Finele anului 2008 a marcat, pentru echipele Programului „Unde Mă Asigur?”, numeroase întâlniri cu liderii celor mai importante sucursale şi agenţii ale companiilor de asigurări din judeţul Gorj. În cadrul acestora, s-au purtat discuţii referitoare la situaţia economică a judeţului, precum şi la atuurile, problemele şi perspectivele de dezvoltare a pieţei gorjene a asigurărilor.

> Reşedinţa de judeţ: Târgu Jiu
>Suprafaţa: 5.602 km2
>Populaţia: 386.890 locuitori (recensământ 2001)
>Număr salariaţi: 83.210 (octombrie 2008)
>Rata şomajului: 6,7% (octombrie 2008)
>Câştig salarial mediu brut: 1.871/persoană (octombrie 2008)
Piaţa locală a asigurărilor (2007):
>Număr de unităţi locale: 20 (2005)
>Prime brute subscrise: 47,77 milioane lei
>Numărul mediu de salariaţi permanenţi în asigurări: 190
>Cheltuieli cu remuneraţiile personalului: 3,69 milioane lei
>Densitatea asigurărilor: 123,48 lei/locuitor
>Raportul salariaţilor în asigurări la total locuitori: 1/2.036

Atragerea investitorilor străini

Principalul punct pe agenda autorităţilor locale

Situat în partea de Sud–Vest a României, în Nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu, judeţul Gorj a oferit condiţii prielnice de viaţă comunităţilor umane încă din cele mai vechi timpuri.

Oraş al operelor monumentale ale lui Brâncuşi, municipiul Târgu Jiu este reşedinţa administrativă a judeţului, Gorjul fiind, în acelaşi timp, una dintre cele mai atractive zone turistice din România. Pe lângă municipiul Târgu Jiu, judeţul mai are în componenţa sa 7 oraşe (Motru, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbuneşti, Tismana, Turceni, Ţicleni), respectiv 61 de comune.

Judeţul Gorj deţine o importantă economie agricolă şi pastorală, iar în ceea ce priveşte principalele produse industriale, enumerăm energia electrică, utilaj minier, maşini-unelte pentru presare-forjare, articole tehnice din cauciuc şi cauciuc regenerat, maşini-unelte şi frigidere cu compresor, materiale de construcţii (ciment, tuburi de azbociment, cărămidă etc.), cherestea, mobilă, parchet, plăci aglomerate din lemn, confecţii, tricotaje, sticlărie pentru menaj, produse alimentare (preparate din carne şi lapte, dulciuri, băuturi, ţigarete etc.).

Din punct de vedere al investiţiilor străine realizate şi al numărul societăţilor cu capital mixt, înfiinţate în ultimii ani, Gorjul se străduieşte să scape de povara ultimului loc pe ţară, autorităţile locale căutând zilnic soluţii pentru a-i determina pe străinii cu bani să investească în judeţ.

De asemenea, neadaptarea unor societăţi la condiţiile pieţei, cât şi criza financiară globală nu au ocolit judeţul Gorj, astfel încât, potrivit datelor statistice publicate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, peste 2.000 de persoane urmează a fi disponibilizate din cadrul unor instituţii locale, precum UM Sadu sau REMAT Gorj (n.red.: potrivit unui comunicat de presă, în perioada ianuarie 2008 - octombrie 2008, 1.215 de persoane au fost disponibilizate, dintre care 688 numai în luna octombrie 2008). Pentru viitor însă, investiţii străine tot mai importante se anunţă a se îndrepta şi către acest judeţ mai puţin dezvoltat al României, marile companii orientându-se spre zone până acum defavorizate din acest punct de vedere, în căutare de forţă de muncă ieftină.

