Caracteristicile şi perspectivele pieţei locale de profil, realităţile de ordin economic şi social la nivel regional au constituit subiectele predilecte abordate în cadrul întâlnirilor dintre liderii principalelor companii de asigurări din judeţul Vâlcea şi echipele Programului Naţional „Unde Mă Asigur?”.

> Suprafaţa: 5.765 km2
> Populaţia: 418.463 locuitori (recensământ 2001)
> Număr salariaţi: 86.815 (decembrie 2008)
> Rata şomajului: 4,7% (decembrie 2008)
> Câştig salarial mediu brut: 1.607/persoană (decembrie 2008)
Piaţa locală a asigurărilor (2007):
> Număr de unităţi locale: 30 (2005)
> Prime brute subscrise: 67,90 milioane lei
> Numărul mediu de salariaţi permanenţi în asigurări: 239
> Cheltuieli cu remuneraţiile personalului: 4,37 milioane lei
> Densitatea asigurărilor: 162,25 lei/locuitor
> Raportul salariaţilor în asigurări la total locuitori: 1/1.751

Plusvaloare pentru piaţa asigurărilor

Situat în partea Central-Sudică a României, judeţul Vâlcea se întinde de-a lungul bazinului mijlociu al râului Olt, şi are în componenţă din punct de vedere administrativ două municipii (Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani), nouă oraşe (Horezu, Băile Olăneşti, Băile Govora, Călimăneşti, Ocnele Mari, Brezoi, Bălceşti, Băbeni şi Berbeşti), respectiv un număr de 78 de comune.

Unul din cele mai vechi judeţe ale ţării, Vâlcea a moştenit un considerabil tezaur patrimonial, atât după numărul, cât şi după valoarea culturală, istorică şi artistică a acestuia. Astfel, pe teritoriul judeţului se află 89 de monumente şi situri arheologice, 360 de monumente şi ansambluri de arhitectură – marile mănăstiri şi schituri vâlcene (Hurezi – monument UNESCO, Cozia, Bistriţa, Arnota, Govora, Turnu, Dintr-un Lemn, Surpatele, Frăsinei, Ostrov, Iezer, Cornetu, Jgheaburi) –, 13 zone urbane şi rurale protejate, conace, castele, toate constituind puternice centre spirituale care atrag mii de turişti. Bogăţiile judeţului sunt, de asemenea, reprezentate de sursele de ape curative a căror prezenţă a încurajat dezvoltarea celebrelor staţiuni balneoclimaterice. Din punct de vedere economic, profilul industrial al judeţului Vâlcea este construit în principal în jurul industriilor chimice, alimentare, textile, de exploatare a cărbunelui, petrolului şi sării, precum şi al industriei uşoare.

Într-un context de criză economică mondială, companiile şi organizaţiile din România, implicit cele din judeţul Vâlcea sunt supuse unui test. Unele companii vor supravieţui, altele nu, iar altele se vor dezvolta dincolo de aşteptări… însă nimeni nu va rămâne pe loc. În aceste condiţii, unii competitori vor dispărea, vor apărea alţii noi, oportunităţi din trecut nu vor mai fi disponibile şi noi oportunităţi vor fi create, dar care nu vor putea fi accesate prin vechea abordare. Astfel, criza mondială, la sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009 a adus în Vâlcea, pe lângă o creştere a ratei şomajului (de la 3,6% în luna mai 2008, la 4,7% în decembrie 2008), schimbări de management pentru companiile reprezentative ale judeţului.

De exemplu, acţionariatul companiei hoteliere Calimăneşti- Căciulata doreşte, pe lângă aprobarea contractării unui credit de 300 mii euro şi mărirea liniei de credit deja deschisă, nivelul capitalizării ajungând astfel la circa 9 milioane euro. De asemenea, criza mondială a alungat investitorii care doreau să cumpere firmele locale de transport de persoane DACOS (cu afaceri de circa 6 milioane euro) şi ANTARES Transport (afaceri de peste 4 milioane euro). Comparativ cu ianuarie 2008, în ianuarie 2009, activitatea DACOS s-a diminuat cu 25%-30%, în vreme ce grupul de firme ANTARES estima pentru anul trecut afaceri de 30 de milioane euro, pentru 2009 preconizând o scădere de circa 10%.

