Caravana Forumurilor Economice Regionale a încheiat seria celor 8 întruniri naţionale din 2009 la care au participat, în total, 376 de companii şi organizaţii sindicale, reprezentând un număr de peste 700.000 de salariaţi. Primele destinaţii ale FER 2009 au fost Timişoara şi Craiova. Echipa Media XPRIMM şi invitaţii săi speciali au poposit apoi în Cluj, Sibiu, Braşov, Constanţa, Bucureşti şi Iaşi. În fiecare dintre aceste mari oraşe au fost invitate şi companiile din judeţele adiacente. În prim-planul dezbaterilor – criza financiară şi provocările pe care aceasta le aşază în faţa companiilor româneşti, mai ales din perspectiva construirii şi menţinerii unei relaţii cât mai stimulatoare cu angajaţii valoroşi ai companiei.

După ce a fost subiectul zilei săptămâni de-a rândul, criza financiară a cedat locul în topul ştirilor „surorii” ei mai mari, criza economică. Efectele au traversat bariera dintre pieţele financiare şi economia reală şi treptat, de la randamente şi dobânzi, am trecut la subiecte care, din păcate, sunt puternic ancorate în viaţa de zi de zi a companiilor şi a angajaţilor lor: şomaj, blocaj economic, lipsa acută a resurselor etc. În multe privinţe, gradul de incertitudine este foarte mare, cu precădere în ceea ce priveşte sursele de finanţare a activităţii. Datoriile sunt ceva mai uşor de evaluat, dar contabilizează un cumul de efecte negative: credite bancare mai scumpe, taxe şi impozite către stat în creştere, efecte defavorabile ale cursului valutar.

Vrem ca pensiile private
facultative să devină mai
interesante pentru angajatori
Mircea OANCEA, Preşedinte CSSPP,

Ca în faţa oricărei stări de criză, reacţia firească este aceea de a evalua resursele şi de a „strânge rândurile” în faţa provocărilor. Pe cine pot conta firmele româneşti în actuala criză? Care sunt „aliaţii” managementului oricărei companii, în încercarea de a găsi cel puţin soluţii de supravieţuire, dacă nu noi oportunităţi? Răspunsul s-a impus de la sine pe parcursul întâlnirilor cu angajatorii: angajaţii sunt singurii aliaţi fideli. Cu siguranţă însă că măsurile prevăzute de Guvern în acest an n-au fost de natură a încuraja sporurile salariale directe, mediul fiscal descurajând orice politica de recompensare pe scară largă a angajaţilor.

Moderatorul întâlnirilor, Sergiu COSTACHE, Preşedinte Media XPRIMM, a subliniat în repetate rânduri: Există numeroase strategii care pot fi aplicate în managementul unei firme pentru a gestiona problematica acestei crize. Dintre toate însă, trebuie alese acele pachete de măsuri care nu slăbesc forţa viitoare a companiei, ci dimpotrivă, încurajând creativitatea şi fidelitatea angajaţilor-cheie, cresc competitivitatea afacerii şi valorifică oportunităţile existente.

S-a discutat de fiecare dată despre prognozele de viitor, s-au prezentat posibile soluţii pentru managementul companiilor în perioada de criză, s-a discutat despre principala resursă care poate contribui la depăşirea cu succes a crizei: angajaţii companiei.

Criza, de la teorie la recesiune

La începutul anului, criza economică nu-şi făcuse încă simţită prezenţa foarte acut în viaţa companiilor. La primele întâlniri cu angajatorii, desfăşurate la Timişoara şi Craiova în primăvara acestui an, se făcea simţită o stare de îngrijorare faţă de evoluţiile viitoare şi mai cu seamă, un puternic factor de stres dat de instabilitatea legislativă şi de slaba predictibilitate a evoluţiilor economice. Pe măsură ce criza s-a adâncit, transformându-se în recesiune, numărul companiilor care au declarat, ediţie de ediţie, că sunt afectate într-o măsura mare de criza economică a crescut. În paralel, statisticile oficiale relevau din ce în ce mai pregnant prezenţa unor efecte substanţiale pe piaţa muncii. A devenit, progresiv, mai vizibil faptul că strategiile de viitor lasă locul, în atenţia managementului, luptei pentru supravieţuire a zilei de azi, cu atât mai mult cu cât nivelul aşteptărilor faţă de o eventuală politică de susţinere guvernamentală faţă de mediul privat scădea vizibil.

