Tendinte
BREXIT incepe acum
Autor:Daniela GHETU
Luni, 20 Februarie 2017

Așteptat cu nerăbdare de lumea financiară în căutare de clarificări, discursul Prim-Ministrului britanic, Theresa MAY, din 17 ianuarie, a adus destul de puține detalii concrete care să permită conglomeratelor financiare care populează city-ul londonez să înțeleagă care vor fi „regulile jocului” în lumea post-BREXIT. Pe scurt, el a constituit o amplă declarație politică fără să atingă însă subiectul cel mai important pentru instituțiile financiare al căror domiciliu european este Londra: chestiunea „pașaportului” european.

Între cele 12 principii anunțate de Premierul britanic ca fiind liniile directoare pe care se va axa negocierea condițiilor de BREXIT, punctul 8 se referă la comerțul liber cu statele UE. Vom urmări un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană îndrăzneț și ambițios, a declarat MAY, subliniind însă că deși intenția este de a obține pentru firmele britanice cea mai mare libertate posibilă de a opera pe piețele UE, este exclusă menținerea statutului de membru al pieței unice europene. Dată fiind experiența comună deja existentă, acordul de liber schimb, estimează MAY, ar putea prelua anumite elemente ale acordurilor curente cu privire la piața unică. Totuși, a subliniat Premierul, nu trebuie uitat că oficialii UE au declarat foarte clar că accesul la libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor în Uniune – adică menținerea așa-numitului „pașaport” european –, este condiționat de conformitatea cu regulile UE care guvernează aceste libertăți. Ca stat ne-membru, Marea Britanie ar trebui însă să respecte condițiile, fără a avea un cuvânt de spus asupra regulilor, ceea ce ar însemna acceptarea implicită a autorității Curții Europene de Justiție asupra unor chestiuni juridice interne, ceea ce contravine însăși motivației de bază a BREXIT-ului. Pe de altă parte, formula unui TCR – regim acordat unor terțe țări ca alternativă la „pașaportul european” – nu este suficientă, acest tip de acord comercial acoperind o gamă limitată de servicii, fără să prezinte suficiente garanții pe termen lung.

Pentru entitățile financiare domiciliate la Londra, declarațiile Premiului MAY echivalează cu o prelungire a incertitudinii cu privire la posibilitățile lor viitoare de a opera pe piețe UE. Nu este de mirare că, în aceste condiții, multe entități financiare de talie globală dintre cele mai reprezentative au început să se pregătească deja pentru ceea ce poate fi cel mai rău, adică pierderea dreptului de liber acces la piețele UE, căutând soluții de implantare în spațiul pieței comune.

Intenția declarată a Guvernului britanic este de a negocia o tranziție lină, care să acorde operatorilor economici o perioadă de adaptare treptată la condițiile negociate pentru BREXIT. Totuși, cele mai multe entități financiare consideră că nu pot aștepta un interval atât de lung pentru a-și reconfigura liniile de afaceri europene, cu atât mai mult cu cât rezultatul negocierilor este mai mult decât incert în condițiile în care semnalele politice lansate de lideri ai țărilor membre UE indică o atmosferă care se tensionează progresiv, departe de cadrul unor negocieri relaxate.

În acest context, un efort concentrat și o strategie clară par preferabile unei incertitudini prelungite. Nevoia de continuitate în relația cu clienții, suprapusă complexității și duratei lungi a procesului de strămutare forțează așadar furnizorii de servicii financiare să ia măsuri care devansează BREXIT-ul.

Ca atare, chiar dacă pentru lumea politică ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este un proces încă în faza inițială de pregătire, pentru lumea financiară BREXIT începe acum.

Financiarii – încotro?

Dincolo de necesitatea de a opera în condiții clare și stabile, graba companiilor de a identifica un domiciliu post- BREXIT este justificată și de rațiuni practice. Altfel spus, nu multe sunt orașele europene eligibile și niciunul dintre ele nu dispune de resurse locative și de forță de muncă atât de mari încât sosirea unui important număr de operatori economici să nu creeze o „criză” a resurselor de natură a crește costurile de operare. De aceea, devansarea calendarului mutării poate fi foarte importantă.

