Topuri judeţene pe companii de asigurări, distribuţia primelor brute subscrise pe fiecare unitate teritorială, dar şi alocarea pe judeţe a daunelor plătite sunt elementele pe care le prezentăm într-un articol care integrează, în premieră pentru România, indicatorii menţionaţi la nivel de judeţe pentru primele 9 luni ale anului precedent.

O privire pe rezultatele pieţei asigurărilor din primele 9 luni ale anului trecut ne conduce la ideea că acestea reprezintă ultima radiografie a pieţei înainte de a discuta de cifrele pieţei în contextul crizei. Deja începând cu ultimul trimestru al anului trecut, cel puţin la nivel psihologic, criza a ajuns şi în România, efecte reale ale acesteia urmând a fi prezente începând cu trimestrul doi al anului în curs.

Cu toate că în perioada analizată nu vorbeam de efecte clare ale crizei, rezultatele pieţei asigurărilor au fost totuşi lipsite de strălucire. Tendinţa de creştere a fost marcată de o valoare modestă raportat la perioadele precedente din alţi ani, degradarea monedei naţionale în raport cu cea europeană accentuând valorile reduse de creştere în monedă europeană.

Bucureşti 46%. Restul ţării 54%

Valoarea totală a primelor brute subscrise după primele nouă luni ale anului 2008 a fost potrivit Insurance PROFILE, de 1,84 miliarde euro. Comparativ cu perioada similară din 2007, acest indicator a înregistrat o dinamică pozitivă de 13,5 puncte procentuale, valoare mult inferioară faţă de creşterile consemnate în trecut. De asemenea, perioada premergătoare declanşării crizei mondiale în România a reprezentat pentru piaţa naţională a asigurărilor menţinerea şi chiar stabilizarea ponderii în jurul cifrei de 46% (echivalentul a 859 milioane euro) din volumului total de afaceri, pentru asigurătorii din Bucureşti şi judeţul Ilfov. Totodată, Bucureştii deţin o pondere considerabilă şi la „capitolul daune”, mai mult de 42% din daunele avizate şi plătite în perioada ianuarie-septembrie 2008 consemnânduse la nivelul regiunii amintite.

De altfel, la nivel naţional se remarcă o situaţie echilibrată referitoare la cei doi indicatori (subscrieri şi daune): judeţele care aduc cele mai mari volume de subscrieri generează şi cele mai însemnate cantităţi de daune. Exemplul cel mai elocvent în acest sens este judeţul Cluj, care se regăseşte pe prima poziţie (excluzând Bucureştiul) în ambele ierarhii realizate la nivel naţional, şi a subscrierilor şi a daunelor avizate şi plătite de asigurători. Pe de altă parte, la nivel teritorial, judeţele cel mai bine clasate în ierarhie sunt cele care sunt mai puternic industrializate şi dezvoltate din punct de vedere economic, precum Argeş, Timiş, Prahova, Constanţa, Braşov sau Bihor. Acestea au contribuit, fiecare, cu o pondere între 2 şi 3 puncte procentuale din valoarea totală a primelor brute subscrise, în vreme ce în fruntea „rubricii de daune plătite”, se regăsesc judeţele pe al căror teritoriu se află cele mai importante drumuri naţionale: Cluj (3,7% din totalul daunelor), Braşov şi Prahova (puţin peste 3 procente), respectiv Timiş, Constanţa, Buzău, Argeş, Dolj, Bihor (între 2%-3% din valoarea totală a daunelor avizate şi plătite consemnate la nivel naţional).

De ce o concentrare în Capitală?

Pentru viitor, vom putea asista la o depreciere a subscrierilor realizate în Capitală. Unul dintre principalele motive pentru care ponderea este cea mai ridicată aici este nivelul net superior de salarizare a populaţiei, alături de concentrarea economică de la nivelul regiunii. Comparativ, în septembrie 2008, salariul mediu brut în Bucureşti a fost de 2.456 lei, în vreme ce în judeţele Cluj sau Giurgiu, în aceeaşi perioadă, a fost de 1.829 lei, respectiv 1.671 lei. Aceste cifre au influenţat şi valoarea densităţii asigurărilor (390 euro/locuitor pentru Bucureşti, respectiv puţin peste 22 euro în judeţul Botoşani, ultimul din acest punct de vedere). O evoluţie materializată prin creşterea densităţii asigurărilor în provincie va fi posibilă în urma unei dezvoltări de ansamblu a fenomenului asigurărilor în teritoriu, începând de la infrastructură, creşterea numărului de Agenţii, angajaţi, colaboratori, ofertarea unei game mai largi de produse modelate pe cerinţele şi necesităţile clientului, până la dezvoltarea activităţii brokerilor şi nu în ultimul rând cultivarea şi conştientizarea nevoii de asigurare în rândul populaţiei. La disproporţia, din punct de vedere al indicatorilor în asigurări, dintre Capitală şi restul ţării, contribuie din plin şi aşa-numitul „fenomen de centralizare” a contractelor cu societăţile de leasing, astfel că la nivelul perioadei analizate s-a ajuns ca diferenţa dintre Bucureşti şi următorul judeţ poziţionat în ierahie (în speţă, Sibiu), diferenţa să fie de peste 300 euro/locuitor.

