Pe fundalul celei mai brutale crize economice şi financiare din ultimii 75 de ani, Executivul român a avut lipsa de viziune de a pune în calea sistemului de pensii private destul de multe bariere administrativ-legislative, frânând dezvoltarea pieţei. În ciuda tuturor dificultăţilor, fondurile de pensii au mizat pe prudenţă, diversificare, eficienţă. Rezultatul? Printre cele mai bune randamente din întreaga Europă.

Lansarea fondurilor de pensii private obligatorii în plin climat de incertitudine şi turbulenţe economice şi financiare globale acum un an şi jumătate a dus la apariţia multor atitudini suspicioase cu privire la succesul sistemului. După un 2008 încheiat cu rezultate considerate „rezonabile” pentru startul fondurilor de pensii, 2009 nu părea să anunţe nimic bun, mai ales având în vedere izbucnirea crizei în urmă cu un an. La toate aceste incertitudini şi suspiciuni, administratorii care au în grijă fondurile de pensii au răspuns cu prudenţă şi cu rezultatele pe care le puteţi consulta în tabelele acestui material.

Deşi vorbim în mod evident de un termen foarte scurt comparativ cu orizontul investiţional al fondurilor de pensii, rezultatele de până acum sunt totuşi relevante, având în vedere contextul dificil în care au fost obţinute. De asemenea, rezultatele sunt greu comparabile intre fonduri, din cauza (din nou!) a timpului foarte scurt, dar şi a abordărilor diferite privind strategiile de investiţii. Din această perspectivă, rezultatele agregate, per total industrie, sunt în acest moment singurele relevante pentru a judeca „la rece” performanţa fondurilor de pensii.

Acestea fiind spuse, ne putem uita cu mai multă atenţie la performanţele înregistrate de fondurile de pensii din România, pe parcursul anului 2009. Pe primele 11 luni ale acestui an, fondurile de pensii obligatorii (Pilonul II) au marcat un randament mediu de 16,2%, mult peste inflaţia de 4% din aceeaşi perioadă. În perioada noiembrie 2008 – noiembrie 2009, adică ultimul an pentru care există date publice în acest moment, performanţa medie a pieţei a fost 17,5%, peste inflaţia de 4,3% corespunzătoare. Aşadar, rezultate ce au fost considerate „remarcabile”, atât de administratori, cât şi de observatorii avizaţi ai pieţei. Şi asta în condiţiile în care titlurile de stat au produs în cursul anului randamente de 10%-11%, iar depozitele bancare pentru populaţie au avut în medie dobânzi de 12%-13%.

Primele 4 din cele 12 fonduri de Pilon II, care gestionează economiile a peste 75% dintre cei peste 4,5 milioane de participanţi activi din piaţă, au fost şi cele mai performante. Fondurile gestionate de ING, ALLIANZ-ŢIRIAC, GENERALI şi AIG au marcat performanţe peste media pieţei, între 16,2% şi 17,5% pe primele 11 luni din 2008 şi între 17,5% şi 20,3% în perioada noiembrie '08 – noiembrie '09.

Pe de altă parte, fondurile de pensii private facultative (Pilonul III), care au mai puţine posibilităţi de diversificare şi profitabilitate, din cauza dimensiunii reduse a activelor, au avut randamente uşor sub cele din Pilonul II, dar încă mult peste un nivel considerat rezonabil. Pe primele 11 luni, performanţa medie a întregii pieţe a fost de 14,7%, pe ultimul an media fiind de 14,8%. Dintre fondurile cu cota semnificativă de piaţă, singurul fond de pensii facultative care îşi asumă un „risc ridicat” de investiţii, AZT Vivace, administrat de ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private, are cea mai ridicată performanţă: 19% pe 11 luni din 2009 şi 19,7% pe ultimul an. De asemenea, un fond de dimensiuni reduse a reuşit să spargă bariera de 20% în ceea ce priveşte performanţa: Concordia Moderat, fond gestionat de societatea ASIROM Concordia.

Concluzia? Riscul investiţional merită, câtă vreme este gestionat cu responsabilitate. Iar administratorii fondurilor de pensii au dovedit, cel puţin până acum, că responsabilitatea este un cuvânt de ordine în această industrie.