Cele 32 de pieţe de asigurări analizate în ediţia curentă a XPRIMM Insurance Report, publicată la finele lunii octombrie, au totalizat in primul semestru al anului 2012 prime brute subscrise în valoare de circa 36,7 miliarde euro, cu aproximativ 6% mai mult decât în perioada similară a anului precedent. Rezultatul este merituos, cu atât mai mult cu cât asigurători au continuat să se confrunte cu un climat economic slab şi marcat puternic de volatilitate. Constrângerile macroeconomice au forţat aproape toate guvernele ţărilor în discuţie să facă demersuri hotărâte pentru reducerea deficitului bugetar şi a datoriei publice. Inevitabil, impunerea unor noi măsuri de austeritate a afectat negativ consumul, ceea ce pentru asigurători a echivalat cu reducerea bugetelor alocate de corporaţii pentru asigurări şi scăderea vizibilă a sumelor cheltuite de gospodării pentru produse de asigurare.

Asigurările generale de tip facultativ şi asigurările de viaţă au fost cele mai afectate segmente. În plus, volatilitatea reinstalată pe pieţele financiare de criza zonei euro a afectat vizibil randamentele investiţionale, punând o presiune suplimentară pe indicatorii de profitabilitate ai asigurătorilor. Apetitul consumatorilor pentru produsele de asigurări de viaţă cu componentă de economisire a scăzut, de asemenea, singurele excepţii notabile înregistrându-se în cazul produselor care oferă o formulă de garantare a rezultatului investiţional.

Regiunea Europei Centale şi de Est (ECE) numără 17 ţări, din care 10 sunt membre UE şi deţin pieţe de asigurări destul de dezvoltate. Cu excepţia Croaţiei, ţările non-UE din regiune se află încă la început de drum în construirea pieţelor lor de asigurări, parcurgând o perioadă tranziţie a cărei ţintă finală rămâne alinierea la standardele şi practicile europene în domeniu.

Prima jumătate a anului 2012 s-a încheiat pentru pieţele de asigurări ECE cu o valoare consolidată a primelor brute subscrise de 17,7 miliarde euro, aproape neschimbată prin comparaţie cu 1H2011. Daunele plătite s-au ridicat la 10,07 miliarde euro, în scădere cu 3,5% faţă de perioada corespunzătoare a anului 2011. Este de menţionat însă că dinamica regională trebuie privită cu prudenţă, dat fiind că deprecierea puternică a unora dintre monedele naţionale, pe parcursul ultimelor 12 luni, a avut un impact negativ asupra valorii indicatorilor de piaţă, atunci când aceştia au fost denominaţi în monedă europeană. Ungaria, Polonia, România şi Serbia constituie cele mai relevante exemple în acest sens. Astfel, în încercarea de a obţine o imagine mai corectă a dinamicii regionale, am ponderat ratele de creştere aferente pieţelor naţionale cu ponderea acestor pieţe în regiune. Rezultatul acestui calcul arată o rată de creştere regională pozitivă, de circa 5,3%, pentru situţia în care sunt luate în considerare rezultatele fiecărei pieţe exprimate în moneda naţională. O operaţie similară aplicată sumelor plătite pentru daune arată o scădere cu circa 2,6% a volumului total.

Dincolo de această precizare, chiar ignorând influenţa cursului valutar, Polonia şi Estonia sunt singurele pieţe ECE care amintesc acum de tradiţionalele rate de creştere “double-digit”, odată definitorii pentru întreaga regiune. Astfel, în comparaţie cu 1H2011, piaţa poloneză de asigurări a realizat un volum de subscrieri în creştere cu 12,6%, în timp ce asigurătorii din Estonia şi-au mărit volumul de prime subscrise cu 11,4%. Serbia, România, Muntenegru, Macedonia, Letonia, Bosnia/Herzegovina şi Kosovo au reuşit de asemenea să se plaseze în eşalonul pieţelor cu o evoluţie ascendentă a subscrierilor – exprimate în monedă naţională -, deşi la un nivel mai redus de performanţă. Pentru unele din aceste ţări totuşi, denominarea în euro a împins în teritoriu negativ indicatorii de dinamică.

