Tendinte

Oameni sau roboți? Cum ne adaptăm unei „noi normalități”

Miercuri, 06 Ianuarie 2021

Pandemia generată de virusul COVID-19 reprezintă, în primul rând, o tragedie umană, prin urmare afectează bazele societății, iar efectele generate de acest bumerang se reflectă și în piața muncii.



Prioritățile pe termen scurt au fost clare de la începutul crizei. Cel mai mult, în mod evident, a trebuit să fie abordată situația de urgență pentru sănătate, deoarece nu poate exista o recuperare economică până la stoparea răspândirii virusului. În același timp, politicile pentru protejarea celor nevoiași, oferirea de lichiditate pentru a preveni falimentele și pentru a menține o rată scăzută a șomajului au fost elemente esențiale pentru a asigura repornirea rapidă a economiei.

Statisticile arată că, în perioada martie-iulie 2020, mulți oameni au rămas fără locuri de muncă, iar ratele de angajare au rămas, de asemenea, scăzute, reflectând reticența managerilor de a investi în personal nou. Însă, această situație a început să se schimbe, arătând o ușoară compensare în perioada august-septembrie 2020, atunci când piața muncii a încercat o oarecare stabilizare la nivel global. Cea mai neașteptată reacție vine din sectorul de Software și IT, care, conform datelor publicate de World Economic Forum, în ”Futures of Jobs Report 2020”, prezintă o rată de angajare de -14% în septembrie 2020 și care arată că acest sector nu elimină locuri de muncă la același ritm ca alte industrii, dar nici nu angajează la aceeași rată ca anul trecut.

 



Automatizarea - un risc sau un beneficiu?

Pandemia COVID-19 a accentuat nevoia de automatizare, chiar și pe piața asigurărilor, fapt ce sperie pe mulți dintre angajați. Inteligența Artificială este văzută ca un potențial risc de înlocuire a capitalului uman cu mașinăriile automate, însă, conform unui studiu realizat de PwC - Will robots really steal our jobs? -, „orice pierdere a locurilor de muncă din automatizare va fi, probabil, compensată pe termen lung de noile locuri de muncă create ca urmare a economiei mai mari și mai bogate, generată de aceste noi tehnologii.”

 

 


În baza acestui studiu, putem observa că riscul potențial de automatizare pentru următorii ani variază foarte mult între sectoarele de activitate. Cel mai mare impact ar putea fi resimțit în sectorul Transportului și în cel al Producției, cu o automatizare estimată la 52% și, respectiv, 45%. Sectorul Finaciar și al Asigurărilor, dar și cel al Comunicării, par să fie mai afectate pe termen scurt decât pe termen lung, iar Educația și Sănătatea au cele mai mici rate de automatizare pe termen lung.

În cazul asigurărilor, un studiu realizat de CompareCamp.com arată că un robot poate ajuta un inspector de daune pe tot procesul: de la constatare, până la decontare. Astfel, se poate reduce munca repetitivă efectuată de inspector cu 80%, iar timpul de procesare se poate reduce cu 50%, ceea ce înseamnă că se pot prelucra mai multe daune și, implicit, mai mulți clienți.

 

 

 


Cum putem, însă, să valorificăm aceste schimbări aduse de pandemie?

Trăim într-o lume a schimbărilor și, fără să realizăm, ne conducem după instictele turmei, fără a mai avea timp să analizăm dacă deciziile sunt ale noastre sau, pur și simplu, ne lasăm ghidați de instrumentele care ni se pun la îndemână chiar și fără să le solicităm.

De aceea, este important să acționăm, să depășim abordările convenționale și să ne îndreptăm către noi abilități, schimbând astfel modul în care luăm deciziile, și să fim mai informați. Forța de muncă se schimbă rapid, pe măsură ce noile tehnologii transformă economia și se cer competențe diferite sau din ce în ce mai mari și mai multe.

Un studiu realizat de Università degli studi di Trento ne arată care sunt cele 4 abilități care vor face lumea mai bună după COVID-19:

» Educația în viitor – această abilitate le permite oamenilor să-și imagineze mai bine și să înțeleagă viitorul, deoarece imaginile viitorului ne determină așteptările, dezamăgirile și dorința de a investi sau de a ne schimba.

» Gândirea sistemelor – presupune mentalitatea de gândire, comunicare și învățare a sistemelor, pentru a clarifica toate tiparele, a îmbunătăți și a împărtăși înțelegerea problemelor și a vedea cum să le înfruntăm în mod eficient.

» Anticiparea – această abilitate ne cere să învățăm cum să recunoaștem un viitor posibil și să folosim această conștiință sporită pentru a ne modela deciziile și acțiunile din prezent.

» Previziunea strategică – reprezintă capacitatea oamenilor, guvernelor, companiilor și organizațiilor de a înțelege mai bine viitorul și schimbarea, deoarece vom trăi într-o lume diferită de cea actuală.