Combinatul chimic OLTCHIM a raportat pe ultimul trimestru al anului o pierdere de 198 milioane lei, în vreme ce cifra de afaceri a companiei a scăzut în aceeaşi perioadă cu 22%, la 343 milioane lei. O altă companie vâlceană afectată de criza mondială a fost o societate de leasing financiar, DH Leasing, care a fost desfiinţată de BNR după ce nu a reuşit să elaboreze o strategie credibilă pentru recuperarea creanţelor restante. De asemenea, conducerea grupului de firme BOROMIR Râmnicu Vâlcea, unul dintre cei mai mari producători de panificaţie la nivel naţional, estimează pentru anul 2009 o stagnare a afacerilor, după ce în 2008 afacerile companiei au crescut comparativ cu 2007 cu circa 25%, până la 165 milioane euro.

La nivel naţional, numărul societăţilor care au anunţat că vor face disponibilizări a ajuns la 641, iar cel al locurilor de muncă disponibilizate la peste 57.000, potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În ceea ce priveşte numărul de persoane care urmează a fi disponibilizate în Vâlcea, se estimează că vor fi peste 2.000 de persoane.

Piaţa vâlceană în cifre Anul 2007

Anul 2007 a reprezentat pentru sucursalele şi agenţiile companiilor de asigurări din judeţul Vâlcea un volum total al subscrierilor de 67,90 milioane lei (20,34 milioane euro), ceea ce reprezintă, comparativ cu anul anterior, o evoluţie nominală în monedă europeană de peste 38 puncte procentuale. Aceste rezultate au plasat Vâlcea, în anul 2007, în primele 20 de judeţe în ierarhia realizată la nivel naţional. Un lucru demn de evidenţiat este faptul că, la nivelul Regiunii Economice de Dezvoltare Sud-Vest, judeţul a ocupat a doua poziţie, în urma judeţului mult mai puternic industrializat Dolj, dar înaintea altor trei judeţe învecinate: Gorj, Olt şi Mehedinţi.

De asemenea, în 2007, un locuitor al judeţului Vâlcea a achiziţionat, in medie, servicii de asigurare de peste 160 lei, în creştere absolută cu circa 40 lei raportat la 2006. Totodată, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică, pentru perioada analizată s-a constatat o creştere semnificativă a numărului de angajaţi cu carte de muncă din sfera asigurărilor, de la 205 persoane în anul 2006, la 239 în 2007. De remarcat este faptul că pentru primele nouă luni ale lui 2008, un număr de opt asigurători au anunţat 186 angajaţi cu carte de muncă, respectiv peste 2.000 de agenţi/colaboratori.

Primele nouă luni ale anului 2008 au reprezentat pentru industria locală a asigurărilor prime brute subscrise de 58 milioane lei (16 milioane euro), din care puţin sub 75% aferente claselor de asigurări auto (CASCO şi RCA, însumate) şi 6,5% claselor de asigurări de viaţă. Prin prisma dinamicii, asigurările de viaţă şi cele de daune la proprietăţi au cunoscut cele mai mari creşteri (69%, respectiv 98%), în vreme ce scăderi importante au înregistrat asigurările de credite şi garanţii (-30%).

De asemenea, valoarea daunelor avizate şi plătite de asigurătorii vâlceni au totalizat în primele trei trimestre ale lui 2008 circa 28 milioane lei şi, ca şi la nivel naţional, volumul cel mai mare (25 milioane lei) a fost definit de asigurările auto. Totodată, din punctul de vedere al volumului de prime intermediate, activitatea redusă a companiilor de brokeraj se reflectă şi în cifrele comunicate de asigurători, la nivelul judeţului Vâlcea ponderea primelor intermediate în totalul subscrierilor fiind de circa 10% (8 milioane lei).

În acest context, după primele nouă luni ale anului 2008, în fruntea ierarhiei companiilor de asigurări care activează pe raza judeţului Vâlcea s-au aflat două companii membre ale grupului austriac VIENNA Insurance: OMNIASIG (prime brute subscrise de peste 10,7 milioane lei - echivalentul a peste 18% din totalul pieţei judeţene), respectiv ASIROM, care a consemnat în perioada analizată un volum total al subscrierilor de circa 8 milioane lei. Podiumul este completat de ALLIANZ-ŢIRIAC, subscrierile realizate fiind echivalente cu o cotă de piaţă la nivel judeţean de 11,5%.

DN 7: principalul responsabil pentru daune

Fiind străbătut de unul dintre cele mai nefaste trasee din punct de vedere al accidentelor rutiere, DN 7, judeţul Vâlcea se confruntă cu o rată a daunei peste media naţională. Pe lângă aceasta, neatenţia şoferilor, greşelile de constatare a reprezentanţilor Poliţiei Rutiere, precum şi micile înţelegeri dintre conducătorii auto au condus la creşterea cuantumului despăgubirilor.

