În vremuri de criză frauda ia amploare, iar companiile de asigurări sunt privite ca acel „sac fără fund” unde banii nu constituie o problemă. Totuşi, dacă asigurătorii au pierderi mari şi nu pot controla frauda, aceste pierderi se vor reflecta în final în preţul asigurărilor, chiar dacă este vorba de CASCO sau de RCA. De-a lungul timpului, din piaţă au existat nenumărate semnale de alarmă cu privire la frauda în asigurări, în special pe partea auto, însă niciunele nu au fost mediatizate.

Lupta contra fraudei nu ajunge în instanÈ›ă

Atât în urma introducerii procedurii de constatare amiabilă, cât şi pe fondul climatului economic dificil, în primul trimestru al acestui an s-a simţit o creştere a fenomenului de fraudă în asigurări. În cazurile în care se dovedeşte frauda, dar nu se fac demersurile pentru începerea urmăririi penale, cei implicaţi prind mai mult curaj, capătă mai multă experienţă, învaţă unde au greşit şi sunt liberi să îşi încerce norocul şi la alte companii, a subliniat Mădălin ROŞU, Director Departament de Management al Daunelor, GENERALI Asigurări.

Potrivit acestuia, acţiunile necesare după respingerea unui dosar de daună sunt: depunerea plângerii penale, raportarea cazului către subscriere, rezilierea poliţei dacă este o poliţă CASCO şi publicarea exemplului în presă.

Faptul că nu se urmăreşte începerea urmăririi penale este o măsură de protecţie a companiilor, pentru a se feri de prelungirea pe o perioadă foarte îndelungată a unor astfel de procese în instanţă. Chiar dacă o companie face plângere, de obicei se dă NUP şi cazul se întoarce „în curtea” asigurătorilor, a menţionat Sorin GRECEANU, Director General, Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii. Mai mult, dacă aceste cazuri de fraudă sunt clare şi asiguratul a renunţat la orice pretenţie, acestea nu pot fi transmise către alte companii, deoarece nu sunt probate în instanţă, a continuat Sorin GRECEANU.

Momentul în care se fac demersurile pentru începerea urmăririi penale este unul critic pentru companii, pentru că pot fi acuzate foarte uşor de mass-media că nu plătesc şi se va induce ideea că asigurătorii sunt adevăraţii infractori, a menţionat Ovidiu CIOBANU, Preşedintele F.P.V.S.

În ceea ce priveşte măsurile de prevenire a fraudelor, acestea vizează identificarea erorilor în cadrul procesului de lichidare a daunelor şi remedierea lor prin modificarea procedurilor sau proceselor, sau chiar în modul de instrumentare a dosarului, dar şi pregătirea forţei de vânzare pentru o subscriere corectă şi pentru a evita potenţialii fraudatori.

Impactul acestor măsuri asupra activităţii companiei se va concretiza în diminuarea „scurgerilor˝ ocazionate de lichidarea superficială a dosarelor, în identificarea rapidă a fraudelor, remedierea pe loc a erorilor, precum şi în identificarea clienţilor corecţi, astfel încât să se realizeze o subscriere eficientă, a explicat Mădălin ROŞU.

Cadrul legal mai trebuie ajustat. Ar trebui să fie definite frauda şi tentativa de fraudă, alături de înşelăciune şi fals în declaraţii. Totuşi, în acest moment, în cazul înşelăciunii nu există descrisă ca şi infracţiune şi tentativa de înşelăciune. Deci, ce ar trebui să facă asigurătorii: să se lase păcăliţi şi să probeze apoi în instanţă?, a evidenţiat Ion MOISE, Managing Director, e-CLAIMS Management.

Asiguraţii trebuie să cunoască faptul că o escaladare a fraudei, a daunelor plătite pe nedrept are ca efect direct o creştere artificială a ratei daunei. Drept consecinţă, primele de asigurare vor creşte, fapt care îi va afecta pe fiecare dintre clienÈ›i.

