Interviu
Alexandra SMEDOIU, CFA - Membru în Consiliul Director al CFA România
Autor:Andreea RADU
Marti, 30 Ianuarie 2018

PRIMM: Cum ați caracteriza anul 2017 din punct de vedere al creșterii economice din România? În acelaşi timp, ne interesează şi evoluţia pe care o prognozați pentru 2018.

Alexandra SMEDOIU: Anul 2017 a fost unul marcat de contradicții. Pe de o parte, avem o creștere economică peste așteptări și una din cele mai mari din Uniunea Europeană (7% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor INS). Pe de altă parte, observăm deteriorarea unor indicatori – aici mă refer la cursul de schimb, la ratele dobânzilor și, mai recent, chiar la inflație, pe fondul accentuării unor dezechilibre macroeconomice.

Întrebarea este: creșterea economică a României este sustenabilă și indică o evoluție pozitivă pe termen lung? Pentru a răspunde acestei întrebări, trebuie să punem în context câțiva factori:

  • Uniunea Europeană înregistrează de asemenea o rată foarte bună de creștere a Produsului Intern Brut, ceea ce înseamnă că traversăm la nivel regional o perioadă economică foarte bună; economia României este dependentă de evoluția economiei Uniunii Europene, din trei motive principale: (i) Uniunea Europeană este cel mai important partener de schimburi comerciale, (ii) în Uniunea Europeană lucrează majoritatea românilor plecați în străinătate, ceea ce constituie o sursă importantă de capital pentru economia noastră, prin remiterile periodice ale acestora, și (iii) Uniunea Europeană este deopotrivă şi o sursă de fonduri de investiții, atât prin programele de finanțare nerambursabilă (fondurile structurale și de coeziune), cât și prin investitori privați. Prin urmare, ne aflăm oricum într-un context foarte bun la nivel regional.
  • Care este sursa creșterii economice peste așteptări: în principal consumul, dar şi producția industrială, luând în calcul tocmai contextul european favorabil. Era și normal să fie așa, datorită măsurilor bugetare și fiscale puternic pro-ciclice implementate anul acesta (reducerea cotei de TVA, creșterea salariilor bugetarilor, eliminarea unor alte taxe la începutul anului). În principiu, creșterea bazată pe consum nu ar fi o problemă dacă consumul ar fi direcționat către produse românești și dacă ar fi dublat și de o creștere în tandem a investițiilor. Din păcate însă, creșterea din consum s-a dus preponderent către achiziții din export (a se vedea accentuarea deficitului balanței comerciale și evoluția îngrijorătoare a acestuia). În plus, investițiile guvernamentale au scăzut, iar investițiile private s-au redus și ele, chiar dacă nu cu aceeași magnitudine. Acest dezechilibru al balanței comerciale explică și evoluția recentă a cursului euro / leu. Pentru că importăm mai mult, există o cerere mai mare de euro, în detrimentul monedei naționale. În schimb, dacă creșterea salariilor ar fi fost fundamentată pe o creștere a productivității, acest lucru nu s-ar fi întâmplat. Creșterea cursului ar putea fi contracarată de creșterea dobânzilor la leu, însă aceasta ar fi în detrimentul unei importante părți a populației și ar diminua cererea de consum și investiții, deci ar scădea creșterea economică, ar crește șomajul etc.

Prin urmare, creșterea economică a României, deși de admirat, trebuie privită în perspectivă. Economia României este, din punctul meu de vedere, în continuare sensibilă la eventuale șocuri externe. Iar când dobânzile sunt deja mici, măsurile de politică monetară care pot fi luate pentru a contracara o eventuală înrăutățire a conjuncturii economice sunt destul de reduse.

PRIMM: O schimbare importantă pentru România este reprezentată de modificarea Codului Fiscal. În acest context, spuneți-ne care apreciaţi că vor fi principalele efecte asupra mediului de business și asupra angajaților?

A.S.: Privesc cu preocupare schimbările legislației fiscale, din două motive. Există îngrijorarea că aceste măsuri puternic pro-ciclice (adică stimulează economia într-o perioadă în care ea oricum crește), ar putea amplifica dimensiunea unei crize venite pe filieră externă. Al doilea motiv este că aceste modificări creează confuzie în rândul investitorilor, în rândul mediului de afaceri în general. Iată că suntem aproape de finalul anului, iar firmele încă nu știu ce costuri fiscale să-și prindă în bugetele de venituri și cheltuieli pentru anii următori. Uneori, predictibilitatea este mai bună chiar decât reducerea fiscalității. Dacă reducerea fiscalității nu urmează o direcție clară și nu este dublată de creșterea capacității de colectare a veniturilor bugetare (adică diminuarea evaziunii fiscale), orice reducere actuală de impozite și taxe poate veni cu o notă de plată mai mare în viitor, prin taxe mai mari.

Mă refer în principal la transferul contribuțiilor sociale de la angajat la angajator, concomitent cu reducerea cu câteva puncte procentuale a acestora. Pentru a păstra un salariu net similar cu cel din prezent, firmele trebuie să mărească salariul brut. Dacă fac acest lucru, iar anul următor aduce o altă surpriză fiscală (de exemplu, mărirea cotei de contribuție a angajatorului), firmele vor fi puse în situația de a avea costuri salariale mai mari, pentru că diminuarea salariului brut nu mai poate fi realizată. În plus, costurile sunt cu mult mai mari pentru cei care activează în domeniul IT, cât și pentru industriile care angajează salariați cu salariul minim, având în vedere anunțata creștere a salariului minim de la 1.450 lei la 1.900 lei, o creștere de peste 30%! (Sigur, contrabalansată de acest transfer al contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.)

