Municipiul Slatina a reprezentat pentru echipele Programului Naţional „Unde Mă Asigur?” prima întâlnire din anul 2009 cu pieţele locale de profil. Cu această ocazie, liderii pieţei asigurărilor din Slatina au prezentat şi analizat în detaliu problemele cu care se confruntă în activitatea curentă, precum şi oportunităţile de dezvoltare economică la nivelul judeţului Olt şi, implicit, în ceea ce priveşte piaţa asigurărilor.

>Reşedinţa de judeţ: Slatina
>Suprafaţa: 5.498 km2
>Populaţia: 491.359 locuitori (recensământ 2001)
>Număr salariaţi: 76.633 (octombrie 2008)
>Rata şomajului: 4,7% (octombrie 2008)
>Câştig salarial mediu brut: 1.543/persoană (octombrie 2008)
Piaţa locală a asigurărilor (2007):
>Număr de unităţi locale: 26 (2005)
>Prime brute subscrise: 46,25 milioane lei
>Numărul mediu de salariaţi permanenţi în asigurări: 179
>Cheltuieli cu remuneraţiile personalului: 3,47 milioane lei
>Densitatea asigurărilor: 94,13 lei/locuitor
SLATINA >Raportul salariaţilor în asigurări la total locuitori: 1/2.745

Posibile efecte ale crizei mondiale:

Atenuarea creşterii pieÈ›ei asigurărilor şi „frânarea” investiÈ›iilor străine

Situat în Sudul ţării (la doar 50 km distanţă de Craiova, 75 km de Piteşti sau 220 km de Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”), pe cursul inferior al râului care i-a dat numele, judeţul Olt face parte din categoria judeţelor riverane Dunării. Ca poziţie istorico-geografică, aparÈ›ine vechilor provincii istorice Oltenia şi Muntenia, având o legătură permanentă cu Vestul ţării, cu Banatul pe Valea Dunării, cu Transilvania pe Valea Oltului, iar prin portul dunărean Corabia are ieşire la Marea Neagră. Formele de relief ale judeţului Olt aparţin celor două mari unităţi, respectiv Podişul Getic în partea de Nord, care ocupă o treime din suprafaţă, şi Câmpia Română în Sud, căreia îi revin două treimi.

Din punct de vedere administrativ, judeţul are în alcătuirea sa 2 municipii (municipiul reşedinţă de judeţ - Slatina şi municipiul, fostă reşedinţă a judeţului Romanaţi - Caracal) şi şase oraşe: Balş, Corabia, Piatra-Olt, Drăgăneşti-Olt, Scorniceşti şi Potcoava.

Sectorul economic al judeţului Olt - total centralizat sub regimul comunist - a reuşit să depăşească dificila perioadă de tranziţie, economia de piaţă luând avânt prin încurajarea privatizărilor şi investiţiilor străine. Astfel, industria a devenit astăzi principalul sector de activitate din judeţ, fiind reprezentate toate ramurile industriale, ponderea majoritară deţinând-o însă industria metalurgică, respectiv producerea şi prelucrarea aluminiului.

În industria metalurgică, societăţile reprezentative sunt ALRO Slatina, unic producător de aluminiu primar din România, şi ALPROM Slatina, societate care prelucrează aluminiul. Alte societăţi comerciale reprezentative ale judeţului cu pondere însemnată în economia acestuia sunt: ELECTROCARBON Slatina (important producător de produse carbografitice necesare în industria metalurgică), ELCARO Slatina (unitate reprezentativă pentru producţia de cabluri electrice armate şi nearmate din aluminiu - face parte din holding-ul PIRELLI - 20% din cifra de afaceri anuală fiind realizată pe pieţe externe), ALTUR Slatina (producător de piese turnate şi pistoane auto din aluminiu, 40% din producţie fiind destinată exportului), ROMVAG Caracal (firmă reprezentativă în industria constructoare de maşini - produce vagoane de marfă şi speciale, solicitate pe piaţa internă şi externă), RULMENŢI Slatina (societate cunoscută în industria românească pentru producerea de rulmenţi), SMR Balş (societate care produce osii şi boghiuri pentru vagoane şi locomotive), TERMEX Balş (produce şi livrează articole de uz casnic şi gospodăresc), precum şi INSTIRIG Balş, ARTROM Slatina etc.

În ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii, judeţul Olt este mare producător de cereale, însă condiţiile climatice din ultimii ani au influenţat mult sectorul agricol prin scăderea nivelului producţiilor obţinute.

Din punct de vedere al turismului, această ramură reprezintă pentru România sectorul economic care dispune de un valoros potenţial de dezvoltare, neexploatat încă suficient şi care poate deveni o sursă de atracţie atât pentru investitori, cât şi pentru turişti. Astfel, cu toate că oferă o mare varietate de puncte de interes, judeţul Olt nu este considerat una dintre destinaţiile turistice de primă mărime din România. Cu toate acestea, se disting câteva forme de practicare a turismului, specifice pentru Olt: turismul de croazieră şi de agrement, de vânătoare şi de pescuit, agroturismul, precum şi turismul cultural.

Pe un trend evolutiv

Potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în exerciţiul financiar aferent anului 2007, Regiunea Sud-Vest (din care face parte şi judeţul Olt) a înregistrat, comparativ cu anul 2006, o dinamică pozitivă a volumului total de prime brute subscrise de circa 46% - subscrieri de 92,2 milioane euro, ceea ce reprezintă o cotă de piaţă la nivel naţional de 4,3 puncte procentuale.

De asemenea, conform aceleiaşi instituţii, cu peste 46 milioane lei prime brute subscrise în anul 2007, aferente unei cote de piaţă la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest de 14,9%, judeţul Olt s-a clasat pe a patra treaptă a podiumului la nivel regional (în urma judeţelor Dolj, Vâlcea şi Gorj, dar înaintea Mehedinţiului). De asemenea, asigurătorii din judeţul Olt s-au clasat, la nivel naţional, în anul 2006, pe poziţia 30.

Cifrele prezentate dovedesc faptul că, din punctul de vedere al sferei asigurărilor, judeţul Olt este unul în plină expansiune, în care piaţa de profil se află într-un real proces de maturizare, asigurările tinzând să reprezinte o ramură din ce în ce mai importantă a economiei la nivel local. Aprecierea aceasta e susţinută şi de cifrele consemnate de sucursalele şi agenţiile locale ale asigurătorilor la nivelul primelor nouă luni ale anului 2008: 39,16 milioane euro prime brute subscrise, dintre care circa 7 puncte procentuale aferente segmentului viaţă.

Această creştere a pieţei locale, precum şi dorinţa companiilor de profil din judeţ de a-şi diversifica portofoliul şi de a-şi consolida poziţiile pe anumite clase de asigurări mai profitabile au favorizat îmbunătăţirea relaţiei cu intermediarii, mai mult de 11% din totalul subscrierilor realizate în Olt fiind obţinute prin această metodă alternativă de vânzare. Avem o relaţie bună cu companiile de brokeraj în asigurări, circa 30% din totalul subscrierilor realizate în primele nouă luni ale anului 2008 realizându-se prin intermediul acestora, a declarat Marin IVĂNESCU, Director, Agenţia EUROINS. 35% este ponderea primelor brute subscrise prin brokeri. Considerăm că acest procent va creşte în 2009, datorită dezvoltării canalelor de vânzări, a precizat Alexandru George IONICĂ, Director, Sucursala BCR Asigurări.

În cadrul Sucursalei, ponderea primelor brute subscrise prin intermediul brokerilor este de 50%. În anul în curs acest procent va scădea întru cât brokerii lucrează în mare parte cu persoane juridice, şi mai ales pe segmentul de asigurări CASCO şi RCA, iar vânzările auto sunt în scădere, a opinat Ilie DUMITRU, Director, Sucursala UNITA.

Asigurările... ameninţate de recesiune?

