Un raport global asupra stării riscurilor

Forumul Economic Mondial (WEF - World Economic Forum) a lansat la începutul acestui an raportul asupra riscurilor globale pentru 2010. Această organizaţie, în colaborare cu câteva dintre cele mai importante instituţii financiare mondiale, printre care şi MARSH, elaborează un raport complet cu privire la riscurile ce vizează omenirea pentru anul în curs. Acest raport este cel mai popular de acest tip şi este prezentat şi discutat în cadrul Forumului Economic de la Davos, organizat de WEF.

Această publicaţie a devenit cu atât mai aşteptată şi mai dorită cu cât criza economică a schimbat rapid riscurile care ameninţă economia mondială. Astfel, ediţiile 2009 şi 2010 au fost cele mai căutate. După şocul suferit de economia mondială în 2008, 2009 a fost anul analizei şi ajustărilor. în ceea ce priveşte riscurile mondiale prezentate în acest raport în ultimii cinci ani, acestea s-au schimbat foarte puţin. Ceea ce s-a schimbat dramatic este acceptarea idei că riscurile sunt globale şi interconectate, iar şocurile şi vulnerabilităţile nu mai sunt locale, ci globale. Totuşi, felul în care aceste riscuri sunt tratate diferă de la o locaţie la alta.

Riscurile în 2010

Primul lucru subliniat în acest raport este faptul că, la nivel global, se resimte o creştere acută a interconectivităţii economiilor, iar această stare de fapt generează un risc sistemic crescut. Aşadar, este nevoie de măsuri globale unitare care să trateze aceste riscuri care ameninţă bunul mers al economiei mondiale.în al doilea rând, chiar dacă şocurile brute, precum incidente geopolitice grave, atacurile teroriste sau catastrofele naturale, pot avea un impact major, falimentul treptat sau riscurile ce cresc în intensitate sunt considerate, în această perioadă, mult mai de impact, dar şi mai probabile.

Deoarece aceste falimente şi riscuri sistemice evoluează într-o perioadă mai lungă de timp, ele pot fi grav subestimate. Aceste riscuri sistemice se referă la schimbările majore care pot afecta economia mondiala în următorii ani sau în următoarele zeci de ani. Spre exemplu, creşterea populaţiei mondiale, îmbătrânirea acesteia şi creşterea consumului au efecte directe asupra resurselor, schimbărilor climatice, sănătăţii populaţiei şi politicilor fiscale.

Apariţia mai multor poli de putere în economia şi politica mondială este o nouă schimbare sistemică. în acelaşi timp, două naţiuni, China şi Statele Unite, vor juca un rol important, prin politicile lor de economisire şi investiţii.

O a treia temă a raportului reia un subiect important din 2009, care se referă la diferenţele de politici economice la nivel mondial. în condiţiile în care au crescut mult presiunile asupra guvernelor pentru rezultate pe termen scurt, s-ar impune rezolvarea problemelor de unificare a legislaţiilor. Coordonarea mai bună a supravegherii la nivel macro, politici energetice eficiente şi noi mecanisme de gestionare a resurselor sunt aspecte cheie în reducerea expunerii la risc. Specialiştii implicaţi în redactarea acestui raport au indicat faptul că următorii ani sunt foarte importanţi şi vor dovedi voinţa politică, viziunea şi disponibilitatea guvernelor, companiilor şi, de ce nu, indivizilor de a lua decizii dificile, dar care vor ajuta în lupta împotriva riscurilor.

Riscuri „vedetă“

Raportul World Economic Forum 2010 a punctat asupra câtorva riscuri ce se vor dovedi importante în acest an. Acestea pot avea o influenţă la nivel de sistem şi sunt strâns legate de tendinţele pe termen lung ale economiei mondiale.

Lista riscurilor „vedetă” cuprinde:

•  Crize fiscale, cu implicaţiile lor sociale şi politice

Drept răspuns la criza financiară globală, multe ţări sunt în pericol de a-şi extinde nivelul de îndatorare spre zone complet nesustenabile care, în schimb, vor exercita presiuni asupra ratei dobânzilor. Ca şi consecinţă finală, nivelurile de îndatorare nesustenabile vor degenera în crize sociale politice sau chiar de suveranitate financiară a unor state. Post-factum, se poate spune că acest punct reprezintă o previziune împlinită prin criza din Grecia.

