Cover Story
Piaţa de asigurări ECE în 2016: Luptă pe toate fronturile
Autor:Daniela GHEȚU, Vlad BOLDIJAR
Duminica, 21 Mai 2017

Finalul anului 2016 a găsit economiile Europei Centrale şi de Est pe un curs vizibil ascendent. Per total, Produsul Intern Brut (PIB) la nivel regional a înregistrat un ritm mediu de creştere de 2,28%, în preţuri curente, în timp ce valoarea medie a indicatorului PIB/capita a crescut de la 10.065 euro în 2015, la 10.324 în 2016. Performanţa mai bună din ultima parte a anului - după încetinirea consemnată în trimestrul trei -, s-a datorat în mare parte accelerării celei mai mari economii din regiune, Polonia, şi ritmului înalt de creştere din România. Per ansamblu, se poate spune că economiile regiunii au performat bine anul trecut, înregistrând rezultate pozitive, chiar dacă ritmurile de creştere au fost inegale.

Totuşi, provocările nu lipsesc, în parte determinate de volatilitatea politică globală, în parte de orientarea unora dintre ţările ECE, ca Ungaria sau Polonia, către forme de democraţie mai „ne-liberale”. Ca atare, deşi sentimentul economic general nu s-a alterat vizibil, ţările ECE constituind încă, din multe puncte de vedere, o destinaţie atractivă pentru investitori, nu se poate spune că nu există şi o anumită stare de îngrijorare faţă de anumite aspecte. Interferenţa politicului în viaţa economică, care s-a făcut simţită în unele ţări din regiune, schimbând atitudinea guvernanţilor faţă de subiecte de tipul pensiilor private sau asigurărilor de sănătate constituie un motiv serios de îngrijorare. Nu mai puţin importante sunt schimbările operate în fiscalitate - noi taxe impuse asupra primelor de asigurări sau alterarea stimulentelor fiscale -, întreprinse sau anunţate de unele ţări, schimbări determinate dacă nu de nevoia câştigării unor surse suplimentare de venit la bugetul de stat, măcar de reducerea unor „cheltuieli”.

Creşterea economică din regiune s-a concretizat, între altele, într-o îmbunătăţire a ofertei de muncă, rata şomajului atingând un minim istoric în regiune, astfel încât multe dintre ţările ECE se pot lăuda în acest moment cu rate ale şomajului mult mai bune decât media UE. Veniturile salariale mai mari şi inflaţia redusă, dimpreună cu o percepţie mai optimistă asupra propriilor perspective economice au determinat o creştere suficient de semnificativă a consumului gospodăriilor încât acesta să constituie, în fapt, principalul factor de creştere economică. Mai mult, analiştii anticipează o continuare a acestui trend.

În acest context, rămâne însă valabilă o întrebare care nu a primit încă un răspuns mulţumitor: cât anume din această evoluţie pozitivă generală şi din creşterea consumului individual s-a reflectat asupra industriei de asigurări? Judecând după rezultatele raportate de asigurătorii ECE, probabil răspunsul corect este că, cel puţin deocamdată, asigurările au beneficiat numai marginal de relansarea economică.

Rata medie de creştere realizată de industria de asigurări ECE a fost de 1,62%, mai redusă decât cea a creşterii economice generale. Trebuie ţinut cont însă că această valoare suferă de pe urma efectelor valutare, în unele cazuri deprecierea monedei locale în raport cu euro alterând vizibil rezultatele pieţei denominate în monedă europeană. Este suficient să menţionăm exemplul Poloniei, cea mai mare piaţă din regiune, generând circa 40% din totalul primelor subscrise la nivelul ECE. Devalorizarea cu circa 4% a monedei poloneze în raport cu euro a făcut ca rata nominală de creştere a pieţei locale, de 2,25% în moneda locală, să fie împinsă în teritoriu negativ odată cu denominarea în euro, la (minus) 1,5%. În alte ţări, ca Albania sau Croaţia, efectul a fost unul de semn contrar, întărirea monedei locale afectând în sens pozitiv rezultatele pieţei denominate în euro, dar puterea acestora de a influenţa trendul general în regiune este mult mai mică. Potrivit estimărilor XPRIMM, excluzând efectul valutar, rata de creştere nominală la nivelul pieţei ECE s-ar putea situa, în cel mai bun caz, la nivelul creşterii generale a economiei, ceea ce înseamnă că penetrarea asigurărilor în regiune nu s-a îmbunătăţit.

Totuşi, există cîteva excepţii în termenii volumului de subscrieri. Pieţele de asigurări din România şi Ungaria au înregistrat cele mai înalte rate de creştere, mult peste media ECE, în ambele cazuri grație, în principal, creşterii tarifelor de asigurare RCA. Lituania, pe de altă parte, pare să fi beneficiat de pe urma opţiunii mai multor asigurători de a-şi stabili sediul central al operaţiunilor pentru Ţările Baltice în această ţară şi transformarea subsidiarelor lor din Estonia şi, mai ales, Letonia, în branch-uri operând pe baza principiului european al libertăţii serviciilor (FOS). La polul opus, Polonia a continuat să înregistreze o descreştere substanţială a volumului afacerilor pe segmentul asigurărilor de viaţă, dinamica pozitivă din asigurările generale fiind insuficientă pentru a compensa acest trend negativ.

