Cunoaşterea, evaluarea, monitorizarea şi controlul influenţelor evenimentelor trecute şi potenţial viitoare, care pot avea un impact negativ asupra activităţii societăţilor de asigurare, nu se pot realiza în bune condiţii fără existenţa unor sisteme de control intern şi de management al riscului.

Fără organizarea şi funcţionarea controlului intern nu se poate cunoaşte şi urmări activitatea economico - financiară a entităţii economice, nu se pot identifica şi înlătura neregulile din activitatea de contractare şi administrare a asigurărilor şi nu se poate realiza autoprotecţia, atât de necesară, a fondurilor materiale şi băneşti ale societăţii.

De modul cum sunt stabilite şi definite atribuţiile şi sarcinile sistemelor de control intern şi activităţile pe care acesta le desfăşoară depind, în mare măsură, realizarea obiectivelor şi indicatorilor economico - financiari, reducerea cheltuielilor şi profitabilitatea societăţii de asigurare.

Ca atare, în fiecare societate de asigurare funcţionează mai multe sisteme de control intern care, într-o formă sau alta, urmăresc desfăşurarea activităţilor economice, potrivit legislaţiei în vigoare şi normelor interne care reglementează şi administrează asigurările.

Potrivit legislaţiei actuale şi normelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, sistemele de control intern, controlul financiar preventiv, controlul financiar de gestiune, combaterea fraudelor şi plăţilor de despăgubiri necuvenite, controlling-ul, auditul intern, managementul riscului etc. urmăresc în principal: respectarea reglementărilor financiar - contabile şi de gestiune, aplicarea corectă a normelor de contractare şi administrare a asigurărilor, respectarea metodologiilor de instrumentare a dosarelor de daună şi plata despăgubirilor, combaterea fraudelor şi plăţilor de despăgubiri necuvenite, managementul riscului, controlul şi respectarea proceselor economice din societăţile de asigurare şi sucursalele subordonate etc.

Deşi aproape toate sistemele de control intern sunt reglementate de legislaţia în vigoare şi de normele interne ale societăţilor de asigurare, unele din acestea, cum sunt: controlul financiar preventiv; controlul financiar de gestiune; investigarea şi verificarea daunelor, controlling-ul şi auditul intern sunt deseori confundate între ele, considerându-se că acestea sunt prea numeroase şi că au aceleaşi atribuţii şi sarcini de serviciu.

Aceste considerente impun o succintă prezentare a sistemelor de control intern, a locului şi rolului pe care ele îl au în societăţile de asigurare, problemele cu care se confruntă în activitatea de control, precum şi necesitatea reorientării, în perioada actuală de criză economică, a activităţilor acestora, către asigurarea unei autoprotecţii mai eficiente a fondurilor materiale şi băneşti.

Exemple de dosare de daună

  >B.A. din judeţul Timiş a solicitat unei societăţi de asigurare, pentru avarierea autoturismului său marca Mercedes, o despăgubire în valoare de 25.795 lei. A susţinut conform procesului - verbal întocmit de poliţie, că la data de 10.08.2008, pe DN 59A Săcălaz - Beregşaul Mare, a fost acroşat de o autospecială Roman care a încercat să evite un câine, a pierdut controlul direcţiei de mers şi s-a lovit cu autoturismul de un pom.
În realitate, accidentul s-a comis în alte împrejurări decât cele relatate şi consemnate în procesul - verbal de contravenţie. S-a stabilit că autoturismul Mercedes a fost implicat şi avariat într-un accident de circulaţie produs în Austria, pe autostrada A2, fiind emis de către poliţia austriacă Procesul - verbal de contravenţie nr. C2/3725/25.07.2008.

> Un cetăţean din municipiul Bacău a notificat societatea de asigurare că autoturismul său marca Opel Vectra a fost avariat în parcarea unei pensiuni din oraşul Slănic Moldova, de către o autobasculantă care a încercat să efectueze o manevră de viraj. A solicitat o despăgubire de 60.862 lei.

Din reconstituirea făcută, compararea avariilor celor două autovehicule implicate în eveniment şi investigaţiile şi verificările efectuate la faţa locului, s-a stabilit că dimensiunile parcării nu permiteau pătrunderea autobasculantei în incinta pensiunii şi că elementele proeminente ale autobasculantei erau poziţionate cu mult mai sus decât părţile avariate ale autoturismului. Pus în faţa probelor administrate, păgubitul a renunţat la despăgubirea solicitată.