Dar care sunt orașele în competiție pentru a-și adjudeca o parte din business-ul financiar „eliberat” de Londra?

DUBLIN - listat pe locul 31 în Mercer's Quality of Life Survey, poziție mai bună decât a Parisului sau Londrei, orașul are în comun cu Londra, capitala britanică, limba, fusul orar și legislația. În plus, impozitul pe profit de 12,5% practicat de Irlanda reprezintă un element de atracție suplimentar. Irlanda este deja patria a peste 500 de companii financiare, iar autoritățile au inițiat pregătiri consistente pentru a putea primi și gestiona prezența unui număr mult mai mare de firme financiare. Totuși, rămâne încă anevoioasă problema deficitului de locuințe și spații de birouri, care are potențialul de a duce la o „criză a chiriilor”. În parte, acest minus ar putea fi atenuat de apropierea geografică de Londra, care permite unui număr mare de angajați un regim de cvasi-navetă. Stilul de viață, foarte apropiat de cel britanic și împrejurimile atrăgătoare ale Dublinului pot constitui un avantaj din perspectiva angajaților.

FRANKFURT este probabil principalul competitor al Dublin-ului, fiind deja un hub financiar, în inima celei mai importante economii europene. Orașul găzduiește circa 200 de bănci, este sediul Băncii Centrale Europene, al unora dintre cele mai importante organisme de supraveghere și reglementare în domeniului financiar, precum și a celei mai mari burse de valori europene. Aproximativ 60.000 de persoane lucrează deja pentru companiile financiare domiciliate aici. În plus, autoritățile locale și-au declarat deschis interesul și sprijinul pentru sosirea de noi companii financiare, vizând captarea unui număr de cel puțin 10.000 noi locuri de muncă în domeniu.

De partea argumentelor contrare se află legislația germană a muncii, mai puțin favorabilă angajatorilor, precum și sistemul de taxare dur și „scump” al Germaniei. În plus, Frankfurt este un oraș mic în comparație cu Londra, cu reputația de a fi ușor provincial și plictisitor. Totuși, costurile de locuire mult mai reduse decât în Londra, precum și modernizările aduse orașului în ultimii ani ar putea cântări serios în favoarea capitalei de afaceri germane.

PARIS este, de asemenea, unul dintre favoriți în cursa pentru a deveni „noua Londră”. Mai cu seamă pentru segmentul de afaceri FinTech, reputația capitalei franceze de a avea o puternică propensiune către tehnologie reprezintă un plus de luat în seamă. Pe de altă parte, pentru financiarii anglo-saxoni cultura franceză s-ar putea dovedi oarecum incomodă, ca să nu mai vorbim de legislația muncii, mult mai puțin permisivă pentru angajatori decât cea engleză (săptămâna de lucru de 35 de ore, reglementările foarte restrictive privind concedierea etc.). În plus, fiscalitatea franceză, una dintre cele mai rigide din Europa, considerată de-a dreptul punitivă pentru cei ce realizează venituri mari, este puțin atrăgătoare pentru angajații de top din instituțiile financiare.

AMSTERDAM este, de asemenea, o variantă de luat în considerare: limba engleză este vorbită pe scară largă, aeroportul Schiphol este unul dintre cele mai mari și bine conectate la scară globală din Europa, iar stilul de viață local este unul plăcut și extrem de tolerant față de expații de orice naționalitate. Mai mult, datorită sistemului de taxare favorabil, mii de entități financiare multinaționale au deja birouri locale, în timp ce Olanda deține trei bănci cu acoperire mondială și unele dintre cele mai mari fonduri de pensii din lume. Ca atare, orașul ar putea atrage cu ușurință firme din domeniul serviciilor financiare, dispunând de forță de muncă având calificarea necesară. Mai puțin atrăgătoare sunt reglementările adoptate de Olanda ca urmare a crizei financiare, care limitează substanțial bonus-urile acordate în domeniul bancar și în asigurări, la 20% din salariul anual.