Este binecunoscut faptul că DN 7 este un traseu cu mari probleme în ceea ce priveşte evenimentele rutiere, iar acest fapt s-a reflectat şi în valoarea daunelor plătite de către societăţile de asigurări, a declarat Maria CALIU, Director, Agenţia EUROINS.

Totuşi, nu trebuie omisă realitatea că, în prezent, există înţelegeri între conducătorii auto în momentul în care aceştia se prezintă la Poliţia Rutieră pentru a descrie accidentul în care au fost implicaţi, a reliefat Costel MUTULEASA, Director, Agenţia judeÈ›eană BT Asigurări. De asemenea, au existat situaţii în care au fost acordate despăgubiri din cauza unor vinovăţii stabilite eronat, a continuat Ileana ILIE, Director, Sucursala ASTRA.

Un alt element semnalat de mai mulţi lideri locali ai companiilor de asigurări a fost costul foarte ridicat al reparaţiilor. Cele mai mari costuri de reparaţie se întâlnesc la autovehiculele fabricate între 2002 şi 2005, a opinat Directorul ASTRA. Trebuie menţionat faptul că există cazuri în care service-urile practică tarife diferenţiate. S-au putut observa situaţii în care reparaţii de tip similar, achitate de către asigurători, au costat mai mult decât cele suportate de persoane fizice, a adăugat Costel MUTULEASA.

Nu în ultimul rând, liderii locali ai companiilor de profil consideră că o mai bună colaborare între companii ar ajuta la stabilirea unor tarife corespunzătoare pentru clienţii cu un istoric nefavorabil. Neexistând o bază de date comună sau, cel puţin, „o listă neagră” la nivel local, un prim-pas în această direcţie a fost constituit de colaborarea între directorii companiilor, a declarat Eugen MARIAN, Director, Sucursala ARDAF.

Mai mult decât atât, în opinia directorilor companiilor de asigurări din judeţ, controversatul constat amiabil este un element binevenit în metodologia de soluţionare a daunelor. Aşteptăm intrarea în vigoare a acestuia şi considerăm că această măsură va contribui la reducerea ratei daunei, este de părere Gheorghe POPESCU, Director, Sucursala UNITA.

Riscurile catastrofice: o ameninţare reală

Din cauza expunerii ridicate a judeţului Vâlcea la riscul alunecărilor de teren, în special în zona Ocnele Mari, Legea asigurării obligatorii a locuinţelor (AOL) este privită cu reticenţă de liderii societăţilor de asigurări din Vâlcea, care consideră că prin adoptarea acestui act normativ se încalcă principiul asigurării, odată ce ar exista obligativitatea asigurătorilor de a prelua în asigurare locuinţele expuse unor riscuri iminente.

Există trei zone de risc importante în judeţul Vâlcea: Ocnele Mari, care se confruntă cu alunecările de teren, în prezent existând şi o interdicţie din partea companiei noastre de a încheia asigurări de locuinţe pe acel teritoriu, Alunul - Berbeşti şi Budeşti - Feteni, în care riscul alunecărilor de teren este ridicat. În acelaşi timp, judeţul nu este atât de expus la riscul de cutremur, cu excepţia oraşului Drăgăşani. De asemenea, cu toate că au existat cazuri de inundaţii, per total, acest risc nu exercită o influenţă majoră în zonă, a explicat Ovidiu BICU, Director, Sucursala OMNIASIG.

Limitele de asigurare menţionate în textul legii sunt prea mici şi nu reprezintă o protecţie reală pentru cei care şi-au pierdut locuinţele în urma producerii unor astfel de evenimente. În opinia mea, prima obligatorie ar trebui să fie de minimum 35 euro pentru o sumă asigurată de 35.000 euro, a continuat Marilena VLĂDESCU-VIEZURE, Director, Sucursala ASIBAN.

Pe lângă aceasta, în rândul populaţiei încă există mentalitatea că statul îi va despăgubi în caz de daună. Nici măcar locuinţele nouconstruite nu au încheiate asigurări, chiar dacă riscurile sunt reale, a menţionat Nicolae JIVAN, Director, Sucursala ALLIANZ-ŢIRIAC.

În prezent, conform prevederilor legii, asigurarea obligatorie va acoperi trei riscuri de bază specifice României: cutremur, inundaţii şi alunecări de teren. Prima de asigurare va fi de 10 euro sau 20 euro, în funcţie de tipul de construcţie, pentru sume asigurate de 10.000, respectiv 20.000 euro.

„Viaţa”… afectată de criză?