 

 

 

 


Joburi care vor dispărea vs. joburi care vor apărea

În raportul realizat de World Economic Forum, “Future of Jobs Report 2020”, se estimează că „85 de milioane de joburi vor dispărea, în timp de 97 de milioane de noi joburi vor apărea, până în 2025, în 26 de țări”. Acest lucru ne arată că prioritatea în rândul angajatorilor va trebui să fie centrată pe programe de training, de dezvoltare și de înțelegere a abilităților necesare pentru a face față noilor provocări.

Pe măsură ce guvernele au luat măsuri pentru a reduce interacțiunea socială, companiile au fost nevoite să se adapteze prin introducerea unor modalități de lucru alternative. IMM-urile (inclusiv microîntreprinderile) cu un nivel scăzut de intensitate digitală consideră că este dificil să ofere personalului lor posibilitatea de a lucra de acasă. Unul dintre principalele obstacole în calea digitalizării IMM-urilor este deficitul de cunoștințe digitale, cauzat de nivelurile scăzute de educație digitală în rândul angajaților, dar și al managerilor. Abordarea acestor neajunsuri va fi vitală pentru a asigura o recuperare robustă. (The Digital Economy and Society Index (DESI) 2020)

Clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene (UE) din punct de vedere al Indicelui privind Economia și Societatea Digitală în 2020, pe baza datelor din 2019, arată că Finlanda, Suedia, Danemarca și Olanda au cele mai avansate economii digitale din UE, urmate de Malta, Irlanda și Estonia. Bulgaria, Grecia, România și Italia au, însă, cele mai mici scoruri.

Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți de faptul că digitalizarea nu este singurul factor care va genera schimbări pe piața forței de muncă, ci sunt și alți factori care trebuie luați în considerare, cum ar fi îmbătrânirea populației.

Industria asigurărilor – o nouă realitate

Industria asigurărilor la nivel global, dar și în România, a cunoscut o ușoară scădere ca urmare a pandemiei, dar efectele negative generate de aceasta, cum ar fi: recesiunea economică, întârzierea plăților, măsuri de restricționare a activităților și lockdown-ul -, nu au influențat atât de mult acest sector.

Cea mai afectată linie de business din industria asigurărilor, în trimestrul II 2020, pare să fie cea a asigurărilor de sănătate, ca urmare a concedierilor majore care au avut loc, companiile nemaiputând să acopere plata salariilor în perioada de lockdown și după. Astfel, cei mai mulți dintre cei care și-au pierdut locul de muncă sau ale căror salarii au fost diminuate au renunțat și la asigurarea de sănătate, care, în mare parte, era acoperită de angajator. Acest lucru nu a făcut decât să scadă și numărul dependenților asigurați.

Nici sectorul asigurărilor auto nu a scăpat ușor, în trimestrul II 2020, deși numărul daunelor solicitate a scăzut ca urmare a numărului redus de mașini care s-au aflat în circulație în perioada de lockdown de la începutul anului, însă numărul polițelor de asigurare auto încheiate a cunoscut o ușoară scădere.

Astfel, pandemia generată de virusul COVID-19 ne-a arătat că este nevoie să ne gândim la strategiile de viitor, mai ales prin explorarea a noi modalități de a lucra și de a utiliza tehnologia.

Cum ar trebui să acționeze companiile de asigurări în viitor?

Companiile de asigurări din întrega lume, precum și cele din România, trebuie să fie conștiente de faptul că ”noua normalitate” va fi diferită de trecut și că este nevoie de schimbare și adaptabilitate, pentru a putea face față provocărilor aduse de pandemia COVID-19. Impactul asupra modului de cumpărare și vânzare de bunuri și servicii va dura, iar companiile de asigurări trebuie să-și adapteze metodele de a ajuge la clienți acolo unde se află aceștia, atât în ceea ce privește încheierea unei polițe de asigurare, până la constatarea daunelor și inspecția de risc.

Există deja trenduri care ne arată că digitalizarea va fi un instrument primordial în ceea ce privește trecerea la o altă etapă pe piața muncii. Astfel, utilizarea aplicațiilor web sau asistența virtuală sunt deja elemente pe care companiile de asigurări trebuie să le ia în calcul pentru a fi dezvoltate. Mai mult, departamentul de resurse umane trebuie să le ofere angajaților programe de specializare care să conducă la îmbunătățirea cunoștințelor în aria digitală, transformând astfel munca la distanță într-o tranziție perfectă.

O altă provocare pentru companiile de asigurări adusă de pandemia COVID-19 va fi regândirea joburilor, cum ar fi cel al agentului de asigurare sau al examinatorului de daune. Astfel de joburi vor trebui să se concentreze pe o recalificare a acestora, ca urmare a tendințelor de automatizare și digitalizare care perturbă piața forței de muncă din domeniul asigurărilor.

Astfel, pentru industria asigurărilor se așteaptă ca pandemia generată de virusul COVID-19 să vină cu crearea unei forțe de muncă mult mai agile, mai pregătită schimbărilor și cu un indice al performanței mai mare.

 

 

 

 

 

 

 

 

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Oameni sau roboți? Cum ne adaptăm unei „noi normalități”).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine: