Caraş-Severin, odinioară un judeţ preponderent industrial, a suferit în ultimii ani numeroase transformări pe ordin social şi economic. În consens şi la pas cu aceste profunde restructurări, piaţa locală de asigurări s-a pliat pe noile condiţii, generând, la rându-i, diverse probleme, dar deschizând şi calea spre alte oportunităţi, realităţi despre care vă propunem să aflaţi în cele ce urmează.

> Reşedinţa de judeţ: Reşiţa
> Suprafaţa: 8.514 km2
> Populaţia: 333.860 locuitori (recensământ 2001)
> Număr salariaţi: 61.314 (septembrie 2009)
> Rata şomajului: 9,6% (septembrie 2009)
> Câştig salarial mediu brut: 1.453 lei/persoană (septembrie 2009)

Piaţa locală a asigurărilor - 2008 (estimare PRIMM):

> Prime brute subscrise: 56,54 milioane lei
> Daune plătite: 22,15 milioane lei
> Numărul mediu de salariaţi permanenţi în asigurări (2007): 213
> Cheltuieli cu remuneraţiile personalului (2007): 3,47 milioane lei
> Densitatea asigurărilor: 169,35 lei/locuitor
> Raportul salariaţilor în asigurări la total locuitori: 1/1.567

Caraş-Severin este situat în partea de Sud - Vest a României, fiind cel de-al treilea ca mărime după Timiş şi Suceava, ocupând 3,6% din teritoriul ţării. Din punct de vedere administrativ, acesta cuprinde 2 municipii (Reşiţa şi Caransebeş), 6 oraşe şi 69 de comune cu 288 de sate, la ultimul recensământ fiind înregistraţi 333.219 de locuitori.

Referitor la căile de acces, în judeţ există un aeroport civil, la Caransebeş, un port la Dunăre, în Moldova Nouă, fiind traversat de către un singur drum european, E70, dinspre Nord către Sud - Est. În momentul de faţă, judeţul dispune de 344 km de cale ferată (aparţinând Magistralei 900), având şi două puncte de trecere a frontierei, către Serbia: Năidaş şi Moldova Veche.

În prim-plan, restructurarea ramurilor economice

Axată până în 1989 pe metalurgia oţelului, producerea de maşini, echipamente şi utilaje tehnologice, industrie minieră (cărbune şi neferoase), exploatarea forestieră şi valorificarea primară şi superioară a lemnului, economia judeţului Caraş-Severin a cunoscut în perioada următoare un important recul, fenomen determinat de procesul de restructurare al acestor ramuri economice. De asemenea, deşi în ultimii ani s-a dezvoltat industria uşoară, forţa de muncă disponibilizată din industria grea nu a fost absorbită decât în mică măsură în noile activităţi create.

Cândva, aveam şi firme…

Aşa sună titlul unei ştiri apărute recent în presa locală şi care nu este, nici pe departe, lipsită de fond. În ultimii ani, întreprinderile importante de pe raza judeţului şi-au redus simţitor activitatea, fenomen datorat reducerii numărului de comenzi externe, restructurării economice şi lipsei de interes a investitorilor locali şi străini.

Astfel, cel mai important producător de hidroagregate de pe piaţa românească şi cea mai veche companie integrată din industria de maşini grele din Europa de Est, UCM Reşiţa, a înregistrat pierderi de peste 11 milioane euro în primele nouă luni ale anului, în prezent aici lucrând mai puţin de 1.000 de angajaţi. De asemenea, un alt jucător economic important, TMK Reşiţa (fostul Combinat Siderurgic, deţinut de ruşii de la TMK) a anunţat recent că renunţă la o cincime din angajaţi, numărul acestora urmând să scadă sub 1.000 de salariaţi, ca urmare a diminuării cererii de oţel pentru construcţii, pentru sectorul imobiliar şi pentru cel auto.

Nici alte întreprinderi nu o duc mai bine, fiind practic decimate de actuala criză economică. Din peste 22.000 de IMM-uri existente în anul 2008, acum mai sunt în funcţiune doar jumătate, odată cu ele dispărând şi locurile de muncă. De asemenea, până la 30 septembrie, din întreaga Regiune de Vest au dispărut 14.285 de companii, zilnic apărând noi şi noi firme aflate în imposibilitate de plată.