> Într-un dosar de daună al unei sucursale din municipiul Bistriţa - Năsăud, o societate comercială a solicitat plata unei despăgubiri pentru un autoturism Audi A6, în valoare de 39.000 lei. S-a constatat că în afara avariilor produse în accidentul de circulaţie, autoturismul avea lipsă mai multe piese şi subansambluri auto.

Investigaţiile şi verificările efectuate de salariaţii controlului intern au evidenţiat faptul că autoturismul implicat în accident fusese condus de o rudă a utilizatorului (autoturismul fiind în leasing) care nu poseda permis de conducere, şi că acesta a fost ridicat de la locul accidentului după două luni de la producerea evenimentului şi după dispariţia mai multor piese şi subansambluri auto.

Controlul financiar preventiv. Efectuat de persoane anume desemnate din cadrul societăţii, controlul financiar preventiv se exercită asupra documentelor în care se consemnează drepturile şi obligaţiile patrimoniale, în faza de angajare şi de plată, în raporturile cu alte persoane juridice sau fizice.

Controlul financiar preventiv verifică în mod sistematic documentele care fac obiectul acestuia din punct de vedere al: legalităţii; regularităţii; necesităţii; economicităţii; realităţii şi exactităţii lor. Pentru obţinerea vizei de control financiar preventiv, documentele care urmează a angaja societatea, însoţite de acte justificative, se prezintă persoanelor împuternicite să exercite acest tip de control, după ce ele au fost semnate de şeful compartimentului în care s-au întocmit şi care răspunde de realitatea şi exactitatea datelor şi de legalitatea operaţiunilor consemnate în documente.

Controlul financiar de gestiune reprezintă controlul financiar ulterior care urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale cu privire la gestionarea resurselor materiale sau băneşti pe baza documentelor înregistrate în evidenţele tehnic - operative şi contabile. El evidenţiază erorile, abaterile, lipsurile şi deficienţele din activitatea economico - financiară a societăţilor de asigurare, cauzele apariţiei lor şi persoanele vinovate; întreprinde măsuri pentru protecţia patrimoniului şi recuperarea prejudiciilor aduse societăţii.

Prin investigarea şi verificarea daunelor se urmăreşte respectarea de către salariaţi a metodologiei de instrumentare a dosarelor de daună, investigarea şi verificarea evenimentelor asigurate care prezintă suspiciuni cu privire la realitatea producerii lor, combaterea fraudelor şi a plăţilor de despăgubiri necuvenite.

Controlling-ul, care în societăţile de asigurare nu şi-a găsit încă o aplicare pe scară largă, reprezintă activitatea permanentă de evaluare a datelor oferite de către contabilitate şi de către mediul înconjurător. Controlling-ul stabileşte metodele de analiză şi sinteză a datelor; analiza şi sinteza datelor oferite de către contabilitate, compararea lor cu obiectivul sistemului şi oferirea de rapoarte concrete managementului strategic, precum şi reevaluarea datelor pentru determinarea erorilor, a evenimentelor anormale şi antisistemice. Cu alte cuvinte, controlling-ul reprezintă o activitate care „acoperă” întreaga entitate, fiind parte integrantă a managementului strategic, cu funcţia de furnizare către acesta de informaţii coerente.

Auditul intern reprezintă activitatea de examinare obiectivă a ansamblului activităţilor societăţii, în scopul furnizării unei evaluări independente a managementului riscului, controlului şi proceselor de conducere a acestuia. Auditul intern are ca principale obiective: verificarea conformităţii activităţilor societăţilor de asigurare cu politicile, programele şi managementurile stabilite potrivit prevederilor legale; evaluarea gradului de adecvare şi aplicare a controalelor financiare şi nefinanciare dispuse de către conducere, în scopul creşterii activităţii societăţii; evaluarea gradului de adecvare a datelor/ informaţiilor financiare şi nefinanciare destinate conducerii societăţii pentru cunoaşterea realităţii economico - financiare şi protejarea elementelor patrimoniale.

Fiecare din aceste forme de control prezentate au funcţii diferite care nu pot fi confundate între ele, chiar dacă unele dintre acestea urmăresc acelaşi ţel, constatarea neregulilor din activităţile desfăşurate şi protejarea intereselor patrimoniale ale entităţii economice.

Contabilitatea unei societăţi de asigurare strânge informaţii financiare pentru procesul decizional; controlling-ul prelucrează informaţiile; controlul financiar de gestiune urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale cu privire la gestionarea resurselor materiale şi băneşti; investigarea şi verificarea daunelor au în vedere combaterea fraudelor şi a plăţilor de despăgubiri necuvenite, iar auditul intern verifică coerenţa lor în raport de cadrul legal şi cu procesele din interiorul societăţii.