• Scăderea investiţiilor în infrastructură, atât în proiecte noi, cât şi în unele existente, având astfel impact asupra creşterii economice, asupra lipsei resurselor şi putând influenţa direct schimbările climatice

Numeroase studii la nivel global au arătat, în repetate rânduri, că largi segmente ale infrastructurii apei, energiei sau transportului au deficienţe structurale sau au funcţionalităţi depăşite din punct de vedere tehnic, necesitând investiţii anuale importante pentru evitarea unor catastrofe.

• Bolile cronice şi impactul lor, atât asupra celor mai avansate economii ale lumii, cât şi asupra ţărilor în curs de dezvoltare

Ca şi consecinţă a schimbărilor socio-demografice profunde, a schimbării obiceiurilor culinare şi fizice, bolile cronice continuă să se extindă rapid în ţările dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Efectul direct este creşterea costurilor cu sistemele sanitare, concomitent cu reducerea productivităţii şi a creşterii economice.

• Crize provocate de bule ale activelor, precum cea din sectorul imobiliar

Riscul de scădere bruscă a preţurilor unor anumite active rămâne, şi în 2010, unul dintre cele mai puternice din spectrul aflat sub analiza experţilor WEF şi MARSH - acesta fiind atât probabil, cât şi important din punct de vedere al efectelor sale. Există îngrijorări serioase cu privire la declinul dolarului american şi la ratele scăzute ale dobânzilor practicate la nivel mondial. Aceşti factori ar putea influenţa o nouă criză, de data aceasta cauzată de lichiditate, nu de îndatorare. Experţii sunt îngrijoraţi şi de faptul că recesiunea încă nu a atins punctul maxim în anumite zone ale globului.

Nivelul falimentelor în zona întreprinderilor mici şi mijlocii rămâne ridicat. Nivelul de neplată a creditelor, chiar şi a cardurilor de credit a atins un maxim istoric, fapt legat direct de nivelurile foarte mari ale ratei şomajului. Spre exemplu, şomajul de peste 10% din Statele Unite este mult peste nivelul de 6,5%, luat ca referinţă în calculele actuariale folosite în designul acestor produse financiare.

Celelalte riscuri expuse în acest raport sunt totuşi la fel de importante şi au nevoie de soluţii globale. Totuşi, acestea au şanse ceva mai reduse de a-şi manifesta întreg spectrul de efecte în cursul acestui an. Raportul le evidenţiază cu scopul de a elimina lipsa de informaţie. Specialiştii implicaţi susţin că ignorarea riscurilor globale este una dintre cele mai grave, dar şi cele mai frecvente greşeli ale guvernelor, companiilor şi ale opiniei publice, în general. Aceste riscuri includ:

• crima organizată trans-naţională;
  
• corupţia generalizată;
  
• lipsa biodiversităţii;
  
• vulnerabilitatea informatică.

Problema chineză

China pare să fi navigat cu succes prin apele tulburi ale recesiunii globale. Totuşi, motorul acestui rezultat pozitiv stă în cererea internă crescută, iar cererea internă a fost stimulată de creşterea volumului de creditare. Astfel, există un risc crescut ca banii să fi fost îndreptaţi către zone supraevaluate, cum ar fi sectorul imobiliar. O întrerupere a creşterii economiei chineze ar avea un efect direct şi important asupra pieţelor globale. Guvernul chinez are acum în faţă un număr important de provocări: creşterea cererii interne, pentru a contrabalansa lipsa cererilor la export, şi menţinerea monedei naţionale, renmimbi, la un nivel cât mai stabil.

Concluzii

Concluziile sunt simple, dar complexe în acelaşi timp. Criza nu a trecut, unele ţări nu au atins punctul maxim al acesteia, nesăbuinţa guvernanţilor afectează economia globală, iar companiile care nu-şi reanalizează expunerea la risc sunt vizate de insolvenţă sau chiar de faliment.