În acelaşi timp, pentru că ofertele de muncă nu sunt foarte multe iar criza a închis multe firme, rata şomajului este într-o continuă creştere. Dacă în luna august 2009 acest indice era de 9%, în luna septembrie a ajuns la aproximativ 10%, iar numărul şomerilor a crescut la aproximativ 13.000 de persoane. La finele anului trecut, rata şomajului era de 6%.

Oportunităţile de dezvoltare a mediului economic are în vedere în principal relansarea turismului în zonă, în acest sens fiind deja elaborate mai multe planuri şi studii privind amenajarea teritoriului în perspectiva accesării fondurilor europene. De asemenea, autorităţile locale au anunţat derularea unor ample lucrări în ceea ce priveşte infrastructura judeţului, fiind investiţi aproximativ 130 milioane euro din fonduri europene, fapt care va contribui la creşterea atractivităţii zonei pentru investitori.

Piaţa de asigurări în faţa crizei…

Succesul asigurătorilor locali este strâns legat de potenţialul economic al zonei, care în cazul de faţă nu favorizează şi nu înlesneşte munca liderilor reprezentanţelor locale ale companiilor de profil. În anul precedent, asigurătorii din Regiunea de Vest au realizat subscrieri în valoare de 15,4 milioane euro, rezultat care plasează judeţul pe poziţia 32 la nivel naţional. De asemenea, Caraş-Severin deţine ponderea cea mai mică din totalul subscrierilor realizate la nivelul regiunii, respectiv 10,11%. În primele nouă luni ale acestui an, subscrierile au urcat la 9,6 milioane euro (în baza rezultatelor furnizate de companii), misiunea asigurătorilor fiind mult mai dificilă în contextul noilor realităţi ale pieţei locale.

O parte dintre companii au reuşit totuşi să-şi realizeze planul şi să obţină şi creşteri. Astfel, sucursalele judeţene ale asiguratorilor BCR Asigurări, ASTRA-UNIQA, EUROINS, GENERALI, UNIQA şi KD Life şi-au majorat subscrierile în primele nouă luni ale acestui an, unii dintre aceştia având evoluţii de peste 50%.

Am crescut cu 86% în primele nouă luni, datorită aplicării unor tarife diferenţiate în funcţie de zonă şi datorită dezvoltării unor produse adaptate specificului local, explică Directorul Sucursalei ASTRA-UNIQA, Vasile COCOŞILĂ. În acelaşi sens, politica de preţ, în special pe segmentul de RCA, ne-a permis o majorare importantă a încasărilor de peste 60%, declară Emilia BOLINTIŞ, Director, Agenţia EUROINS.

De asemenea, şi alte sucursale, precum ALLIANZ-ŢIRIAC, ASIROM sau OMNIASIG, plasate în topul judeţean şi având o cotă cumulată de piaţă de aproximativ 40% (estimare PRIMM), nu au avut dificultăţi în realizarea planului pentru acest an, scăderea subscrierilor datorându-se în mare restructurării portofoliilor şi ratei inflaţiei.

De altfel, majoritatea companiilor locale au înregistrat o evoluţie pe segmentul auto, care deţine o pondere de circa 70% din total subscrieri realizate la nivelul judeţului. Cea mai importantă creştere se evidenţiază pe segmentul RCA, de 36%, după cum rezultă din informaţiile furnizate de asigurători. În acelaşi timp, asigurările aferente segmentului CASCO au crescut cu „doar” 14%, în mare din cauza rezilierilor de contracte venite din partea persoanelor juridice.

Am pierdut cam 25% - 30% din contractele pe CASCO, dar acestea nu aveau o valoare însemnată, astfel că nu au determinat o scădere importantă per total portofoliu, precizează Valeriu BĂLĂLĂU, Director, Sucursala ASIROM.

Segmentul de corporate a „apus”, miza e retail-ul!

Restrângerea activităţii coloşilor industriali din judeţ şi implicaţiile crizei financiare au determinat o scădere drastică a bugetelor alocate de persoanele juridice pentru asigurări, fenomen care s-a resimţit în încasările companiilor locale de profil.

Producţia la nivelul judeţului este practic stopată, iar industria grea a ajuns actualmente la stadiul de muzeu, afirmă Cristian BÎRLĂ, Directorul Sucursalei ALLIANZ-ŢIRIAC. În acelaşi timp, singurele investiţii din ultimii ani au fost făcute în industria textilă, care funcţiona în sistem de lohn, dar şi aici s-a restrâns puternic activitatea şi, respectiv, potenţialul de asigurare, completează Vasile COCOŞILĂ.

În consecinţă, majoritatea liderilor locali s-au orientat către segmentul de persoane fizice, care le poate aduce o creştere „mai sănătoasă” şi de durată.

Am înregistrat o scădere de 25% - 30% pe segmentul auto şi una de peste 30% pe property, singura modalitate de redresare fiind orientarea pe retail şi dezvoltarea unor oferte cât mai atractive, apreciază Bogdan BUZEREA, Director, Agenţia GROUPAMA. În aceeaşi ordine de idei, majoritatea rezilierilor de poliţe au venit din partea persoanelor juridice, în special transportatori, astfel încât oportunitatea judeţului este, fără îndoială, reprezentată de retail, completează Cristian BÎRLĂ.

Investiţiile iau calea Caransebeşului

Majoritatea investiţiilor au ocolit municipiul reşedinţă de judeţ, fiind canalizate către Caransebeş, oraş favorizat de poziţionare şi de mai multe stimulente acordate de către autorităţile locale. Reşiţa este un punct terminus pentru investitori, fiind practic un oraş izolat. Orientarea acestora a fost către Caransebeş, care se află lângă un nod de cale ferată şi este traversat de drumul european, afirmă Valeriu BĂLĂLĂU. De asemenea, aproximativ 70% din subscrierile noastre se realizează la nivelul Agenţiei din Caransebeş, subliniază Gabriela ARUXANDEI, Director, Agenţia GENERALI. Astfel, Caransebeşul este o ţintă importantă pentru asigurătorii locali, majoritatea fiind prezenţi în acest oraş cu cel puţin o agenţie, care aduce în medie între 30% - 40% din subscrierile realizate la nivelul judeţului.

Realizăm în Caransebeş peste 50% din total încasări, datorită poziţionării acestuia şi beneficiilor legate de infrastructură, ne-a declarat Directorul Agenţiei EUROINS. Este de aşteptat ca pe viitor subscrierile provenite din acest oraş să crească, în contextul în care, exceptând Caransebeşul, în celelalte oraşe nu este rentabilă deschiderea unor puncte de lucru, preferabilă fiind mărirea reţelei de agenţi, consideră Directorul Sucursalei BCR Asigurări, Dumitru Gabriel GUŢĂ.

Legea AOL stimulează şi poliţele facultative

Menţinerea portofoliului pe segmentul auto şi dezvoltarea asigurărilor property sunt soluţiile optime pentru revigorarea pieţei de asigurări din Caraş- Severin, potrivit liderilor societăţilor de asigurare care activează în judeţ.

Deteriorarea continuă a mediului economic, chiar şi anterior începutului crizei, i-a determinat pe asigurători să utilizeze toate stimulentele necesare pentru atragerea clienţilor. Mai mult, liderii locali privesc cu optimism Legea asigurării obligatorii a locuinţelor, prin prisma faptului că aceasta va contribui în mod semnificativ la creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei cu privire la asigurările de locuinţe.

Deşi riscurile acoperite prin viitoarea poliţă de asigurare obligatorie a locuinţelor nu sunt specifice pentru judeţul Caraş-Severin, tocmai faptul că oamenii au venituri în scădere i-a determinat pe aceştia să se gândească la protejarea locuinţelor. În prezent, avem asigurate peste 2.200 de locuinţe, pentru care au fost încheiate poliţe facultative, cu o gamă complexă de riscuri acoperite, a subliniat Rodica VÎLCEREANU, Director, UNIQA Asigurări Caraş-Severin.

De altfel, segmentul de asigurări de incendii şi calamităţi, din care fac parte şi asigurările de locuinţe, a înregistrat o creştere de 46% la nivelul judeţului, ceea ce vorbeşte despre concentrarea eforturilor asigurătorilor pe acest segment, cu mare potenţial în următorii ani.

În acest sens, asigurătorii locali au o reţea dezvoltată de agenţi în teritoriu, utilizând asigurările obligatorii de locuinţe pentru a face şi o bună promovare a celor facultative. Aşa cum am putut observa şi în trecut, obligativitatea asigurării este principalul factor determinant în achiziţionarea unei poliţe. Astfel, asigurările obligatorii ale locuinţelor le pot stimula, cu uşurinţă, şi pe cele facultative, a menţionat Emilia BOLINTIŞ.

De asemenea, în contextul în care, per ansamblu, asigurările de tip property au avut de suferit de pe urma reducerii bugetelor destinate de către firme acestor poliţe, s-a simţit o creştere a cererii din partea segmentului de retail, care s-a concretizat într-o majorare a numărului de poliţe încheiate, a explicat Dumitru GUŢĂ.

Deficitari la capitolul asigurări de viaţă şi brokeri

Scăderea veniturilor populaţiei, pe fondul crizei economice, şi creşterea ratei şomajului, alături de slaba informare a cetăţenilor, nu au încurajat dezvoltarea asigurărilor de viaţă în judeţ, care nu sunt privite ca o prioritate de către potenţialii clienţi. Astfel, asigurătorii locali au înregistrat rezultate modeste la acest capitol, această clasă având o pondere scăzută în portofoliile companiilor de profil din Caraş-Severin.

Asigurările de viaţă ocupă 19% în portofoliul Sucursalei noastre, dificultăţile financiare ale populaţiei făcând dificilă subscrierea pe această clasă, declară Valeriu BĂLĂLĂU.

În aceeaşi ordine de idei, criza de lichidităţi îi face pe oameni mai reticenţi în asumarea unui risc investiţional, astfel că am înregistrat o scădere mai ales pe clasele unit-linked, precizează Cristian BÎRLĂ. La fel ca şi în cazul asigurărilor generale, miza pentru anii următori o vor reprezenta persoanele fizice, iar asigurările tradiţionale prind cel mai bine în judeţ, este de părere Directorul Agenţiei GENERALI.

În ceea ce priveşte relaţia asigurătorilor cu societăţile de brokeraj, aceasta este practic inexistentă, în judeţ activând un singur broker local, ponderea subscrierilor prin acest mijloc fiind nesemnificativă. De asemenea, potenţialul economic redus a făcut ca şi brokerii din afară să ocolească judeţul, o oportunitate fiind orientarea liderilor locali către intermediarii din unităţile teritorial-administrative învecinate.

Realizăm un procent de 20% din total subscrieri prin intermediul brokerilor, în mare datorită colaborării cu un broker din Timişoara, ne-a relatat Directorul Sucursalei BCR Asigurări. Relansarea economică a judeţului va aduce, cel mai probabil, mai mulţi brokeri în zonă, majoritatea asigurătorilor arătându-se deschişi în a dezvolta afacerile cu aceştia.

Care sunt oportunităţile pentru 2010?

În acest an, preocupările liderilor sucursalelor şi agenţiilor de asigurări din Caraş-Severin au fost îndreptate spre menţinerea portofoliilor şi spre adaptarea produselor la noile realităţi ale pieţei locale. Judecând după rezultatele obţinute, putem afirma că această misiune a fost în mare realizată, efortul fiind unul pe măsură. Pentru anul viitor se menţin obiectivele stabilite, mai ales că 2010 se anunţă a fi destul de dificil. Vom căuta să ne îndreptăm în 2010 către instituţiile bugetare, întreprinderi care resimt mai puţin criza şi, în special, către persoanele fizice, susţine Valeriu BĂLĂLĂU. De asemenea, acum sunt mai puţine oportunităţi pentru asigurători, iar în 2010 cred că introducerea obligativităţii asigurării locuinţelor va oferi cele mai bune stimulente de creştere, consideră Rodica VÎLCEREANU.