După 10 ani lungi de dezbatere şi discuţii pe această temă, România a reuşit performanţa de a lansa sistemul de pensii private exact la timp pentru a prinde cea mai dură criză financiară din ultimele decenii. Întâmplare sau nu, totuşi noul sistem a reuşit să performeze suficient de bine încă de la start, răsplătind încrederea cu care a fost creditat de participanţi. În 2008, când mai toate fondurile de pensii private din Europa au afişat scăderi, industria de pensii private din România s-a păstrat pe plus şi, mai mult, a obţinut cele mai bune performanţe investiţionale dintre toate statele din Europa Centrală şi de Est (CEE).
Dintre cele 11 state Central şi Est europene care au sisteme de pensii private multipilon asemănătoare cu cel românesc, fondurile de pensii private din România au obţinut în 2008 cele mai bune randamente investiţionale. Fondurile de pensii obligatorii (Pilonul II) au înregistrat un randament mediu ponderat de 7% în perioada 20 mai (momentul lansării) - 31 decembrie 2008, adică o performanţă anualizată de 11,3%, în mod evident real pozitivă. De asemenea, fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au obţinut un randament mediu ponderat de 2,7% în tot anul 2008, după 2,6% în 2007.
[img3]
La Pilonul II, rezultatul poate părea surprinzător, mai ales că a fost obţinut imediat după startul sistemului şi în plină criză financiară. Randamentul anualizat al pieţei a depăşit cu mult rata inflaţiei (6,3%), în condiţiile în care pieţele mari de pensii private obligatorii din regiune (Polonia, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Bulgaria) au fost anul trecut pe minus, cu pierderi între -7% şi -20%.
Deşi mai puţin spectaculoase în aparenţă, rezultatele pieţei de pensii private facultative (Pilonul III) din România sunt totuşi notabile. Plus 2,7%, deşi sub rata inflaţiei, înseamnă totuşi plus, în condiţiile în care mai toate pieţele de pensii facultative din Europa Centrală şi de Est au obţinut rezultate investiţionale negative. Pe lângă România, doar piaţa de pensii facultative din Cehia a mai reuşit rezultate pozitive (sub 1%, media ponderată a pieţei), în rest pieţele de profil din regiune având în 2008 cele mai nefavorabile rezultate investiţionale de la momentul lansării.
O trăsătură comună tuturor pieţelor de pensii private din regiune este aceea că fondurile de pensii private facultative au înregistrat rezultate mai slabe decât fondurile de pensii obligatorii. Motivul este legat în principal de expunerea bursieră a fondurilor facultative, mai mare decât cea a fondurilor obligatorii, legislaţia investiţiilor fiind de regulă mai liberală şi mai relaxată în Pilonul III decât în Pilonul II. Caracterul obligatoriu al participării la Pilonul II a determinat existenţa unei legislaţii mai restrictive cu privire la structura investiţiilor şi a unor norme de prudenţialitate mai stricte, care impun administratorilor, de multe ori, oferirea unor garanţii suplimentare. Ca urmare, administratorii fondurilor sunt mult mai prudenţi în Pilonul II, unde au o abordare mult mai conservatoare.
[img2]
Se naşte întrebarea: care a fost „reţeta” prin care piaţa de pensii private din România a reuşit, în pofida startului agitat din mijlocul crizei financiare, să fie campioana regională a rezultatelor investiţionale în 2008?
Crinu ANDĂNUŢ, Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), organizaţia de reprezentare a pieţei de pensii private din ţara noastră, a răspuns acestei întrebări în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate portalului specializat www.pensiileprivate. ro. Datorită startului târziu şi a prudenţei iniţiale cu care administratorii fondurilor au abordat investiţiile, piaţa românească de pensii private a fost cea mai adăpostită în faţa crizei dintre toate pieţele similare din regiunea Europei Centrale şi de Est. Acelaşi lucru îl putem spune şi dacă facem o comparaţie trans-europeană sau chiar globală. Foarte puţine pieţe de pensii private din lume au reuşit ca în 2008 să obţină randamente pozitive pentru participanţii la fonduri, afirmă ANDĂNUŢ.
Performanţa fondurilor obligatorii a venit şi din lipsa relativă de diversificare investiţională a acestora, mai precis din expunerea redusă la scăderile de pe bursă. Bursa de la Bucureşti a pierdut anul trecut circa două treimi din valoare, motiv pentru care fondurile de pensii private au preferat o abordare prudentă şi au fugit de acţiuni, găsind însă oportunităţi interesante de plasament în obligaţiunile corporative, în completarea portofoliilor de titluri de stat achiziţionate cu randamente atractive. În acelaşi timp, fondurile de pensii facultative s-au concentrat mai degrabă pe diversificarea investiţiilor şi pe conservarea economiilor participanţilor, preferând o abordare prudentă şi sănătoasă, care să protejeze cei peste 150.000 de clienţi. Trebuie semnalat şi că la obţinerea rezultatelor bune din 2008 a contribuit şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), prin reglementări prudente şi care au răspuns necesităţilor reale ale pieţei, spune ANDĂNUŢ.
[img1]
O performanţă repetabilă?
Anul acesta însă, piaţa de pensii private obligatorii din România s-ar putea confrunta cu o barieră importantă: plafonarea contribuţiilor la 2% din venitul participanţilor, deşi legea prevede 2,5% pentru 2009. Motivul, o decizie prinsă în proiectul de buget, menită să mai acopere din „găurile” încasărilor bugetare, cauzate de cheltuielile excesive ale statului sau de subfinanţarea sistemului de asigurări sociale de stat. O asemenea plafonare scoate din buzunarul clienţilor peste 80 milioane euro numai la nivelul anului 2009, lăsând mai puţini bani de investit. Ştiut fiind că accesul la anumite clase de instrumente financiare este condiţionat de existenţa unui anumit volum al activelor, este clar că un nivel mai redus al veniturilor în sistem va întârzia momentul accesului la investiţii mai profitabile, determinând o plafonare a potenţialului de randamente pe acest an şi în viitor.
Pilonul II va evolua în strânsă legătură cu nivelul contribuţiilor. Dacă se respectă legea, creşterea contribuţiilor la 2,5% va determina intrarea în sistem a circa 1,7 miliarde lei anul acesta; dacă nivelul contribuţiilor va îngheţa la 2% pentru încă un an, vom vorbi despre numai 1,4 miliarde. Dezvoltarea pieţei depinde de decizia corectă pe care o aşteptăm încă de la politicieni, notează Preşedintele APAPR.