Desigur, numeroase companii s-au confruntat cu necesitatea de a disponibiliza o parte din personal. Nu este o soluţie pe care s-o dorim, dar dacă ea devine absolut necesară, atunci o astfel de operaţiune trebuie realizată cu multă atenţie, după o analiză detaliată a funcţiunilor îndeplinite de angajaţi, astfel încât reducerile să fie operate asupra acelor posturi care nu adaugă valoare produselor şi serviciilor companiei, a subliniat analistul Dragoş CABAT, vorbind despre măsurile operaţionale incluse în strategiile de criză. Piaţa muncii a încetat, în mod evident, să mai fie o piaţă a angajaţilor, iar opţiunea guvernamentală de a creşte nivelul de taxare pe muncă şi de a-şi rezuma politicile anticriză cu privire la piaţa muncii numai la sprijinul acordat şomerilor nu a ajutat angajatorii să menţină locurile de muncă sau standardele de recompensare a activităţii angajaţilor. Ca urmare, anul de criză 2009 a „şters” în mare măsura beneficiile cu caracter de protecţie din politicile de resurse umane. Disponibilitatea angajatorilor de a oferi beneficii de tipul pensiilor private facultative sau al asigurărilor de viaţă şi/sau de sănătate s-a redus drastic. În acest context, CABAT accentuează că trebuie neapărat aplicate principiile meritocraţiei. Numai aşa se pot păstra valorile, adică acei oameni fără de care funcţionarea şi dezvoltarea companiei ar fi serios periclitate.

Criza este nouă, sistemul nu

Provocările de criză s-au suprapus, în multe companii, peste o lipsă mai veche a sistemului: lipsa unei politici coerente de resurse umane. Una dintre constatările anilor precedenţi, confirmată de suita FER 2009, a fost aceea că există încă un mare număr de companii în care activitatea departamentului de resurse umane este departe de ceea ce ar presupune aplicarea principiilor moderne de management. Numărul adevăraţilor specialişti de resurse umane este încă mic, iar în foarte multe companii - mai ales în cele de dimensiuni reduse – deciziile în domeniu aparţin exclusiv antreprenorului şi au, de cele mai multe ori, un caracter conjunctural.

Trebuie să fim pregătiţi
să ne sprijinim salariaţii
Crinu ANDĂNUŢ, Preşedinte APAPR

Ca urmare, din dialogul cu angajatorii din ţară a reieşit, nu de puţine ori, că responsabilii cu gestionarea problematicii de resurse umane nu pot avea o certitudine nici în ceea ce priveşte intenţiile acţionarilor pe termen scurt. Cât priveşte viitorul, în majoritatea companiilor nu există o preocupare definită pentru perioada post-criză, cel puţin în privinţa politicilor viitoare de resurse umane. Cu toate acestea, există încă angajatori care fac eforturi de a găsi modalităţi de recompensare adecvate, adresate cu precădere angajaţilor valoroşi, iar acest lucru s-a văzut din exemplele concrete întâlnite cu ocazia FER. Remarcabil, bunele practici de resurse umane nu sunt exclusiv apanajul multinaţionalelor. De la ediţie la ediţie, invitaţii FER au realizat şi un transfer de experienţe între angajatorii din diferitele regiuni vizitate.