LUXEMBOURG găzduiește deja sute de entități financiare. Legislația care asigură un nivel ridicat al secretului bancar și o maximă toleranță față de strategiile de optimizare fiscală ale companiilor, precum și adoptarea timpurie a legislației europene și a regulilor care asigură companiilor locale „pașaportul” european au contribuit la construirea unei solide și extrem de atrăgătoare reputații de paradis financiar. Totuși, Luxembourg este un oraș mic, cu numai 100.000 de rezidenți, cu un stil de viață destul de rigid, lipsit de atracțiile pe care viața londoneză le oferă „gulerelor albastre”.

MILANO, sediu al celor mai mari bănci italiene, precum și al bursei de valori, „capitală italiană a stilului”, cu o amprentă puternică dată de lumea modei și de atracțiile culturale și gastronomice, reprezintă o posibilă destinație atrăgătoare nu numai în termenii business-ului, ci și al modului de viață. Mai mult, Guvernul italian și-a anunțat nu numai intenția de a investi masiv în infrastructura necesară pentru a conferi orașului un plus de atractivitate pentru lumea businessului, dar și disponibilitatea de a lua în considerare instituirea unui regim fiscal foarte avantajos. Pentru moment însă, cultura birocratică a Italiei este un factor descurajant pentru multe companii, iar țara va trebui să-și îmbunătățească reputația pătată de corupție și lipsa de transparență dacă își dorește cu adevărat să fie considerată o alternativă atrăgătoare pentru relocarea unor mari instituții financiare.

Aliniați la start

Potrivit The City UK, organism asociativ și de lobby al sectorului bancar britanic, Marea Britanie ar putea pierde circa 70.000 de locuri de muncă în acest domeniu, dacă formula negociată pentru BREXIT nu asigură companiilor financiare britanice un acces deplin la piețele Uniunii Europene. În fapt, Asociația Bancherilor Britanici apreciază că prima jumătate a anului 2017 va vedea deja debutul acestui fenomen.

Marile bănci americane, care folosesc tradițional Londra ca bază de operațiuni în Europa, se află printre primele care vor migra către alte destinații europene, transferând și o mare parte din posturile de lucru. Goldman Sachs a anunțat că se pregătește să transfere în Germania sau Franța circa 40% din posturile de la sediul londonez; JPMorgan Chase ar putea muta un sfert din angajați în Luxemburg. Paris ar putea fi noul domiciliu ales de HSBC, în timp ce Dublin pare să fie alegerea anunțată de Barclays, Credit Suisse, Standard Chartered sau Citigroup, iar Frankfurt de Lloyds Banking Group. Și lista ar putea continua.

O atmosferă similară domnește și în rândul re/ asigurătorilor. LLOYD’s of London, entitate care reprezintă însăși esența pieței londoneze de asigurări de mai bine de 328 de ani, a comunicat că se află în faza de a-și definitiva planurile de mutare în Europa. Potrivit celor mai recente declarații ale Directorului Executiv, Inga BEALE, LLOYD’s va deschide o filială dedicată afacerilor sale europene, care reprezintă circa 11% din portofoliu, într-o țară europeană care nu prezintă riscul de a se retrage din Uniune. Se pare că alegerea LLOYD’s este Malta, confirmarea finală a acestei informații fiind așteptată la finele lunii martie.

În fapt, pe segmentul re/asigurărilor, LLOYD’s este entitatea britanică potențial cea mai afectată de BREXIT, în special datorită ponderii mari în cifra sa de afaceri a asigurărilor maritime, domeniu în care „deservește” un număr important de clienți europeni. Cât privește restul firmelor de asigurări, există o diferențiere clară între companiile de retail, al căror portofoliu pur britanic nu este afectat de BREXIT, și cele dedicate asigurărilor comerciale, care subscriu și riscuri non-britanice. Totuși, sunt puține cazurile în care acești din urmă asigurători să nu dețină deja cel puțin o subsidiară implantată în Europa către care să se concentreze business-ul de pe continent. Totuși, un transfer de „greutate” către subsidiarele UE va însemna, inevitabil, pierderea unui important număr de locuri de muncă la Londra.