Cu toate acestea, privind din perspectiva asiguraţilor, există riscul ca o pondere însemnată din plângerile înaintate către CSA să fie reprezentată de contestaţiile împotriva deciziei de neplată a societăţilor în baza suspiciunilor de fraudă. Mai mult, este foarte facil ca argumentul fraudei să fie un motiv de a nu plăti despăgubirile sau măcar de a întârzia plata cuvenită.

Lupta contra fraudei fără ajutorul instituţiilor specializate ale statului

Deşi în România există numeroase instituţii şi organisme ce pot interveni în cazul în care sunt depistate fraude în asigurări, companiile nu au dezvoltat o colaborare strânsă cu acestea. Mai mult, cei prezenţi la ZIUA ASIGURĂRILOR AUTO au semnalat faptul că există o oarecare reţinere în a solicita ajutorul acestor instituţii sau în dezvoltarea de parteneriate în scopul prevenirii fenomenului de fraudă.

Dacă societăţile de asigurări nu iau măsurile necesare, pot exista cazuri de infracţiune de spălare de bani. Rolul nostru, ca instituţie care se ocupă de prevenirea şi combaterea fenomenului de spălare a banilor este ca, împreună cu autoritatea de supraveghere relevantă în domeniu, să ajutăm entităţile raportoare să conştientizeze acest fenomen, să ia măsurile necesare, în concordanţă cu prevederile legale în vigoare şi, nu în ultimul rând, să ne asigurăm de o interpretare unitară şi corectă a legii, a declarat Adriana POPA, Preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Cu toate acestea, pe partea de asigurări auto nu am primit niciun fel de raportare de tranzacţie suspectă. În condiţii ideale, m-ar face să cred că nu există spălare de bani în acest segment, a adăugat Maria FRAŢILĂ, Şef Serviciu Analiza şi Prelucrarea Datelor, O.N.P.C.S.B.

Direcţia de investigare a fraudelor din cadrul IGPR întinde o mână către piaţa asigurărilor. Eu constat că până acum această colaborare nu a existat şi propun asociaţiilor profesionale din piaţa de asigurări să răspundă la această mână cu înfiinţarea unui grup comun de lucru, care să aibă rolul de a identifica oportunităţile de colaborare pentru investigarea şi prevenirea fraudelor în asigurările auto, a declarat Ionel DIMA, Vicepreşedinte AVUS Group, moderatorul ZILEI ASIGURĂRILOR AUTO din cadrul FIAR 2010.

Nimeni nu a venit să ceară ajutor. Avem cel puţin câte un ofiţer specialist în fraudă în fiecare judeţ al ţării, însă nimeni nu a făcut vreodată vreo solicitare către acesta, a declarat Alexandru MORARU, Şef Serviciu Recuperare Creanţe, Direcţia de Investigare a Fraudelor, IGPR.

Marian BUCUR, Ofiţer Specialist, Direcţia de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR, a specificat că foarte puţine informaţii despre fraudele în asigurări auto ajung la divizia specializată a Poliţiei Române şi, în acelaşi timp, nu se fac nici schimburi de informaţii între companii cu privire la cei implicaţi în cazurile de fraudă.

În intervalul de timp 2005-2009, au fost cazuri când aceeaşi persoană a fraudat mai multe societăţi în acelaşi mod. Este un fenomen anormal şi dorim o mai mare deschidere din partea companiilor de asigurări pentru o colaborare eficientă în acest domeniu, a precizat Marian BUCUR.

Asigurările RCA îşi întăresc poziţia dominantă pe piaţă

Anul 2009 a consemnat scăderi pe toate clasele de asigurări, mai puţin pe cea de răspundere civilă auto (RCA). În T1/2010, se înregistrează scăderi pe toate clasele, dar RCA creşte şi devine principala clasă ca pondere în piaţă. Asigurările auto, adică RCA şi CASCO însumate, reprezintă 62,3% din piaţă, cu aproape 1 punct procentual mai puţin decât ponderea pe care clasele amintite o deţineau la finele primului trimestru al anului trecut.