Piaţa vâlceană a asigurărilor de viaţă se regăseşte pe un trend ascendent, numărul companiilor specializate pe acest segment care au intrat pe piaţa locală, numărul de agenţi specializaţi, dezvoltarea pachetelor de produse şi de servicii fiind în continuă creştere an de an. Totuşi, care ar putea fi principalele probleme cu care se confruntă companiile locale care vând poliţe de asigurare de viaţă, în a face ca aceste poliţe să fie cunoscute localnicilor?

În primul rând, criza financiară mondială poate reduce considerabil în portofoliile companiilor de asigurări de viaţă baza de clienţi persoane juridice, după cum a declarat Nicoleta SIMOIU, Director, Agenţia BCR Asigurări de Viaţă. Pe de altă parte, numai în intervalul septembrie 2008 - decembrie 2008 numărul angajaţilor a scăzut de la peste 88.400 la circa 86.800, ceea ce a condus şi la scăderea nivelului de trai: Populaţia e receptivă în privinţa asigurărilor de viaţă şi a celor de sănătate, lipsa banilor împiedicând dezvoltarea acestora, a comentat Eugenia COT, Director, Agenţia EUREKO.

De asemenea, nepopularizarea acestor tipuri de asigurări poate crea neclarităţi potenţialilor clienţi, în privinţa beneficiilor produselor: Clienţii confundă produsele de economisire cu produsele bancare, încă neexistând o cultură a asigurărilor de viaţă în Vâlcea, a declarat Cristina BĂDUCU, Director, Agenţia AVIVA. Astfel, judeţul Vâlcea se dovedeşte a nu ieşi din tiparul întâlnit la nivel naţional, cu toate acestea se manifestă un fenomen atipic: avem mai mult succes în mediul rural, în special în regiunile limitrofe oraşului Horezu, a precizat Ana ISTOCESCU, Director, Agenţia OMNIASIG Asigurări de Viaţă.

În cadrul discuţiilor a reieşit faptul că un alt dezavantaj pentru dezvoltarea produselor de asigurare de viaţă în judeţul Vâlcea ar fi forţa de vânzare insuficientă şi slaba colaborare cu brokerii locali, pentru că aceştia sunt orientaţi către asigurările de tip auto, este de părere Iuliana BIVOLARU, Director, Agenţia GENERALI.

Pe de altă parte, criza financiară mondială a crescut reticenţa clienţilor vis-à-vis de asigurările de viaţă. Cu toate acestea, din decembrie, s-a simţit o dezvoltare a contractelor de tip unit-linked, a precizat Nicoleta SIMOIU. Perioada aceasta este propice pentru vânzarea asigurărilor de tip unit-linked, este de părere şi Eugenia COT.

Poliţele de tip unit-linked au fost afectate negativ în ultima perioadă, influenţa crizei financiare mondiale aducând prejudicii importante componentelor investiţionale ale acestora, a comentat Adrian SCRECIU, Director, Agenţia ING Asigurări de Viaţă. Astfel, în opinia mea, anul 2009 va fi, din punctul de vedere al asigurărilor de viaţă, anul produselor tradiţionale, clienţii reorientându-şi priorităţile către principala calitate a asigurărilor de viaţă, şi anume aceea de protecţie, a adăugat Adrian SCRECIU.

Concluzii

Cu preponderenţă în contextul actual al crizei mondiale, mediul în care îşi desfăşoară activitatea companiile de asigurare poate fi caracterizat prin incertitudine şi putere de reacţie. Acest lucru se datorează, în parte, faptului că, la nivel mondial, activităţile desprinse din ramura economico-financiară tind tot mai mult să capete o dimensiune globală, dar şi faptului că dezvoltarea continuă determină reducerea ciclului de viaţă a oricărui tip de produs sau serviciu. Această presiune continuă, la care este supusă şi piaţa vâlceană a asigurărilor, poate fi evitată numai prin oportunităţi şi prin putere de reacţie, prin implementarea unor noi strategii de dezvoltare care au menirea menţinerii unei forţe competitive şi profitabile.

În pofida multor probleme pe care le întâmpină asigurătorii locali, cifrele prezentate dovedesc faptul că, din punctul de vedere al industriei de profil, judeţul se regăseşte pe un trend vizibil de creştere, în care piaţa de profil se află într-un real proces de maturizare. Asigurările tind să reprezinte o ramură din ce în ce mai importantă a economiei la nivel local, precum şi în viaţa locuitorilor, ceea ce dovedeşte profesionalismul şi competenţa persoanelor implicate în această activitate.