Pentru unele companii de asigurări, BREXIT-ul ar putea fi însă o fereastră de oportunitate, în special pentru companiile de mici dimensiuni, specializate în linii de asigurări „de nișă”, pentru care mutarea este o operațiune mai simplă decât în cazul băncilor. Pe de altă parte, cerințele de capital din piețele care au implementat o variantă „minimală” a Solvency II ar putea să le ofere acestor companii oportunitatea de a deveni mai competitive prin deschiderea unei unități europene.

În acest moment, judecând după declarațiile Băncii Naționale Irlandeze, există semnale puternice care indică Dublinul ca destinație preferată pentru un mare număr de asigurători. În fapt, pentru a face față în bune condiții atât valului de cereri de autorizare, cât și sarcinii de a supraveghea o piață mult lărgită, autoritatea de supraveghere a pieței irlandeze trece printr-o adevărată operațiune de reconfigurare.

Cine pierde, cine câștigă?

Circulația serviciilor financiare între Marea Britanie și restul țărilor UE nu este una de sens unic: în timp ce aproximativ 5.000 de entități financiare britanice vând servicii clienților de pe continent, nu mai puțin de 8.000 de instituții financiare europene au clienți britanici a căror deservire ar putea fi pusă sub semnul îndoielii după BREXIT. În ambele sensuri, pierderile asigurătorilor nu se vor limita la imposibilitatea de a oferi servicii specifice clienților de pe celălalt mal al Canalului Mânecii, ci și la pierderea de oportunități pe tărâmul plasamentelor financiare. De exemplu, GDV, asociația asigurătorilor germani, estimează că impactul BREXIT asupra operatorilor germani va fi unul limitat, numai 3,8% din totalul investițiilor lor de capital (circa 20 miliarde euro) fiind realizate în Marea Britanie. Chiar și așa, cifrele nu sunt de ignorat.

Dincolo de pierderile imediate, financiare sau în locuri de muncă, Londra ar putea suferi și de pe urma pierderii unor oportunități de dezvoltare. Business-ul FinTech reprezintă un domeniu în accelerată creștere. Peste 60.000 de persoane lucrează deja în acest domeniu în Marea Britanie, numărul locurilor de muncă în domeniu crescând rapid, în linie cu numărul impresionant de start-up-uri. În acest moment însă, avantajele recunoscute ale Londrei – mediu legislativ favorabil, finanțare ușoară etc. –, sunt pe cale să pălească în raport cu incertitudinea accesului la piața UE și chiar și la cea americană, dat fiind că nu există încă un acord comercial bilateral SUA - Marea Britanie. Ca atare, multe start-up-uri vor ocoli Londra, și chiar firme deja stabilite ar putea opta pentru a părăsi Marea Britanie. Numeroase centre europene se grăbesc deja să lanseze invitații dintre cele mai atrăgătoare, sperând să atragă o cotă cât mai mare din acest business. Varșovia, de exemplu, speră să capteze circa 30.000 de locuri de muncă pe segmentul FinTech, potrivit declarațiilor Vice-Premierului polonez Mateusz MORAWIECKI.

*****

Fără îndoială, BREXIT-ul nu înseamnă finele carierei de hub financiar pentru capitala de pe Tamisa. La urma urmei, Marea Britanie este a șasea mare economie a lumii, puterea și tradiția financiară a capitalei engleze depășind cu mult granițele Europei. Totuși, BREXIT-ul va lăsa o amprentă vizibilă, a cărei magnitudine depinde în mod esențial de rezultatul celor doi ani de negociere care urmează. Să fie aceasta șansa unor economii europene de a folosi în beneficiul propriu decizia englezilor de a părăsi Uniunea Europeană?

Rămâne de văzut dacă avantajele obținute astfel vor compensa posibilele efecte negative asupra economiilor din clubul UE.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (BREXIT incepe acum).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Evenimente Viitoare

IIF 2017 - MOTOR Insurance Conference

6 octombrie 2017
Istanbul, Turcia
Organizator: XPRIMM
...

Detalii>>

Ora de Risc

Ce legatura exista intre daunele auto si siguranta rutiera?

Costin TATUC - consultant si specialist in siguranta rutiera
Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!