Topuri judeţene

Primele trei trimestre ale anului precedent au însemnat pentru asigurători adevărate bătălii pentru primele poziţii la nivel judeţean, ponderea majoritară a volumului de subscrierii, regăsindu-se în afara Capitalei. Astfel, după cum se poate deduce din ierarhia prezentată la nivelul Capitalei, sunt câteva societăţi de asigurare care îşi concentrează intens activitatea în provincie, precum ARDAF (77% concentrare la nivel de teritoriu), GENERALI (puţin peste 62% din activitate este realizată în provincie) şi ASIROM (80% din totalul subscrierilor).

Top 5 companii − ianuarie - septembrie 2008 la nivel judeÈ›ean

Evident, concentrarea despre care vorbim este cel puţin pe hârtie. Nu putem şti exact cum sunt alocate riscurile, de fapt, în teritoriu sau care este proporţia reală a asigurărilor, de obicei încheiate cu mari clienţi corporate care au sedii în ţară dar negociază direct cu centralele din Bucureşti.

Per total, la nivel de judeţe, doar un număr de şase societăţi de asigurare, s-au regăsit în fruntea ierarhiilor realizate la nivel de judeţe, realizată pe criteriul cantităţii de prime brute subscrise: ASIROM, ALLIANZ-ŢIRIAC, OMNIASIG, ASIBAN, UNITA şi ARDAF.

Astfel, ASIROM s-a regăsit după primele nouă luni ale anului anterior în fruntea celor mai multe judeţe, 16 la număr: Bacău, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Timiş, Tulcea, Brăila, Constanţa, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Olt, Neamţ, Vaslui, Hunedoara, Ialomiţa, Prahova şi Vrancea.

Liderul pieţei naţionale a asigurărilor, ALLIANZ-ŢIRIAC, pe lângă Bucureşti, a fost în perioada analizată pe primul loc în alte 10 judeţe, preponderent în regiunea Ardealului: Cluj, Alba, Covasna, Sibiu, Bihor, Satu Mare, Maramureş, Buzău, Călăraşi şi Sălaj.

De asemenea, OMNIASIG, ca şi ALLIANZ- ŢIRIAC, a fost lider tot în zece judeţe: Botoşani, Giurgiu, Gorj, Suceava, Vâlcea, Arad, Argeş, Galaţi, Harghita şi Iaşi.

ASIBAN s-a clasat pe prima poziţie în două judeţe aflate în regiunea Sudică a României: Dolj şi Mehedinţi, în vreme ce ARDAF şi UNITA au fost lideri ai pieţelor judeţene al asigurărilor din Teleorman, respectiv Braşov.

Distribuţia teritorială a intermedierilor

Procesul mai sus menţionat, de „centralizare a contractelor importante”, a afectat în bună măsură şi distribuţia teritorială a primelor de asigurare intermediate prin brokeri, astfel că la nivelul anului 2008, din totalul de 650 milioane euro reprezentând volumul de prime intermediate, 76% au fost aferente Capitalei. Judeţe care au avut o contribuţie mai însemnată la cifra totală a intermedierilor au fost Clujul (4,8% din piaţă), Prahova (3,8%), Constanţa (3%), Timiş, Brăila, Bihor, Sibiu, Arad şi Galaţi (în jur de 2 puncte procentuale), restul judeţelor contribuind cu mai puţind de 1 procent la valoarea totală. Demn de luat în seamă este faptul că, dacă am elimina din cifra totală aportul adus de „brokerii captivi”, cei asociaţi unor societăţi de leasing sau care au relaţii privilegiate cu dealerii auto, ponderile ar fi mult mai echilibrate, brokerii din Bucureşti producând circa 60% din intermedierile realizate la nivel de ţară.

Viitorul: un dublu impact al orientării către retail!

Specialiştii în asigurări afirmă la unison că dezvoltarea viitoare a pieţei va avea ca pârghie retailul. Dincolo de implicaţiile pe care acest obiectiv le va determina în strategiile de vânzare ale companilor mai este un aspect, deloc de neglijat în condiţiile în care privim rezultatele judeţene ale companiilor de asigurare. Retailul nu va putea fi centralizat la Bucureşti. Practic, subscrierea din retail se va consemna acolo unde se subscrie riscul aşadar, există şi din acest punct de vedere, perspective ca ponderea teritoriului să crească în îndustria de asigurări în perioada următoare.

Notă: Cifrele publicate au la bază rezultatele transmise de companiile de asigurări, mai puţin următoarele societăţi: AIG Life, AVIVA, BCR Asigurări de Viaţă, BT Asigurări, CLAL România, GRAWE România, ING Asigurări de Viaţă şi OMNIASIG Asigurări de Viaţă.