Scăderea consemnată pe CASCO a fost compensată de creşterea asigurărilor RCA şi, astfel, asigurările auto se menţin la peste 60% din piaţă. Scăderea pe CASCO a fost una radicală. Un minus de 41 milioane euro, concretizat într-o scădere de peste 21%. În aceste condiţii, ponderea asigurărilor auto facultative s-a diminuat cu 6,5 puncte procentuale în totalul pieţei. În schimb, creşterea pe RCA, coroborată cu scăderile consemnate pe celelalte categorii de asigurări, a urcat ponderea clasei amintite la aproape 36% din piaţă, cu aproape 6 puncte procentuale mai mult decât cota deţinută la finele primului trimestru al anului trecut. Valoarea subscrierilor aferente RCA a depăşit 200 milioane euro, cu mai mult de 28 milioane euro peste suma realizată de asigurători din RCA în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Prin scăderea CASCO şi creşterea RCA, asigurarea de răspundere civilă auto a devenit principala clasă de asigurări din piaţă ca pondere deţinută: aproape 36%.

Şapte dintre companiile care practică RCA deţin o pondere a acestei clase în structura propriului portofoliu peste media pieţei. Top 3 asigurători axaţi pe RCA din acest punct de vedere sunt CARPATICA Asig. (91,81% RCA), EUROINS (82,22% RCA) şi ARDAF (61,65% RCA). Ei sunt urmaţi de liderul pieţei, ASTRA, care deţine o pondere de aproape 61% RCA din totalul afacerilor pe care compania le-a realizat în perioada analizată.

Primele două companii din piaţa RCA, ASTRA şi CARPATICA Asig., au urcat 6, respectiv 8 poziţii în top. Podiumul este completat de ASIROM care, potrivit estimărilor, şi-a menţinut poziţia în clasament.

De remarcat faptul că EUROINS şi OMNIASIG, primele două companii fruntaşe la capitolul RCA în aceeaşi perioadă a anului trecut, şi-au diminuat afacerile pe această clasă. Liderul de anul trecut, EUROINS, a scăzut cu 36% şi a cedat aproape 7 puncte procentuale din piaţa RCA, coborând 5 poziţii, până pe locul 6. În acelaşi timp, OMNIASIG a cedat mai bine de 5 puncte din piaţa RCA.

Aceste schimburi de ierarhie arată că poziţia şi cota de piaţă câştigate din RCA sunt greu de menţinut. RCA se câştigă uşor prin preÈ›uri reduse, aduce daune pentru a căror plată e necesară corectarea tarifelor şi de-aici o întreagă spirală. Dar, dincolo de orice explicaţii, realitatea ne arată că, pe o piaţă în scădere, RCA face diferenţa.

Numărul de dosare pe RCA, în continuă creştere

Riscul de a fi implicat într-un accident rutier pe şoselele din România este încă destul de mare, fapt confirmat şi de statisticile Uniunii Europene. Mai mult, obiectivul de a reduce rata mortalităţii pe şosele până în 2010, conform unor angajamente asumate fata de UE, nu a putut fi atins, a explicat Costin TĂTUC, Şef Serviciu Direcţia Rutieră, IGPR.

Pentru primele 3 luni ale anului în curs, pe RCA s-a consemnat o creştere de 24% a numărului de dosare de daună avizate (105.810 în T1/2009, faţă de 85.386 în T1/2008). De asemenea, rezervele de daună avizate au înregistrat o creştere de 31%, până la 991 milioane lei.

În ceea ce priveşte evoluţia acestora anul trecut, RCA a crescut cu 7%, de la peste 345.000 în 2008, până la aproximativ 371.300 în 2009. De asemenea, numărul dosarelor plătite a atins 341.462, mai mult cu 6% faţă de anul anterior. În acelaşi timp, despăgubirile plătite pe această clasă au crescut cu aproape 30%, atingând 1,53 miliarde lei. Din acest motiv, dauna medie a urcat cu 21%, până la 4.486 lei în 2009, conform datelor furnizate de CSA.

