XPRIMM Time for Business
Emil Sever GEORGESCU: Să consolidăm în 10 ani măcar primele 1.000 de clădiri cu risc seismic ridicat
Autor:Cristian ŞUCA
Joi, 13 Aprilie 2017

Potrivit specialiștilor, aproximativ 50.000 de cutremure au loc, la nivel mondial, în fiecare zi, Japonia fiind țara în care sunt înregistrate, zilnic, cele mai multe seisme minore. Tot Japonia, însă, este și țara care, de-a lungul timpului, s-a confruntat cu peste 60 de cutremure majore, care au provocat pagube uriașe. La rândul ei, România a fost afectată, în timp, de peste 30 de cutremure cu o magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter.

Cu un prim seism mai mare de 7 grade pe scara Richter înregistrat în data de 15 august 1038, România se confrunta, în 26 octombrie 1802, cu cel mai puternic cutremur din propria istorie, un seism cu o magnitudine cuprinsă între 7,9 - 8,2 grade pe scara Richter.

Cu o durată de 150 de secunde și resimțit în toată Europa, seismul din 1802 avea să fie depășit, nu ca intensitate, ci ca pagube produse, de cel din 10 noiembrie 1940. În urma acestui cutremur, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, 1.600 de persoane și-au pierdut viața, alte 12.100 fiind rănite.

37 de ani mai târziu, odată cu seismul din 4 martie 1977, România se confrunta cu pagube uriașe, provocate de un cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Bilanțul cutremurului din 1977 este unul teribil: 1.570 de morți, 11.300 de răniți, 33.000 de locuințe prăbușite sau grav avariate, 35.000 de familii sinistrate. Valoarea totală a pagubelor, 2 miliarde de dolari.

Astăzi, la 40 de ani distanță de la seismul din 1977, un cutremur similar ar provoca pagube de 6 miliarde de euro, la nivelul întregii țări. Cât de pregătită este România să facă față unui eventual dezastru de proporții asemănătoare? Este o întrebare la care, cu siguranță, nu puțini sunt cei care au căutat un răspuns. Acesta pare să fi venit tocmai din Japonia, în urma unei colaborări între cele două țări, parteneriat intitulat Proiectul JICA. Desfășurat în perioada 2002-2008, proiectul a vizat reducerea riscului seismic la clădiri și structuri, Japonia predând României o lecție de supraviețuire în caz de cutremur major. De ce, totuși, acest parteneriat româno-japonez?

“Japonia și România au o mare parte din teritoriu expusă unor cutremure puternice, care au marcat istoria și dezvoltarea. În Japonia, încă există numeroase clădiri din lemn, vulnerabile la seism și incendiu. România are sursă seismică unică și adâncă din Vrancea. Riscul seismic este dominat de vulnerabilitatea unor clădiri înalte pre-1940 și pre-1977. Japonia are surse seismice distructive în largul oceanului sau al mării, cu potențial de tsunami”, a explicat, cu ocazia celei mai recente ediții a emisiunii XPRIMM Time for Business, Emil Sever GEORGESCU, Director al Centrului European pentru Reabilitarea Clădirilor (ECBR) din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă – URBAN-INCERC.

Care sunt diferențele între România și Japonia și cât de bine este pregătită România pentru un nou cutremur devastator? “În Japonia, există un sistem de pregătire bazat pe om și comunitate. În România, încă ne bazăm foarte mult pe instituții. În Japonia, sunt dezvoltate foarte multe politici publice și tehnici de protecție la cutremur, sub coordonarea autorităților, dar cu participarea extensivă a populației și a companiilor private. În România, stăm bine la nivel de legislație și coduri, dar implementarea și controlul măsurilor sunt deficitare. Populația încă are nevoie de cunoștințe corect transmise și să fie sprijinită în reducerea riscurilor”, mai spune Emil Sever GEORGESCU.

Și, atunci, unde ne aflăm la 40 de ani distanță de la cutremurul din 4 martie 1977? Ce progrese a făcut România în acest sens? “Paradoxal, am intrat în UE cu acest risc, insuficient cuantificat, și mulți au speranța că Europa ne va ajuta să facem față situațiilor și stărilor de urgență care se vor produce. Pe termen imediat post-seism, poate că așa va fi. Un mare cutremur de Vrancea va afecta direct peste jumătate de țară, însă nu doar România, ci și Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina, etc., care vor solicita și ele ajutoare europene. Consecințe colaterale: împrumuturi externe pe termen lung, incapacitate de plată, stoparea dezvoltării durabile”, punctează Directorul ECBR.

În acest context, asigurarea locuinței, obligatorie prin lege, este indispensabilă. Polița PAD trebuie dublată și de alte măsuri. “Politicile publice trebuie bine concepute, iar legile, aplicate la timp. Investigația post-seismică de siguranța locuirii să fie pregătită cu personal adecvat și suficient, reconstrucția trebuie gândită anticipat, tehnologic și în planuri urbanistice, autoritățile locale să știe ce riscuri au când atribuie contracte și semnează autorizații. Asigurările obligatorii trebuie să acopere prima urgență a fondurilor, dar trebuie ca toți cetățenii să plătească primele”, arată Sever GEORGESCU.

De asemenea, consolidarea clădirilor cu risc seismic, mai ales în București, trebuie să se regăsească pe lista priorităților. “Ca să evitam repetarea unui dezastru, mai ales în București, ar trebui un program intens de consolidări, cu termene strânse, care să includă toate clădirile de locuit cu risc ridicat. Este vorba de aproximativ 2.500 de clădiri. În total, ar fi de lucru la clasele de risc ridicat între 10 și 20 de ani. Am putea reduce destul de mult riscul seismic în cazul clădirilor de locuit din București într-o perioadă de 50-60 de ani de la ultimul mare seism, din 1977”, afirmă Directorul ECBR.

Cum ar arăta planul ideal de consolidare a clădirilor cu risc seismic? Cât se poate de simplu, în opinia aceluiași Emil Sever GEORGESCU: “Să consolidăm în 10 ani măcar primele 1.000 de clădiri cu risc ridicat.” Dacă, în teorie, lucrurile sunt cât se poate de clare, rămâne de văzut în ce măsură teoria va fi susținută și de practică.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Emil Sever GEORGESCU: Să consolidăm în 10 ani măcar primele 1.000 de clădiri cu risc seismic ridicat).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum te poti proteja impotriva unui atac cibernetic?

Alexandru DIMESCU - Head of MARSH Risk Consulting Romania
Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!