Astfel, oraşul Turceni pare să fie locul preferat al potenţialilor investitori străini, datorită deşeurilor de la Complexul Energetic, ca urmare a modernizării instalaţiilor; de asemenea, una dintre cele mai mari investiţii străine din judeţul Gorj a fost anunţată de RIGIPS România, parte a grupului francez SAINT-GOBAIN, care intenţiona să investească peste 70 milioane euro într-o nouă fabrică de panouri de gips-carton, la Turceni, compania arătânduse interesată să colaboreze în acest proiect cu Complexul Energetic din localitate. Noua fabrică de la Turceni ar urma să creeze aproximativ 100 de posturi. La fel, compania LAFARGE vrea să oraşului Turceni, care să utilizeze ca materie primă reziduurile rezultate în urma desulfurărilor de la Complexul Energetic Turceni. Totodată, la începutul anului 2008, grupul austriac A-Tec anunţa că va construi la Turceni o instalaţie de desulfurare a gazelor, în valoare de aproximativ 220 milioane euro.

Dintre investiţiile cu capital străin reuşite putem evidenţia pe cea a producătorului italian PIRELLI care a anunţat investirea a peste 70 milioane euro în extinderea producţiei şi construcţia unei fabrici de filtre pentru motoare diesel, amplasată în localitatea Bumbeşti-Jiu (inaugurarea noii fabrici urmează a fi realizată la sfârşitul lunii martie 2009). Astfel, a treia fabrică din România a grupului PIRELLI va creea, pe termen lung, aproximativ 2.000 de locuri de muncă.

Pe drumul cel bun

Piaţa asigurărilor din judeţul Gorj se regăseşte pe drumul cel bun, fiind în creştere de la an la an. Această afirmaţie este susţinută de cifrele înregistrate de piaţa locală de profil în ultimii doi ani de zile (2006 şi 2007). Dacă în anul 2006, asigurătorii gorjeni au subscris, potrivit Institutului Naţional de Statistică, în valoare de circa 28 milioane lei, în anul 2007, potrivit datelor furnizate de un număr de 16 companii de profil, Revistei PRIMM Asigurări&Pensii, acestea au raportat un volum total de subscrieri de 45,63 milioane lei.

Această creştere spectaculoasă s-a înregistrat şi în anul 2008, astfel că, după primele nouă luni ale anului precedent, aceleaşi 16 companii de asigurări au consemnat un volum total al subscrierilor de peste 42 milioane lei. În această perioadă, din totalul subscrierilor, puţin peste nouă puncte procentuale au fost aferente segmentului asigurărilor de viaţă, 35% poliţelor CASCO şi 37% celor de tip RCA. De asemenea, daunele plătite de asigurătorii gorjeni, în perioada ianuarie-septembrie 2008, s-au cifrat la peste 9,6 milioane lei, din care 8,6 milioane lei pentru poliţe de tip auto (CASCO şi RCA, însumate).

Pe prima poziţie a topului asigurătorilor care activează în judeţ se regăseşte OMNIASIG, cu un volum al subscrierilor de 7,6 milioane lei. Pe poziţia secundă, la mică distanţă (subscrieri de peste 7,2 milioane lei), se află Sucursala locală a ARDAF, care coordonează două judeţe: Gorj şi Mehedinţi, după cum ne-a relatat Radu RĂUŢ, Directorul Sucursalei.

Următoarele locuri revin Sucursalelor locale ASIBAN (subscrieri în primele 9 luni ale anului curent de peste 6,3 milioane euro) şi ALLIANZ-ŢIRIAC, care a cunoscut în perioada analizată, faţă de primele nouă luni din anul 2007, o creştere a volumului de subscrieri, în euro, de 2,4%.

De asemenea, conform calculelor realizate, valoarea primelor brute intermediate în judeţul Gorj este de circa 4,5 milioane lei, reprezentând procentual puţin peste 10% din volumul total de prime brute subscrise. Această stare de fapt se explică prin activitatea redusă a companiilor de brokeraj pe raza acestui judeţ: Ponderea primelor brute subscrise prin intermediul brokerilor este foarte redusă, în jur de 5%, piaţa locală de brokeraj fiind slab reprezentată, a menţionat Cristinel FLORESCU, Director, Sucursala OMNIASIG.