Pe segmentul CASCO, valoarea totală a despăgubirilor s-a majorat cu 18%, până la 2,88 miliarde lei, în condiţiile în care primele subscrise s-au diminuat cu 6%. Rezervele de daună aferente au urcat cu 17,7%, atingând 206 milioane lei la sfârşitul lui 2009.

Limitarea daunalităţii prin bonus-malus şi controlul cheltuielilor

Sistemul bonus-malus ajută la responsabilizarea participanţilor la trafic şi poate ajuta şi la limitarea fraudei. În acest moment, 3% din totalul asiguraţilor au fost penalizaţi prin această metodă. Sperăm totuşi ca, prin emiterea electronică, să se mărească acurateţea datelor din CEDAM şi să ajungem la nivelul estimat de 10-12% din totalul asiguraţilor RCA, a explicat Mona CUCU, Director Direcţia de Autorizare şi Reglementare Asigurări Obligatorii, CSA.

Încă mai există o problemă de comunicare, atât la nivelul CSA, cât şi la nivelul asigurătorilor. Au avut loc cel puţin două sau trei întâlniri cu implicarea asociaţiilor profesionale pe această temă. În legătura cu baza de date comună, obligativitatea societăţilor de a transmite datele privind daunele către baza comună CEDAM există deja de vreo doi ani. În viitorul imediat, câteva săptămâni maxim, CSA va implementa programul care cuprinde şi baza de date comună pentru daunele înregistrate pe segmentul CASCO, care va fi ataşat la CEDAM, a declarat Albin BIRO, Membru în Consiliul CSA.

Pe timp de criză, costurile au devenit o problemă extrem de importantă pentru asigurător, la care se adăugă un management defectuos al daunelor. Astfel, folosirea sistemelor inteligente de evaluare a daunelor a devenit indispensabilă pe piaţa din România, deoarece acestea aduc un echilibru între companiile de asigurări, service-uri şi furnizorii de piese auto.

La intrarea pe această piaţă, intenţia a fost să vedem câţi bani putem salva. În Europa, 80% din plăţile către service-uri sunt efectuate de companiile de asigurări. Prin ceea ce oferim, am reuşit să impunem un standard în piaţă, atât pentru asigurători, cât şi pentru unităţile reparatoare, astfel încât nimeni nu ar trebui să piardă bani, a evidenţiat Richard NATSCHLAGER, Vicepreşedinte pentru Europa Centrală, AUDATEX.

Ar trebui să ne implicăm şi în partea de pre-vânzare, de prospectare a pieţei, să vedem care sunt clienţii pe care îi dorim în portofoliu şi pe care nu. De aceea, am început să consolidăm date din toată industria auto şi să creăm rapoarte pe zona aceasta. Şi, nu în ultimul rând, analizăm costurile medii de reparaţie pentru fiecare marcă şi model în parte. Astfel, încercăm să trecem de la zona tranzacţională, de consultanţă şi să ascultăm foarte atent nevoile industriei de asigurări auto şi a domeniilor conexe, pentru a putea optimiza rezultatele pentru toţi cei implicaţi, a subliniat Sorin IACOB, Director General, EUROTAXGLASS’s România.

În cazul autovehiculelor ce au depăşit o anumită vechime, o variantă de reducere a costurilor poate fi şi utilizarea pieselor reciclate. Atât timp cât dorim să promovăm un segment de asigurări pe care toată lumea să şi le permită, interzicerea utilizării pieselor din dezmembrări în cazul reparaţiilor pe RCA va provoca o pierdere mare asigurătorilor, a explicat Maria BOGHIAN, Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Societăţilor de Dezmembrare Auto şi Reciclare.

Aşadar, pe partea de asigurări auto, companiile de pe piaţă au înregistrat pierderi importante timp de mai mulţi ani consecutiv, aşa că un management eficient al costurilor este vital în acest moment. Escaladarea fraudei, lipsa unor politici de subscriere realiste şi cursa după cotă de piaţă au adus companiile la momentul adevărului pe segmentul auto. Rămâne doar de văzut ce efecte vor avea toate acestea în viitorul apropiat, mai ales într-o perioadă economică din ce în ce mai dificilă.