Ne aflăm la finalul unui an greu, pe parcursul căruia economia românească a trecut, în câteva luni, de la criză la recesiune. Anul 2010 ar putea aduce primele semne de relansare economică, dar perspectivele sunt încă pline de incertitudine. În acest climat volatil, industria pensiilor private, aflată la început de drum, a reuşit să furnizeze rezultate foarte bune, chiar dacă s-a confruntat cu dificultăţile unui mediu legislativ şi economic instabil. Ce se poate consemna la capitolul „victorii”, care sunt obiectivele, dar şi principalele surse de îngrijorare pentru anul viitor, într-un interviu cu...

PRIMM: Anul 2009 se apropie de sfârşit. Cum aţi caracteriza evoluţia pieţei de pensii private în acest an?

Crinu ANDĂNUŢ: Sunt două planuri la care trebuie să ne uităm. Primul este cel al fondurilor de pensii, adică interesele participanţilor la sistem. În afară de neinspirata decizie de îngheţare a contribuţiei pe 2009 la Pilonul II, toate evenimentele de anul acesta au mers în direcţia bună pentru cei 5 milioane de clienţi pe care îi servim. Fondurile de pensii private au obţinut randamente investiţionale foarte atractive, de două cifre, de 4-5 ori mai mari decât rata inflaţiei, dovadă că banii clienţilor au fost investiţi profitabil, dar şi responsabil, în condiţii minime de risc.

Pe de altă parte însă, dacă ne uităm la evoluţia business-ului din punctul nostru de vedere, al administratorilor, a fost un an foarte prost.

Începând cu îngheţarea contribuţiei la Pilonul II şi continuând cu alte decizii administrative şi politice, cum ar fi menţinerea deductibilităţii parţiale la Pilonul III, continua ameninţare cu alterarea sistemului prin introducerea „garanţiei cu inflaţia” şi altele – toate acestea au însemnat costuri şi incertitudine şi toate au dat peste cap business-planurile pe care administratorii şi le-au făcut la intrarea pe această piaţă. Estimările noastre arată că administratorii de fonduri de pensii îşi vor recupera investiţia realizată în sistem până acum şi vor intra pe profit, în medie, în jurul anului 2021, iar până atunci suportăm în continuare costuri adiţionale şi incertitudine. Se pare că autorităţile din România nu au înţeles importanţa strategică naţională a unui sistem de pensii private puternic şi susţinut la nivel instituţional, guvernamental. Sperăm ca acest lucru să se întâmple în timp, în anii următori.

PRIMM: Care consideraţi că sunt priorităţile anului 2010, din punctul de vedere al pieţei de pensii private?

C.A.: Liniile noastre de acţiune pe 2010 pleacă din neajunsurile evidenţiate mai înainte, pentru anul 2009. Pe Pilonul II, contribuţia trebuie să crească cel puţin atât cât să „prindă din urmă” calendarul iniţial, astfel că este important ca nivelul contribuţiei să fie de 3% în 2010 sau să ajungă la 3,5% cel mai târziu în 2011. De asemenea, este nevoie ca autorităţile – Guvernul şi Legislativul – să dea din nou dovadă de înţelegere profundă a procesului investiţional al fondurilor de pensii şi să respingă încă o dată, pentru a şaptea oară în ultimii 4 ani, iniţiativa sindicală de „garantare” cu inflaţia în Pilonul II.

Pe Pilonul III, ne vom concentra pe lămurirea problemei deductibilităţii, unde sperăm să avem şi sprijinul autorităţii de supraveghere, CSSPP, care lucrează de asemenea la acest aspect. Totodată, e nevoie de unele mici reglaje fiscale, care să ajute şi să fluidizeze activitatea fondurilor de pensii, la care lucrăm acum şi care sperăm să devină realitate încă de la începutul anului viitor.

Pe ambele „fronturi” – Pilonul II şi III – trebuie ca în 2010 să finalizăm cadrul legislativ pentru Fondul de Garantare – un cadru realist şi care să nu încarce sistemul cu costuri inutile, ci să dimensioneze cerinţele de provizionare într-un raport corect cu riscurile reale din sistem. De asemenea, vom sprijini tehnic şi operaţional CSSPP pentru amendarea legislaţiei primare, dacă acest lucru va fi posibil – legile pensiilor private pot fi uşor îmbunătăţite, în lumina evoluţiilor şi experienţei acumulate în ultimii 2-3 ani, şi este posibil ca acest lucru să înceapă în 2010.

Proiectul multifond ar putea fi o prioritate legislativă, dar numai în condiţiile revenirii la calendarul iniţial de contribuţii. În caz contrar, sistemul şi jucătorii din piaţă vor fi reticenţi faţă de ideea de a angaja noi costuri, noi investiţii şi noi eforturi operaţionale, în timp ce bugetele le sunt sugrumate la maximum de finanţarea limitată a Pilonului II. În final, poate pentru 2011, trebuie să vedem şi să ajutăm la construcţia legislaţiei de plată, care e acum încă în faza de proiect.

Pe scurt, avem un program bogat, cu obiective importante. Îndeplinirea lor necesită însă nu numai conlucrarea de aproape cu autorităţile, ci şi stabilitate politică şi predictibilitate bugetară. Din păcate, nu toate acestea depind de noi. Cu certitudine însă, pentru toate componentele care depind de eforturile noastre, garantăm un plan de acţiune eficient pentru 2010, la nivelul Asociaţiei (APAPR) pe care o conduc. În plus, toate acestea se vor desfăşura pe fondul comunicării, informării şi educării continue, din partea noastră, a organismelor media, a autorităţilor şi a marelui public, la fel ca şi în 2009.