Piaţa de asigurări din judeţul Olt a cunoscut în ultimii ani un proces de maturizare şi creştere, urmând tebdinÈ›a manifestată la nivel naţional şi, bineînţeles, în condiţiile realităţilor şi potenţialului local. Deşi acest segment nu a beneficiat de un „aport” considerabil al mediului economic, prezenţa unor importante întreprinderi pe platforma industrială a judeţului, precum şi afacerile adiacente acestora au oferit asigurătorilor locali o bază de susţinere şi creştere a încasărilor. De asemenea, populaţia angajată în aceste domenii s-a bucurat de o anumită stabilitate a veniturilor, ceea ce constituie un stimulent pentru creşterea pieţei de profil.

Criza financiară nu a ocolit însă judeţul Olt, astfel că pe lângă anumite întreprinderi care deja sunt în declin (fabrica de rulmenţi, utilaj alimentar, ţevi), ALRO Slatina, cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, având aproximativ 4.000 de angajaţi, este pe cale să-şi reducă activitatea semnificativ, fiind anticipate disponibilizări masive. Restructurarea unor întreprinderi importante, precum ALRO, PIRELLI, ALTUR ş.a., se va reflecta în mod direct asupra economiei judeţului, ca şi asupra asigurătorilor locali, care înregistrau subscrieri din asigurarea acestor obiective, a precizat Ionel MIREA, Director, Sucursala ASIROM .

Totodată, se estimează că aproximativ 20.000 de oameni depind din punct de vedere financiar de ALRO Slatina şi o eventuală disponibilizare va avea un impact deosebit de negativ, inclusiv asupra segmentului de asigurare, apreciază Mădălin MIU, Director, Sucursala ASTRA-UNIQA.

De asemenea, impulsul dat pieţei de asigurare în anii precedenţi de către sectorul bancar şi de leasing nu mai este atât de pronunţat din cauza crizei financiare şi a restricţiilor în accesarea unui credit. În aceste condiţii, exploatarea potenţialului asigurabil al judeţului va fi o adevărată provocare pentru liderii locali, orientarea principală a acestora fiind segmentul de retail şi I.M.M.-urile.

De altfel, judeţul se încadrează în tipologia existentă la nivel naţional, asigurările auto deţinând o cotă semnificativă (peste 70%) din portofoliul reprezentanţelor locale de profil. Totuşi, este de remarcat aici o rată a daunei pe această clasă sub media la nivel naţional. Am înregistrat o rată a daunei de 30% pentru acest segment, datorată în mare frecvenţei scăzute a accidentelor auto pe raza judeţului, unei selecţii mai riguroase a clienţilor, precum şi lipsei tentativelor semnificative de fraudă, precizează Eugen Mihail CÎRJAN, Director, Agenţia GENERALI Asigurări.

După auto, clasele identificate cu potenţial ridicat sunt asigurările agricole (un specific al zonei), cele de tip property şi bunuri, consideră Mădălin MIU. De asemenea, asigurările de incendiu şi calamităţi beneficiază de toate premisele pentru o bună evoluţie în judeţ, este de părere şi Adrian BĂLOI, Director, Agenţia BT Asigurări. Mai mult, liderii locali privesc pozitiv adoptarea Legii asigurării obligatorii a locuinţelor, zona nefiind foarte expusă riscurilor cuprinse în acest act normativ, ceea ce consider a fi un avantaj care merită exploatat, a completat Ionel MIREA.

Asigurările agricole: profitabilitate vs. obligativitate

Oltul este cunoscut la nivel naţional drept o zonă cu un pronunţat specific agricol, fapt care constituie o premisă importantă pentru evoluţia segmentului de asigurări agricole. Astfel, suprafaţa agricolă a judeţului este de 435.000 ha, din care cea arabilă reprezintă 380.000 ha, iar din relatările asigurătorilor locali aproximativ 1/3 din aceasta nu se cultivă. Cu toate acestea, liderii companiilor care subscriu pe această clasă o văd ca fiind segmentul cu cel mai mare potenţial de dezvoltare, după asigurările auto: Asigurările de culturi agricole reprezintă o miză importantă pentru Sucursala noastră, marcând o creştere de 102% în anul agricol 2007/2008. Astfel, au fost încheiate 19.276 de contracte, ceea ce reprezintă încasări de circa 1,1 milioane lei, comentează Ionel MIREA.