Experienţele interesante relevate pe parcursul unor întâlniri au fost citate ca studii de caz la următoarele, oferind exemple practice. În plus, invitaţii speciali au accentuat în permanenţă importanţa rolului social al angajatorilor, ca formatori de opinie şi vectori de educaţie financiară. Dr. Crinu ANDĂNUŢ a remarcat: Criza ne-a afectat pe toţi mai mult sau mai puţin, iar pentru unele companii reducerea costurilor a devenit vitală. De aceea poate că pare nepotrivit să discutăm despre beneficii salariale pentru angajaţi. Eu vă propun însă ca pentru un moment să ne îndreptăm privirea spre viitor, dincolo de necazurile zilei de azi, şi să vedem ce perspective îi aşteaptă pe angajaţii noştri de astăzi dacă rămân să se bazeze numai pe pensia publică. Criză sau nu, incertitudinea care apasă asupra capacităţii statului de a furniza o pensie îndestulătoare rămâne o realitate, pentru că ea nu este generată de criză, ci de evoluţiile demografice. Este, deci, momentul să ne amintim că rolul nostru, ca angajatori, este şi unul social, că răspunderea pentru veniturile la pensionare atârnă, vrând, nevrând, tot mai mult pe umerii angatorilor şi ai angajaţilor înşişi. Prin urmare, de îndată ce va fi posibil financiar, trebuie să fim pregătiţi să facem ceva pentru a ne sprijini salariaţii.

Conştientă de imperfecţiunile sistemului, CSSPP a anunţat că pregăteşte demersurile necesare pentru ca pensiile private facultative să devină un instrument cât mai atractiv şi eficient penru angajatori. În acest sens, între obiectivele prioritare ale Comisiei se află obţinerea deductibilităţii totale pentru contribuţiile angajatorilor la Pilonul III. Punctul de vedere pe care dorim să-l promovăm este că sumele cheltuite pentru contribuţiile angajatorului la Pilonul III sunt cheltuieli de exploatare, având acelaşi regim fiscal ca şi celelalte contribuţii plătite de angajator, care sunt excluse din baza de calcul al taxelor sociale. Adoptarea acestei soluţii ar oferi posibilitatea de extindere a interesului pentru pensiile private facultative şi în rândul entităţilor bugetare sau care nu realizează profit, a explicat Mircea OANCEA, Preşedinte CSSPP, cu ocazia ediţiei ieşene a Forumului.

O pledoarie pentru
reciprocitate

Criza n-a afectat numai disponibilitatea angajatorilor de a oferi beneficii, ci şi percepţia angajaţilor faţă de utilitatea şi valoarea acestora. Mai simplu spus, echilibrul financiar tot mai fragil din bugetul fiecărei familii a determinat o tendinţă generală de a solicita beneficii materiale imediate. Faţă de presiunile zilnice date de ratele la credite sau de facturile de utilităţi restante, angajaţii preferă câştigul imediat, chiar dacă acesta este sensibil mai mic decât beneficiile de viitor aduse de pensia privată sau decât siguranţa conferintă de o asigurare de viaţă. Totuşi, poate mai mult decât o mărire de salariu, angajaţii vor să fie consideraţi parteneri în depăşirea situaţiei grele prin care trece orice companie: respect, deschidere, informaţie corectă, criterii de departajare corecte – aceştia sunt factorii care clădesc o bună relaţie.

Nu există o reţetă unică pentru a depăşi criza. Este clar însă că panica nu face parte din nicio reţetă de succes. Ca urmare, îndemnul nostru este să analizaţi cu atenţie, fără să pierdeţi din vedere nici viitorul companiei, nici viitorul angajaţilor dumneavoastră. Folosiţi avantajele fiscale existente, atâtea câte sunt, astfel încât, cu un efort financiar suportabil, să puteţi demonstra salariaţilor că bunăstarea şi viitorul lor se află pe lista dumneavoastră de priorităţi chiar dacă vremurile sunt grele, iar ei vă vor răspunde pe măsură, a concluzionat Cristian ROŞU, Director General CSSPP, cu ocazia primei ediţii FER din acest an. Concluzia este valabilă oricând.