PRIMM: Cum credeţi că va arăta piaţa pensiilor private la finalul anului 2010?

C.A.: Pe Pilonul II, lucrurile sunt clare: vor rămâne 9 fonduri de pensii pe piaţă, în urma fuziunilor deja anunţate şi aflate în curs de finalizare. Estimările noastre indică pentru finalul lui 2010 un număr total de peste 5 milioane de aderenţi la fonduri, precum şi un volum de active nete aflate în administrare de peste 4 miliarde lei, adică undeva în jur de 1 miliard euro.

Pe Pilonul III, situaţia este mai imprevizibilă, pentru că depinde mult mai mult de starea economiei şi de cea de pe piaţa muncii, în legătură cu care certitudinile sunt puţine chiar şi pentru anul viitor. În mod realist, probabil că numărul de participanţi la final de 2010 va fi de circa 230.000, iar volumul de active ar putea depăşi 350 milioane lei, adică dublu faţă de valoarea prezentă. După cum arată lucrurile acum, lansarea de noi fonduri de pensii facultative, în acest climat economic, este incertă pentru 2010.

PRIMM: Pe plan internaţional se consideră, în acest moment, că sistemul multifond reprezintă cea mai bună soluţie de protecţie a intereselor participanţilor. Autoritatea română de supraveghere în pensiile private a anunţat, de asemenea, intenţia de a introduce această soluţie în România. Cum vedeţi acest demers? Care credeţi că ar trebui să fie principalele coordonate ale acestui nou sistem?

C.A.: Sistemul multifond ar trebui întradevăr să fie o prioritate pentru următorii ani, întrucât şi-a dovedit eficienţa. Suntem încă departe de a ne uita la detaliile design-ului, dar analizăm îndeaproape experienţa internaţională în domeniu. Cât despre timing, el va fi foarte important. Părerea noastră, în acest moment, este că iniţiativa legislativă pentru promovarea modelului multifond în Pilonul II ar trebui să aibă loc în primul an în care sistemul se întoarce la calendarul iniţial de contribuţii, nu mai devreme. Cum spuneam şi mai înainte, piaţa trebuie să revină întâi pe traseul iniţial de finanţare şi abia apoi vom putea intra în logica unei construcţii noi, care înseamnă noi costuri şi eforturi financiare din partea acţionarilor noştri.

PRIMM: Piaţa de Pilon III a înregistrat o evidentă stagnare în acest an, pe fondul dificultăţilor induse de criza economică. Consideraţi că există şanse de relansare în 2010? Care ar fi, în opinia dumneavoastră, factorul care ar putea contribui major la o dinamizare a acestei pieţe?

C.A.: După cum afirmam anterior, evoluţiile pe 2010 ale acestei pieţe sunt greu predictibile, pentru că ţin de mersul economiei, al pieţei muncii şi al finanţelor personale. Cât despre cheia succesului, e foarte simplu: majorarea deductibilităţii fiscale şi schimbarea regimului acesteia, din parţial în complet. Toate statele lumii care au reuşit să dinamizeze economisirea inteligentă a populaţiei au atins acest deziderat prin pârghia stimulentului fiscal. Nu e dificil şi nu trebuie să reinventăm roata – modelul funcţionează peste tot în lume –, e suficient să ne uităm la economiile mature din Vest sau chiar şi la vecinii din Est, cum ar fi Cehia sau Ungaria. În Cehia, datorită unor stimulente fiscale inteligente, 9 din 10 salariaţi contribuie la o pensie facultativă. Pare uimitor, dar este doar rezultatul unor politici inteligente, pe care sperăm să le vedem şi în România.

PRIMM: Consideraţi că nivelul de cunoaştere cu privire la pensiile private, în rândul populaţiei, este suficient? Dacă nu, ce tip de demers credeţi că ar fi cel mai eficient pentru a îmbunătăţi nivelul general de cunoştinţe în domeniu? Ce tip de mesaj ar trebui transmis publicului?

C.A.: Niciodată educarea, informarea şi comunicarea către public nu sunt suficiente. Nu e prima dată când o spunem, dar o repet cu această ocazie: statul trebuie să ia decizia corectă, de a susţine activ dezvoltarea sistemului de pensii private, şi trebuie să sprijine educarea publicului prin campanii naţionale de informare. Deşi nu ne iluzionăm că vom vedea prea curând asemenea campanii publice, noi lucrăm între timp, pe diferite paliere, pentru informarea şi educarea participanţilor noştri.

PRIMM: Într-un posibil top al oportunităţilor şi ameninţărilor pentru piaţa pensiilor private, în viitorul apropiat, care ar fi primele trei poziţii?

C.A.: Cele mai importante oportunităţi în 2010:

• noua lege a pensiilor şi intrarea în zona contributivă a unui număr substanţial de lucrători din sistemul public;

•  folosirea argumentului de performanţă a pieţei pe 2008 şi 2009 pentru revenirea la calendarul iniţial de contribuţii pentru Pilonul II;

•  aşezarea Pilonului III pe baze fireşti, prin lărgirea deducerii fiscale.

Din păcate, în continuare cel mai mare risc cu care ne confruntăm este cel politic.