Particularităţi şi potenţial

Judeţul Gorj, prin comparaţie cu alte judeţe ale ţării, nu se caracterizează printr-un anumit specific din perspectiva pieţei de asigurări. Aceasta este una dintre concluziile discuţiilor purtate cu liderii companiilor de asigurări din judeţ, in cadrul vizitelor Programului Naţional „Unde Mă Asigur?” în această regiune. Astfel, judeţul se încadrează în tipologia existentă la nivel naţional, asigurările auto deţinând o cotă semnificativă (peste 70%) din portofoliul reprezentanţelor locale de profil.

Judeţele din Sudul ţării sunt înclinate, în special, spre segmentele RCA, CASCO şi, de asemenea, spre clasele de asigurări obligatorii, punctează Ana ROŞU, Director, Sucursala BCR Asigurări. Datorită promovării intense, acestea sunt cele mai căutate de către clienţi, fiind preferate şi de agenţii asigurătorilor locali. 95% din forţa de vânzare din judeţul Gorj este specializată pe RCA, iar lipsa de profesionalizare şi pe alte clase va ridica o serie de probleme în ceea ce priveşte diversificarea portofoliului şi promovarea asigurărilor facultative, consideră Eduard Marius BERCA, Director, Sucursala ASTRA-UNIQA.

Totuşi, este de remarcat aici o rată a daunei pe această clasă sub media la nivel naţional, datorată în principal frecvenţei scăzute a accidentelor auto pe raza judeţului, unei selecţii mai riguroase a clienţilor, precum şi lipsei tentativelor semnificative de fraudă.

O adevărată provocare pentru liderii locali va fi, în continuare, diversificarea portofoliului şi exploatarea potenţialului asigurabil al judeţului, în condiţiile în care economia locală este în declin, determinată de restructurarea industriei miniere, precum şi de restrângerea activităţii unor importante întreprinderi locale, precum ARTEGO, fabrica de ciment, şi a altor societăţi adiacente acestor mari companii. Ca dezvoltare industrială, judeţul a decăzut mult în ultimii ani, iar potenţialul asigurabil s-a redus considerabil, apreciază Emilian Ioan TAURU, Director, Sucursala ASIROM.

De asemenea, impulsul dat pieţei de asigurări în anii precedenţi de sectorul bancar şi de leasing nu mai este atât de pronunţat datorită crizei financiare şi a restricţiilor în accesarea unui credit. Produsele de creditare au avut un rol important pentru companiile de asigurări, atât din perspectiva clienţilor care beneficiau de acestea, cât şi din partea instituţiilor bancare sau de leasing. Colaborarea noastră cu aceste entităţi este încă foarte bună, dar nu se mai ridică la nivelul înregistrat în anii precedenţi, a declarat Constantin NEGOTIN, Director, Sucursala ASIBAN.

În aceste condiţii, orientarea principală a liderilor locali o reprezintă segmentul de retail şi I.M.M.-urile, acestea axându-şi strategiile de vânzare corespunzător necesităţilor acestora. De asemenea, clasele identificate cu potenţial ridicat sunt asigurările de tip property şi cele de viaţă. Mai mult, liderii locali privesc pozitiv adoptarea Legii asigurării obligatorii a locuinţelor, zona nefiind foarte expusă riscurilor cuprinse în aceasta, ceea ce constituie un avantaj care merită a fi exploatat, completează Ana ROŞU.

Recrutarea: probleme calitative, nu cantitative

În contextul unui şomaj ridicat la nivelul judeţului Gorj, asigurătorii nu întâmpină dificultăţi foarte mari în ceea ce priveşte angajarea şi menţinerea echipei, ca în alte judeţe. Totuşi, reprezentanţii companiilor de profil din judeţ acuză slaba pregătire a aplicanţilor şi faptul că aceştia nu sunt suficient de motivaţi pentru a performa în domeniu.

Există, fără îndoială, un şomaj ridicat la nivelul judeţului. Prin urmare, aplică destul de multe persoane pentru posturile disponibile, dar, de cele mai multe ori, cunoştinţele acestora şi pregătirea nu se dovedesc adecvate pentru a putea face performanţă în asigurări. Echipa mea este aceeaşi pe care o aveam şi în anul 2007 şi reuşim să ne descurcăm şi cu volumul mai mare de muncă pe care îl avem, în acest moment, faţă de anul anterior, a declarat Tomiţă PĂVALĂ, Director, Sucursala UNITA.

