renunţe la acest beneficiu se numără şi lipsa de interes a salariaţilor. De cele mai multe ori aceştia preferă beneficiile cu efect imediat: bonusuri, prime, beneficii de statut.

De remarcat că, deşi pensiile private facultative se bucură de deductibiliate fiscală, niciunul dintre angajatorii care încă mai oferă acest beneficiu n-au menţionat avantajele fiscale printre motivele pentru care o fac, a subliniat Monica CABĂŢ, Project Coordinator, MEDNET. Totuşi, chiar dacă tentaţia avantajelor materiale imediate este foarte puternică în rândul angajaţilor, angajatorii nu ar trebui să abandoneze ideea de a folosi pensiile private ca mijloc de motivare a acestora. Dincolo de avantajele financiare, relevate cu prisosinţă de prezentarea realizată de Annemona TOGAN, Director Operaţiuni, ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private, demersul de a contribui pentru pensia privată facultativă în beneficiul salariaţilor are un puternic caracter educativ. De altfel, cea mai bună demonstraţie în acest sens a sosit chiar din partea angajatorilor prezenţi la întrunire.

Ana Monica IANCU, Benefit&Personnel Associate, JT Internaţional România, a prezentat sistemul folosit de compania sa pentru recompensarea salariaţilor, utilizând pensia privată ca unul dintre principalele instrumente. Compania a încurajat salariaţii să contribuie pentru pensiile private facultative acordând fiecăruia dintre aceştia un supliment de contribuţie, plătit de companie, proporţional cu contribuţia proprie a angajatului. Proporţia în care compania
suplimentează contribuţia angajaţilor este variabilă, depinzând, în principal, de poziţia, calificarea şi vechimea în firmă a fiecăruia dintre angajaţii care au ales acest beneficiu, a explicat Ana Monica IANCU.

Dacă metoda aleasă de JT Internaţional România are o componentă de eficienţă evidentă, beneficiul fiind acordat numai acelor angajaţi care au capacitatea de a-l aprecia la justa lui valoare, dezbaterile au arătat că şi acordarea uniformă a unui astfel de avantaj extrasalarial are un rol pozitiv. Primind acest beneficiu, salariaţii noştri au devenit mult mai interesaţi de subiectul pensiilor private, a arătat Cristian IANCU, Secretar General Adjunct, Federaţia Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii

Până la urmă, este vorba mai puţin despre bani, buget sau criză, cât despre responsabilitate asumată şi preţuirea acordată angajaţilor noştri, a subliniat Crinu ANDĂNUŢ. Cât priveşte atitudinea fiecăruia
dintre noi, ca individ, trebuie să conştientizăm că soarta noastră viitoare depinde de ceea ce decidem şi întreprindem acum: vom avea o bătrâneţe liniştită, sau ne vom lupta, cu mijloace precare, pentru
fiecare aspect al existenţei noastre, depinzând de ajutorul copiilor sau de posibilităţile discutabile ale sistemului public de asigurări sociale..