Constatul amiabil şi asigurarea obligatorie a locuinţelor au fost subiectele „fierbinţi” dezbătute joi, 5 noiembrie 2009, în cadrul ZILEI ASIGURĂRILOR, eveniment organizat sub egida Programului „Unde Mă Asigur?”, la care au participat reprezentanţi ai companiilor de asigurări şi de intermediere în asigurări din Botoşani. În premieră, conferinţa dedicată pieţei locale de asigurări a putut fi urmărită în transmisiune directă pe internet.
Evenimentul a constituit un bun prilej de cunoaştere şi analiză a potenţialului şi problemelor cu care se confruntă piaţa locală de asigurări, precum şi pentru familiarizarea telespectatorilor cu noutăţile pieţei de profil: procedura de constatare amiabilă, respectiv asigurarea obligatorie a locuinţelor.
Piaţa asigurărilor din România este, aşa cum ştim cu toţii, încă insuficient dezvoltată, potenţialul de creştere al acesteia fiind, în continuare, unul enorm. Din punctul de vedere al riscului existent datorat catastrofelor naturale, în prezent ne confruntăm cu o situaţie anormală, şi aici mă refer la despăgubirile pe care statul le suportă în totalitate pentru cazurile de distrugere. Sunt de părere că asigurările obligatorii ale locuinţelor, pe lângă rolul de bază, şi anume de a prelua riscurile de la populaţie, vor dezvolta şi piaţa de profil, a declarat în deschiderea conferinţei Cristian Constantin ROMAN, Prefectul judeţului Botoşani.
În acelaşi timp, o parte dintre asigurători locali consideră că primele de asigurare stabilite sunt insuficiente atât pentru plasarea în reasigurare a riscurilor, cât şi pentru acoperirea unui nivel rezonabil al comisionului pe care urmează să îl încaseze asigurătorii în baza încheierii acestor poliţe. Astfel, aceştia spun că prima de asigurare şi suma asigurată obligatoriu ar trebui stabilite anual şi modificate prin hotărâre de Guvern, pe baza unor criterii precum: costurile reasigurării, daunele anterioare şi comisionul datorat companiilor autorizate, în primul caz, şi respectiv, în funcţie de suprafaţa locuinţei, costurile de înlocuire şi rata inflaţiei, în cel de-al doilea.
Totodată, participanţii la lucrările evenimentului au evidenţiat că judeţul Botoşani a fost catalogat din punct de vedere al riscurile catastrofale la care este expus ca fiind zonă de risc ridicat, cu toate că cifrele rezultate în urma evenimentelor produse aici nu indică acest lucru. Raportat la asiguraţii din judeţ, pot să afirm că potenţialul de creştere pe acest segment este unul enorm, important fiind pentru companiile de asigurări să găsească şi să stabilească pârghiile de comunicare cu aceştia, a opinat Nusha MOLDOVAN, Director Regional Vânzări, EUROINS.
Este de datoria noastră, în calitate de asigurători, să explicăm clienţilor că aceste poliţe nu vor oferi decât o acoperire minimă, şi anume doar pentru cele trei riscuri catastrofale. În cazul judeţului Botoşani, activitatea seismică este mai redusă, comparativ cu alte judeţe, dar din păcate suntem expuşi inundaţiilor şi alunecărilor de teren în regiunile rurale, este de părere Florin LEBĂDĂ, Director, Agenţia GROUPAMA Cuza Vodă.
Asigurătorii botoşăneni consideră că aceste poliţe obligatorii constituie cheia creşterii vânzărilor pentru poliţele facultative de locuinţe. Astfel, asigurătorii locali mizează pe creşterea economică a regiunii şi a gradului de informare şi chiar pe fidelitatea clientului faţă de o companie, pentru sporirea afacerilor pe acest segment. De altfel, promovarea acestor tipuri de poliţe a început deja, Sucursala locală a ASTRA Asigurări reuşind să încheie circa 29.000 de poliţe pentru locuinţe, demarând campania mult înaintea celorlalte companii, a opinat Sorinel TĂNĂSUCĂ, Directorul Sucursalei.
În acelaşi timp, majoritatea asigurătorilor prezenţi la eveniment estimează ca 10%-15% dintre clienţii care vor achiziţiona poliţa obligatorie să opteze şi pentru poliţe facultative care să acopere mai multe riscuri, evaluând la 2 euro/săptămână costul poliţei pentru un apartament cu 3 camere, în valoare de 50.000 euro.
Un alt punct important al dezbaterilor l-a constituit procedura de constatare amiabilă, intrată în vigoare de la 1 iulie 2009. Până la momentul respectiv, Poliţia Rutieră era singura entitate care soluţiona accidentele uşoare, însă, de la jumătatea anului, această sarcină a revenit companiilor de asigurări.
Prin completarea formularului respectiv, Poliţia Rutieră a fost, în mare măsură, degrevată de sarcina soluţionării tamponărilor. Cel puţin pe plan local, s-au făcut simţite eforturile companiilor de asigurări pentru a informa publicul larg despre existenţa şi condiţiile de utilizare a constatului amiabil, a declarat Mihai GHEORGHE, Subcomisar, Poliţia Rutieră Botoşani. Totodată, această procedură a simplificat-o pe cea veche, eliminând cozile interminabile de la sediul Poliţiei, astfel că, dacă înainte de 1 iulie un lucrător al Poliţiei Rutiere elibera în medie 25-30 de autorizaţii de reparaţie la 12 ore, în prezent acesta eliberează circa 3-4, a adăugat Mihai GHEORGHE.
La intrarea in vigoare a constatului amiabil au existat foarte multe voci care susţineau că piaţa nu este pregătită, şi că birocraÈ›ia specifică serviciilor publice se putea transfera la asigurători.
Constatul amiabil vine ca o aliniere la practicile europene, însă normele existente în România sunt încă nedefinitivate. Astfel, în cazul unor nemulţumiri ale clientului, în special la speţele care se încadrează la culpa comună, clientul, odată ce a încheiat constatul amiabil, nu mai poate merge la Poliţie decât în anumite situaţii excepţionale, rămânându-i deschisă doar calea instanţelor judecătoreşti, a specificat Sorinel TĂNĂSUCĂ.
Cu toate acestea, cei prezenţi au concluzionat că există încă multe aspecte procedurale care pot îngreuna atât activitatea inspectorilor de daună, cât şi procesul de despăgubire. În şcolile de şoferi se poate explica, încă de la început, ce este şi cum funcţionează constatul amiabil, fapt ce ar avea beneficii clare pe termen lung pentru toţi şoferii, a menţionat Viorel ALEXOAIE, Director, Sucursala OMNIASIG.
În cadrul întrunirii, asigurătorii locali au prognozat, pentru anul 2009, un volum total al subscrierilor de circa 45 milioane lei, în scădere cu 4 milioane, comparativ cu anul 2008.