PRIMM: Care prognozați că ar putea fi impactul noului Cod Fiscal pentru industria de asigurări – companii de asigurări, brokeri de asigurări, angajați, PFA-uri, agenți ai companiilor și brokerilor (care sunt plătiți și la comision) etc.?

A.S.: Aici aș face precizarea că toate neajunsurile pentru companii se aplică și angajatorilor din sectorul asigurărilor, în ceea ce privește angajații. Pe de altă parte, cei care lucrează pe bază de comision sunt un bun exemplu de categorie care va fi afectată de noile măsuri. Persoanele fizice autorizate sau independente, modele de organizare utilizate pe scară largă în industria asigurărilor, vor plăti mai multe taxe începând de la 1 ianuarie 2018, datorită faptului că nu vor mai beneficia de scutirea de contribuții sociale, dacă au și alte categorii de venituri.

O altă modificare este necesitatea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din dobânzi, care îi afectează pe deținătorii de polițe de tip unit-linked.

PRIMM: Dar în cazul reducerii contribuției la Pilonul II (de la 5,1% la 3,75%) care considerați că vor fi consecințele?

A.S.: În primul rând, vorbim de scăderea pensiilor viitorilor pensionari, un fenomen extrem de îngrijorător, având în vedere gradul rapid de îmbătrânire a populației, fenomen specific nu doar României, ci întregii Uniuni Europene. Să nu uităm că România s-a angajat, prin Programul de Convergență pentru perioada 2015 - 2018, să mărească cota de contribuție la sistemul privat de pensii la 6%.

Pensiile actuale sunt plătite în proporție de două treimi din contribuțiile actualilor salariați, iar o treime din împrumuturi guvernamentale. De aceea vor exista presiuni din ce în ce mai mari pe bugetul asigurărilor sociale de stat, iar pensia privată va fi o sursă importantă de venit pentru a asigura un trai decent milioanelor de pensionari.

Viitorii pensionari din România vor avea de pierdut nu doar din sumele care nu vor fi virate în conturile lor, aproximativ 300 milioane euro (calculat la valoarea contribuțiilor din 2016), ci și din lipsa randamentelor pentru respectiva contribuție. Cei 300 milioane euro sunt estimați pentru anul 2018, reprezentând diferența din reducerea cu 1,35% a contribuției.

Pensia publică nu oferă un randament celor care virează contribuțiile obligatorii, întrucât aceste contribuții nu sunt investite în conturile individuale ale acestora, ci sunt utilizate pentru achitarea obligațiilor curente.

În schimb, fondurile de pensii administrate privat - Pilonul II au avut rezultate foarte bune de la lansare şi până în prezent (2008 – 2017), randamentul mediu anualizat fiind de aproximativ 10%, printre cele mai mari din regiune*.

Diferenţa dintre Pilonul I și Pilonul II de pensie este diferenţa dintre a trăi pe credit, în condițiile demografice actuale, şi a economisi și investi pe termen lung pentru a crea venituri suplimentare.

PRIMM: Pe lângă scăderea pensiilor, ar putea exista jucători care vor ieşi de pe această piață?

A.S.: Reducerea contribuției înseamnă automat și reducerea comisioanelor de administrare (în prezent de 2,5% din valoarea activelor nete ale fondurilor de pensii). În aceste condiții, sigur că este posibil ca unii din cei șapte administratori de fonduri de pensii din piață să se retragă. Acesta ar fi un lucru dăunător, atât pentru percepția asupra atractivității investiționale, cât și pentru piața de capital, fondurile de pensii fiind cei mai mari investitori la Bursa de Valori București (BVB).

Aș mai dori să precizez faptul că activele fondurilor de pensii Pilon II sunt aproape 90% investite în România, în titluri de stat și pe piaţa de capital, deci fondurile private sunt un investitor strategic, cel mai mare de pe piaţa de capital.

PRIMM: Cum se văd aceste schimbări fiscale din punctul de vedere al investitorilor străini? Estimați că aceştia ar putea să își regândească planurile de dezvoltare în România?

A.S.: Vorbeam înainte de predictibilitate. Toate aceste mișcări de forțe nu sunt văzute cu ochi buni de investitorii străini. Mesajul este clar: venim în România, avem încredere în piața de aici, dar avem o viziune pe termen lung și ne dorim un sistem fiscal care să încurajeze investițiile, nu consumul, și care să ne ofere confortul de a nu fi nevoiți să suportăm costuri neprevăzute inițial.

*Inflaţia medie anualizată în perioada 2008 – 2017 s-a situat în jurul valorii de 3%. Deci randamentul a acoperit inflaţia şi a adus un profit real participanţilor, care va fi achitat acestora odată cu pensia privată. Deşi performanţele trecute nu reprezintă o garanţie pentru cele viitoare, comparația între o contribuție care este investită pe piață, în contul participantului, nu suportă o comparație cu contribuția la sistemul public de pensii.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Alexandra SMEDOIU, CFA - Membru în Consiliul Director al CFA România).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum arată perspectivele financiare pentru viitorii pensionari?

Alexandru CIUNCAN - Secretar General, APPA -Asociația Pentru Promovarea Asigurarilor
Ciprian LADUNCA - CFO, METROPOLITAN Life 
Sergiu Costache - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!