Deşi şomajul este unul ridicat în Gorj, este destul de dificil să găsim oameni pregătiţi. Foarte multe persoane care aplică pentru job nu înţeleg corect ce presupune lucrul în cadrul unei companii de asigurare, a punctat Directorul Sucursalei EUROINS, Claudiu PANTELIMON BOBEI.

În aceste circumstanÈ›e, mai multe dintre reprezentanţele la nivel local preferă să se axeze, în recrutare, pe recomandări, această soluţie dovedindu-se mai eficientă în contextul în care există mai multe garanţii în ceea ce priveşte persoana care va ocupa o poziţie în cadrul companiei.

Până în acest moment am beneficiat de stabilitate, fără să ne intersectăm cu fenomenul migraţiei de personal. De asemenea, nu putem spune că ne-am confruntat cu probleme la recrutare, dar vreau totuşi să menţionez faptul că cea mai bună metodă este aceea a recomandărilor şi mai puţin recrutarea şi angajarea în urma anunţurilor... Consider, de asemenea, că activitatea de asigurare poate constitui o oportunitate pentru dezvoltarea angajaţilor, atât din punct de vedere profesional, cât şi personal, a precizat Ana ROŞU.

La nivelul judeţului Gorj, câteva companii de profil au încercat să vină în întâmpinarea studenţilor, pentru a-i convinge de avantajele unei slujbe în asigurări. Totuşi, rezultatele în urma acestei abordări s-au dovedit a fi sub aşteptări. Dorim şi în continuare dezvoltarea unui parteneriat cu universităţile, însă tinerii nu sunt neapărat atraşi de domeniul asigurărilor. Mai mult, aceştia, de cele mai multe ori, sunt slab pregătiţi, simplul fapt că au absolvit o facultate economică nefiind o dovadă a cunoştinţelor lor, a subliniat Eduard Marius BERCA. Vă pot da un exemplu mai concret: în cadrul unui program în care am acordat burse pentru studenţii din anul IV, în valoare de 100 lei, pentru ca aceştia să devină agenţi, în urma încheierii studiilor, la interviu s-au prezentat 80, am încheiat contract cu 6 dintre aceştia, iar rezultatele au fost nule, nici unul nereuşind să încheie o poliţă, a adăugat Directorul Sucursalei gorjene a ASTRAUNIQA.

De altfel, cei mai mulţi dintre liderii companiilor de asigurări intervievaţi ne-au relatat că sporirea din punct de vedere numeric a echipei, precum şi din punct de vedere al calităţii profesionale a acesteia constituie obiectivele principale vizate pentru anul 2009: Obiectivele pentru anul în curs cuprind consolidarea echipei de vânzări şi creşterea gradului de profesionalism, fidelizarea clienţilor existenţi, dar şi atragerea de noi clienţi, dezvoltarea unui portofoliu echilibrat prin orientarea către sectorul asigurărilor non-auto, a precizat Loredana UNGUREANU, Director, Agenţia BT Asigurări.

Interes pentru „segmentul life”

Piaţa asigurărilor de viaţă din judeţul Gorj este departe de a fi saturată şi, deşi această zonă nu se poate lăuda cu o putere ridicată de cumpărare sau cu o deschidere mai mare spre acest tip de produse, companiile locale de profil sunt încrezătoare în potenţialul de creştere al afacerilor în judeţ.

Timp de mai mulţi ani, zona Olteniei a ocupat locul I în ţară după volumul subscrierilor pe segmentul asigurărilor de viaţă în cadrul companiei noastre, precizează Pompilia SPINEANU, Director, Agenţia OMNIASIG Asigurări de Viaţă. De asemenea, liderii locali ne-au semnalat o creştere a interesului populaţiei, în special din partea generaţiei tinere, pentru aceste produse. La popularizarea conceptului de asigurare a contribuit şi campania de aderare la sistemul de pensii private de Pilon II, precum şi sectorul bancar.

Tinerii au deja o altă cultură şi conştientizează mult mai bine riscurile la care se expun şi vom miza în mod deosebit pe aceştia, consideră Cornelia TICUŞ, Director, Agenţia GENERALI Asigurări. Totodată, liderii sucursalelor companiilor locale de profil apreciază că asigurările auto, motorul de creştere a pieţei locale, nu va mai înregistra creşteri spectaculoase în viitor, permiţând astfel o concentrare a eforturilor asigurătorilor spre promovarea produselor de tip life.

Totuşi, declinul economic al zonei, pe fondul restrângerii activităţii miniere şi a celei energetice, şi-a pus amprenta şi asupra evoluţiei asigurărilor de viaţă în judeţ, printr-o creştere a ratei şomajului şi o scădere a stabilităţii veniturilor populaţiei. Am înregistrat o uşoară scădere a subscrierilor pe partea de life ca rezultat al conjuncturii economice nefavorabile şi al scăderii gradului de ocupare a forţei de muncă, menţionează Emilian Ioan TAURU.

Totodată, este şi o problemă de mentalitate, astfel că judeţul este unul cu specific minier şi, deşi lucrătorii au stipulată în contracte posibilitatea încheierii unei asigurări de viaţă sau a unei pensii, acest lucru nu se materializează din cauza neînţelegerii necesităţii acestor produse, consideră Nicolae GOAŢĂ, Director, Sucursala ALLIANZ- ŢIRIAC. Pe de altă parte, sindicatele din domeniile minier şi energetic au o influenţă însemnată şi oferă membrilor săi mai multe beneficii, printre care şi indemnizaţii în caz de accidente sau deces pentru ei, respectiv pentru familiile lor, astfel încât aceştia nu înţeleg rostul încheierii unei asigurări de viaţă, a evidenţiat Cornelia TICUŞ.

O altă problemă este şi dispersia mare a populaţiei în teritoriu, fapt care îngreunează accesul la clienţi, dar ridică şi o serie de probleme legate de costuri şi acoperirea acestora. Mai mult, criza financiară care începe să-şi facă simţită prezenţa şi în România nu contribuie la popularizarea acestei clase de asigurări.

Am simţit efectele acestei crizei prin reducerea subscrierilor pe life, precum şi prin răscumpărarea poliţelor de către unii clienţi, completează Nicolae GOAŢĂ. Dată fiind această stare de fapt la nivelul judeţului, directorii companiilor locale care practică acest tip de asigurare consideră că trebuie să se orienteze către produsele tradiţionale de economisire, cu sume garantate, care vor fi şi cele mai căutate de către clienţi.

Produsele care s-au bucurat de cea mai mare atenţie din partea gorjenilor şi pe care mizăm şi în viitor sunt asigurările tradiţionale şi rentele de studii, este de părere Camelia GEORGI, Director, Agenţia BCR Asigurări de Viaţă. De asemenea, targetul principal îl reprezintă persoanele fizice, mai ales în zona urbană, unde există, în pofida problemelor enumerate, un potenţial considerabil care aşteaptă să fie valorificat. Astfel, din relatările liderilor locali, gradul de acoperire printr-o asigurare de viaţă a populaţiei, la nivelul judeţului, nu depăşeşte 20%.

Mai sunt multe de făcut

Pare un lanţ al slăbiciunilor, dar dezvoltarea infrastructurii, a sectorului serviciilor, reducerea şomajului, crearea de locuri de muncă sunt într-o strânsă relaţie de interdependenţă cu creşterea investiţiilor străine, acest lucru constituind un punct important în agenda autorităţilor locale.

În vizitele realizate la finele anului 2008 în Gorj, echipele Programului „Unde Mă Asigur?” au concluzionat că, din punctul de vedere al asigurărilor, creşterile consemnate în ultimii ani pot confirma că situaţia din regiune se găseşte pe o pantă ascendentă. De asemenea, existenţa unor mari întreprinderi cu capital străin sau mixt ar constitui obiective importante de asigurat, astfel încât, în următorii ani, am putea asista la un boom al industriei locale a asigurărilor.