Impozitele mai mari percepute de statul român pentru maşinile cu capacitate cilindrică mare, precum şi taxa de primă înmatriculare i-au determinat pe români să recurgă la înregistrarea maşinilor în Bulgaria. Acest fenomen atrage însă după sine şi dificultăţi în obţinerea despăgubirilor de la asigurătorii bulgari, în cazul în care maşinile asigurate de aceştia produc daune în România.

Ce spun statisticile
În primele 6 luni ale anului curent, numărul dosarelor de daune avizate ca urmare a accidentelor rutiere provocate pe teritoriul României de vehicule înmatriculate în Bulgaria a crescut cu 31% faţă de perioada similară a anului trecut, ajungând la 1.798 dosare de daune.
Acestea reprezintă 34,6% din numărul total de 5.190 dosare avizate în semestrul I al anului 2011 ca urmare a accidentelor produse în ţara noastră de vehiculele având locul obişnuit de staţionare în Uniunea Europeană şi în alte state membre ale Sistemului Internaţional Carte Verde. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010, creşterea a fost de 7,4%.
În funcţie de locul obişnuit de staţionare a vehiculelor, alte ţări care au urmat în clasamentul dosarelor de daune avizate au fost: Italia (cu 584 dosare), Spania (526 dosare), Germania (478 dosare), Ungaria (391 dosare) şi Franţa (313 dosare). Accidentele produse de vehiculele înmatriculate în aceste şase ţări au generat 4.090 dosare de daune, reprezentând 78,8% din total.
Din solicitările de informaţii primite la Comisie, am constatat că sunt persoane păgubite în urma accidentelor provocate de vehicule înmatriculate în străinătate care nu ştiu cui să se adreseze pentru a obţine despăgubirea, a declarat Angela TONCESCU, Preşedintele CSA.
În 2010 au fost contabilizate peste 10.000 de daune pe Carte Verde, dintre care 3.155 au fost produse de maşini din Bulgaria. În 2005 erau înregistrate aproximativ 150 de cazuri de despăgubire pe Carte Verde din Bulgaria, pe primul loc în acel an fiind accidentele provocate de maşini din Italia, cu 1.000 de cazuri. Situaţia se datorează, de altfel, faptului că o mare parte dintre locuitorii din judeţele sudice ale ţării cumpără maşini second hand din afara României şi le înmatriculează în Bulgaria, în încercarea de a evita impozitele mari.
Fenomenul a luat amploare începând cu luna august 2010 şi există dificultăţi cu privire la confirmarea valabilităţii poliţelor. Trebuie să evidenţiem că sunt foarte multe cazuri în care asigurătorii bulgari nu răspund deloc, ceea ce mută daunele către instituţiile din România, respectiv către B.A.A.R. şi F.P.V.S, a declarat Ionel DIMA, Vicepreşedintele AVUS Group.

O posibilă soluție: Limitarea termenului de ședere
Conform unei propuneri a Poliţiei Rutiere, maşinile înmatriculate în Bulgaria ar putea circula numai 90 de zile pe an în România. Directorul Direcţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Lucian DINIŢĂ, a precizat că aceasta prevedere se regăseşte în setul de propuneri pentru modificarea Legii Circulaţiei pe Drumurile Publice. La baza acestei propuneri se regăsesc dificultăţile apărute în procesul de identificare a datelor de proprietate ale maşinii, precum şi în legătură cu valabilitatea  asigurării de răspundere civilă auto sau a inspecţiei tehnice periodice.
Varianta înmatriculării în Bulgaria lasă loc şi altor nereguli, din partea proprietarilor, respectiv utilizarea unor maşini cu o stare tehnică necorespunzătoare, care reprezintă un pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic. De asemenea, de multe ori, nu este efectuat controlul valabilităţii poliţelor de asigurare RCA la intrarea maşinilor în România, permiţându-se astfel ca în ţară să circule maşini neasigurate. Mai mult, chiar şi în cazul în care vehiculul este asigurat, timpul de primire a despăgubirilor se ridică de multe ori la peste 3 luni.
Pe de altă parte, mulţi dintre români recurg la această metodă datorită costurilor mai scăzute ale taxelor auto (taxa de primă înmatriculare, impozit), precum şi preţului mai mic pe care îl plătesc pentru asigurarea obligatorie RCA.

Cum se obține despăgubirea?
Faptul că din ce în ce mai mulţi rezidenţi din România - fie aceştia persoane fizice sau juridice - aleg să-şi înmatriculeze vehiculele în Bulgaria, în opinia mea nu este ilegal, dar ar trebui cel puţin să dea de gândit autorităţilor din România. Spun acest lucru pentru că prin această metodă se pierd taxe de primă înmatriculare, de mediu, de drum, impozite etc. în favoarea Bulgariei, deşi aceste vehicule sunt utilizate preponderent în România, a explicat Sorin GRECEANU, Director General al Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii.
În astfel de situaţii, când vinovat de producerea prejudiciului este un vehicul înmatriculat în Bulgaria sau în alte state membre ale Spaţiului Economic European, inclusiv în Andorra, Croaţia şi Elveţia, persoanele prejudiciate sunt despăgubite. Problema apare în cazul corespondenţei necesare pentru a clarifica toate datele referitoare la poliţele de asigurare, la vehicule şi la asiguraţi, care se pot derula pe perioade îndelungate. Conform acordurilor încheiate, termenul limită pentru obţinerea confirmării legalităţii înmatriculării vehiculului este de 3 luni de la data solicitării Biroului Naţional Carte Verde.
Chiar dacă, în urma corespondenţei se determină faptul că respectivul vehicul nu mai este legal înmatriculat în acea tară, atunci este considerat neasigurat, iar cazul ar fi preluat de Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii în calitate de Organism de Plată a Despăgubirilor. Această instituţie, la rândul său, va recupera toată despăgubirea plătită, toate taxele şi cheltuielile aferente gestionarii cazului, taxele judiciare şi eventualele taxe de executare silită de la persoana vinovată de producerea accidentului.
Cu toate acestea, persoanele din România care au suferit astfel de prejudicii, produse din vina unui vehicul din Bulgaria, asigurat RCA/Carte Verde sau neasigurat, au de aşteptat până în momentul când îşi vor primi despăgubirea. De aceea, atenţia companiilor cât şi cea a autorităţilor s-a îndreptat către găsirea de soluţii pentru a face faţă acestor dificultăţi, chiar dacă, sistemul actual de despăgubire la nivel instituţional, acoperă, eventual, aceste situaţii.