În ceea ce priveşte contribuţia diferitelor pieţe ECE la formarea volumului total de subscrieri, prima parte a anului 2012 nu a adus schimbări notabile. Poziţia dominantă a Poloniei nu numai că nu a fost afectată ci, dimpotrivă, s-a întărit prin câştigarea a 3 puncte procentuale, astfel încât ponderea sa pe piaţa ECE a ajuns la 44%. Cehia şi Ungaria ocupă următoarele două poziţii în clasament, cu cote de piaţă de 17,8%, respectiv 8%, după ce ambele au pierdut câte un punct procentual. Niciuna dintre celelalte ţări din regiune nu a suferit o modificare semnificativă a cotei de participare la piaţa regională.

Grecia, Cipru şi Turcia formează grupul ţărilor Sud-Est Europene analizate şi totalizează un volum de prime subscrise de 6,89 miliarde euro, cu 6,5% mai mare decât în primul semestru al anului 2011. Turcia este, de departe, deţinătoarea celei mai bune performanţe din această regiune, cu o rată de creştere de 12,75% în monedă naţională (16% în euro) şi un volum total de prime subscrise atingând 4,42 miliarde euro. În ceea ce priveşte Grecia, piaţa de asigurări elenă rămâne sub presiunea dificultăţilor aduse de criza economică, înregistrând o scădere cu 7,8% a primelor brute subscrise, până la nivelul de 2,25 miliarde euro. 

Aruncând o privire asupra rezultatelor raportate de cele 12 pieţe de asigurări ale ţărilor ex-sovietice reunite în CIS - Comunitatea Statelor Independente, elementul cel mai impresionant, capabil să atragă instantaneu privirea oricărui analist, este ritmul de creştere exploziv atins de cele mai tinere dintre aceste pieţe. Rate de creştere double-digit depăşind în unele cazuri 50%, sau chiar apropiindu-se de 100% (în euro) au fost rar întâlnite chiar şi în perioada de debut a pieţelor ECE. Mai mult, deşi aceste dinamici înalte aparţin, în general, unor pieţe foarte mici în termeni absoluţi, ele constituie o confirmare reală a potenţialului uriaş al regiunii.

Per total, pieţe CIS au înregistrat prime brute subscrise în valoare de 12,1 miliarde euro, cu o rată de creştere medie de 19%. Indiscutabil, Rusia este cea mai mare piaţă din regiune, generând peste 80% din producţia de prime CIS, nu numai datorită dimensiunilor sale, ci şi a nivelului de dezvoltare şi sofisticare net superior celorlalte pieţe din regiune.

Cât priveşte aşteptările cu privire la rezultatele finale ale anului 2012, acestea sunt cel mult moderat optimiste, evoluţia pieţelor de asigurări depinzând în mare măsură de starea economică generală a ţărilor din regiunile în discuţie. În esenţă, viitorul zonei euro este vital pentru economiile emergente ale ţărilor ECE şi CIS şi, într-un cadru mai larg, pentru dezvoltarea pieţelor lor de asigurări.

2012 - Un an greu
În raportul privind perspectivele regionale, publicat în iulie 2012, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare anunţa o reducere a ritmului de creştere în regiunea Europei Centrale şi de Est şi spaţiul ex-sovietic  de la 4,6% în 2011, la 2,7% în 2012, cu perspectiva unei uşoare reveniri, la 3,2%, în 2013, urmare a influenţei negative exercitate de criza zonei euro. "Cel mai mare risc, pentru întreaga regiune, rămâne cel dat de o posibilă adâncire a crizei euro", precizează raportul BERD.

Deloc surprinzător, consideră autorii documentului, cea mai mare parte a Europei Centrale şi Ţările Baltice, cele mai vulnerabile faţă de schimbările din zona euro, au înregistrat deja creşteri economice sensibil reduse. În timp ce Croaţia şi Ungaria au intrat deja în recesiune, Polonia şi Slovacia par să rămână "cele două puncte luminoase ale regiuni, cu o creştere sănătoasă, continuă". Pe de altă parte, economiile din România şi Bulgaria au stagnat, în timp ce Serbia continuă aceeaşi pantă descendentă. În Europa de Est şi Caucaz, Ucraina şi Moldova, economiile cel mai strâns conectate cu zona euro au fost martorele anulării sau chiar prăbuşirii ratelor lor de creştere economică sub cota zero. Mai departe, către Est, ţările din Asia Centrală şi Rusia, în particular, şi-au încetinit creşterea economică, mai ales ca efect al prăbuşirii preţurilor pentru petrol şi materii prime, dar şi a scăderii încrederii investitorilor.