Aceeaşi opinie este împărtăşită şi de către Directorul Agenţiei GENERALI Asigurări, care precizează că acest segment are un mare potenţial de creştere în judeţ, deţinând o cotă de 33% din portofoliul Agenţiei. Astfel, au fost cuprinse în asigurare aproximativ 23.000 ha şi subscrieri de 0,65 milioane lei în anul 2008”. Totodată, această piaţă este departe de a fi saturată, din relatările reprezentanţilor companiilor locale de profil rezultând un procentaj de 40-45% din suprafaţa arabilă încă necuprins în asigurare. Un alt stimulent în acest sens ar fi şi daunalitatea scăzută pe acest segment, datorită faptului că judeţul Olt nu este expus riscurilor mari care să afecteze profitabilitatea asigurărilor agricole, exceptând seceta, ori despăgubirile, în acest caz, sunt plătite de către Guvern şi nu de către asigurători, declară Ion DRĂGUŢ, Director, Sucursala ASIBAN.

Baza de ofertare în judeţ o reprezintă, în principal, persoanele fizice, dar şi asociaţiile agricole, unele dintre acestea având în gestiune terenuri agricole de peste 4.000 ha. Administratorii acestora au început să fie tot mai conştienţi de necesitatea încheierii unei asigurări, mai ales ca rezultat al subvenţiilor acordate de către stat prin Legea nr. 381/2002 şi condiţionarea despăgubirilor plătite, ca rezultat al catastrofelor naturale majore, de încheierea unei asigurări facultative. Acelaşi stimulent a determinat şi creşterea interesului persoanelor fizice pentru o astfel de poliţă, care erau obligate să încheie o asigurare în vederea acordării unei subvenţii de la stat. Faptul că aceste subvenţii nu se mai acordă în prezent, precum şi tergiversarea adoptării noii legi în domeniu, face ca munca asigurătorilor să fie şi mai dificilă: Acest segment s-a dezvoltat intens în 2007 şi în primăvara anului 2008 mai mult în contextul obligativităţii, pentru a primi subvenţia din partea statului. Neacordarea subvenţiilor, potrivit modificărilor aduse actului normativ, în toamna anului precedent, a făcut ca o parte a asiguraţilor să nu îşi mai încheie o astfel de poliţă, situaţie care probabil va recidiva şi în 2009, dacă nu vor fi acordate anumite facilităţi din partea statului, este de părere Viorel BRĂNESCU, Director, Sucursala OMNIASIG.

Aceeaşi idee este susţinută şi de către Gheorghe UDRESCU, Director, Sucursala ARDAF, care apreciază că asigurările agricole vor cunoaşte un declin în anul 2009, dacă nu se vor acorda subvenţii şi nu va exista fenomenul de obligativitate. Pe de altă parte, liderii locali au mai semnalat şi importanţa unei politici echilibrate a companiilor de profil din judeţ în ceea ce priveşte cotaţiile de primă acordate. Politica de dumping practicată de către unele companii pe acest segment conduce la situaţia în care asociaţiile agricole să fie practic inaccesibile pentru restul societăţilor, administratorii firmelor căutând, evident, cele mai mici cotaţii, completează Gheorghe UDRESCU.

Majoritatea asigurătorilor locali practică o cotaţie cuprinsă între 1,5 - 3,5% pe acest segment, deşi au căzut de acord în privinţa majorării acesteia. Vom practica iniţial o cotaţie de 1,2 - 1,5% pentru acest segment, care reprezintă un obiectiv important pentru Sucursala noastră, apreciază Costel MEZDEA, Director, Sucursala ALLIANZ-ŢIRIAC.

„Viaţa”... primii paşi au fost făcuţi

Segmentul asigurărilor de viaţă din judeţul Olt se află la început de drum, fiind departe de a fi saturat, iar zona nu se poate lăuda cu o deschidere mai mare a populaţiei spre acest tip de produse. Astfel, deşi veniturile în regiune sunt destul de modeste, societăţile specializate pe acest segment şi-au realizat pe deplin obiectivele. Totodată, unii dintre liderii companiilor de profil au reuşit să ocupe poziţii de top în clasamentul intern al societăţilor, depăşind, datorită eforturilor susţinute, multe judeţe mult mai bine clasate şi cu un mediu economic mai favorabil.

În ultimii 2 ani ne-am clasat pe poziţia a patra pe ţară după volumul subscrierilor, datorită profesionalismului consilierilor, atitudinii faţă de clienţi şi brandului puternic al companiei, a precizat Camelia PROTOPOPESCU, Director, Agenţia BCR Asigurări de Viaţă. Ne-am axat în primul rând pe segmentul de retail, baza de ofertare fiind reprezentată de către locuitorii mediului urban, în special din Slatina, a completat Camelia PROTOPOPESCU.

Rezultate cel puţin la fel de bune au fost înregistrate şi de către reprezentanţa locală a OMNIASIG Asigurări de Viaţă, care se clasează pe poziţia a şasea la nivel naţional, în clasamentul intern al companiei, marcând o creştere constantă de 20-30% anual şi totalizând un volum de 0,32 milioane lei în 2008: Munca intensă de teren, identificarea corectă a nevoilor clienţilor şi o gamă complexă de servicii oferite sunt cheia succesului în asigurările de viaţă, consideră Dumitru MOŞTEANU, Director, Punct de lucru. Ţinta principală rămân persoanele fizice şi, în context, mediul rural care prezintă un potenţial semnificativ de creştere, fiind necesară oferirea unor produse adaptate nevoilor acestora, opinează Dumitru MOŞTEANU.

În acelaşi timp, societăţile de asigurare compozite din judeţ nu se pot lăuda cu o pondere însemnată a acestei clase în portofoliu, invocând motive care ţin de reticenţa populaţiei, veniturile scăzute şi lipsa unui personal specializat de vânzare pe acest segment: Am înregistrat o uşoară scădere a subscrierilor pe partea de life din cauza expirării unor poliţe şi ca rezultat al conjuncturii economice nefavorabile, a declarat Ionel MIREA. Totodată, deşi asigurările de grup au mers bine în ultimii doi ani, eforturile depuse sunt considerabile în condiţiile unui nivel redus al veniturilor populaţiei şi unei deschideri modeste a acestora faţă de asigurările de viaţă, consideră Eugen Mihail CÎRJAN.

Mai mult, criza financiară care începe să-şi facă simţită prezenţa şi în România nu contribuie la popularizarea acestei clase de asigurări. Dată fiind această stare de fapt la nivelul judeţului, directorii companiilor locale care practică acest tip de asigurare consideră că trebuie să se orienteze către produsele tradiţionale de economisire, cu sume garantate, care vor fi şi cele mai căutate de clienţi. Astfel, produsele cele mai căutate sunt cele de economisire, rentele de studii şi planurile de pensii Pilon IV, este de părere Camelia PROTOPOPESCU. În acelaşi context, mizăm pe pensia viageră, rentele de studii şi asigurările de protecţie cu capitalizare, a punctat Dumitru MOŞTEANU.

Concluzii

Aflată în plin proces de relansare şi restructurare, economia judeţului Olt a traversat de-a lungul timpului momente dificile, specifice perioadei de tranziţie şi pe fondul unor fenomene economice şi sociale stăpânite cu greu. Rezultatele obţinute în domeniul restructurării şi privatizării societăţilor comerciale au determinat continuarea procesului respectiv, cu accent pe dezvoltarea agenţilor economici din sectorul productiv.

Segmentul asigurărilor nu se diferenţiază în acest sens, înregistrând în ultimii ani progrese şi transformări spectaculoase. Astfel, am cunoscut, în judeţul Olt, o industrie a asigurărilor care este susţinută tot mai puţin de poliţele obligatorii, asigurările facultative începând să fie încheiate la scară din ce în ce mai largă. Cu toate că efectele crizei economico-financiare mondiale „atinge” tot mai mult economia naţională, asigurătorii din Olt sunt încrezători în evoluţia ascendentă a volumului subscrierilor şi, implicit, în creşterea densităţii asigurărilor.