Per ansamblu, anul 2016 a adus schimbări semnificative în portofoliul regional de asigurări: segmentul asigurărilor de viaţă a pierdut circa 4,5 puncte procentuale (pp) din ponderea sa în portofoliu, în timp ce contribuţia asigurărilor tip property la volumul total PBS a scăzut cu circa 3pp. Pe de altă parte, liniile de asigurări auto au căpătat mai multă greutate: ponderea clasei asigurărilor CASCO a crescut cu 1,5 pp, în timp ce asigurările RCA şi-au îmbunătăţit contribuţia în volumul PBS total cu aproape 4pp. De remarcat că segmentul de portofoliu desemnat în acest articol sub denumirea de „alte clase”, format din totalitatea claselor de asigurări generale cu ponderi foarte mici în portofoliile naţionale, a crescut cu 6pp, trend care constituie, cel mai probabil, rezultatul încercărilor de diversificare a ofertei. Pe acest segment, informaţii disparate culese din ţările regiunii arată că asigurările de călătorie şi cele de sănătate constituie clasele a căror importanţă a crescut în mai multe dintre pieţele analizate.

Asigurări de viaţă

În cea mai mare parte a pieţelor relevante din ECE, asigurările de viaţă au înregistrat o dinamică slabă anul trecut. În Polonia, principala piaţă de specialitate, generând circa jumătate din volumul total de PBS, subclasele de asigurări de viaţă cu o componentă investiţională sunt, în fapt, responsabile pentru trendul negativ. Potrivit profesioniştilor din piaţa locală, noua legislaţie introdusă la începutului anului 2016 a condus la scăderea vânzărilor, dar a contribuit totodată la consolidarea pe termen lung a portofoliului, ajutând clienţii să facă opţiuni mai bine informate în procesul de cumpărare. Efectul pe termen scurt a fost însă acela al unei scăderi cu peste 16% a volumului de subscrieri. Subscrierile pentru produse de asigurare UL, care reprezentau anul trecut circa jumătate din portofoliul polonez de asigurări de viaţă, au scăzut cu circa 25%. Per total, ponderea asigurărilor de viaţă în portofoliul polonez s-a redus cu circa 5pp.

Mai puţin spectaculoasă, dinamica asigurărilor de viaţă din Cehia a fost, de asemenea, negativă. Cea mai mare scădere (-24%) a intervenit pe segmentul asigurărilor de viaţă cu primă unică. Totuşi, ponderea acestei linii de asigurări în portofoliu fiind redusă, influenţa sa asupra evoluţiei generale a portofoliului a fost relativ neimportantă, astfel încât scăderea PBS pentru asigurările de viaţă a fost, per total, de numai 2%.

În grupul pieţelor mici, numai Albania a înregistrat un trend negativ în asigurările de viaţă. În paralel, Serbia şi Macedonia au raportat rate de creştere cu două cifre. În ambele cazuri diversificarea portofoliului de produse a jucat un rol important, asigurările de viaţă cu capitalizare şi produsele unit-liked, recent introduse în oferta pieţei, bucurându-se de popularitate în rândul consumatorilor. În paralel, dezvoltarea distribuţiei bancassurance a sprijinit creşterea, oferind o mai mare vizibilitate ofertei de asigurări de viaţă.

Merită subliniat că, în raport cu anul precedent, provocările cărora piaţa de asigurări de viaţă trebuie să le facă faţă nu s-au redus. Persistenţa ratelor mici ale dobânzii continuă să rămână principalul factor de stress mai ales în cazul asigurătorilor care administrează un portofoliu relevant de produse cu randament garantat. În fapt, în multe cazuri înşişi operatorii din piaţă au arătat o tendință clară de a-și restrânge eforturile pentru vânzarea acestor produse, preferând să promoveze produse în care riscul investiţional este cel puţin împărţit, dacă nu integral transferat asiguraţilor. În Croaţia şi Bulgaria, de exemplu, rezultatul unei astfel de politici a fost acela că segmentul de produse UL şi-a dublat în anul 2016 volumul de prime subscrise, în comparaţie cu anul precedent.

Asigurări generale

Sectorul asigurărilor generale a înregistrat anul trecut în întreaga regiune, cu o singură excepţie, un trend pozitiv, rămânând în general guvernat de asigurările auto. Nu din întâmplare, cele mai mari rate de creştere s-au înregistrat în pieţele unde liniile de asigurări auto - în special asigurările RCA -, au performat bine, cum ar fi Polonia, Ungaria sau România. Elementul comun al creşterii înregistrate de aceste pieţe pe segmentul auto a fost acela al creşterii semnificative a preţului asigurării.

Daunele plătite pentru asigurări generale au înregistrat, de asemenea, un trend crescător, în linie cu creşterea din subscrieri. Totuşi, trebuie spus că, pe lângă creşterea firească dată de un volum de business mai mare, unele pieţe din Europa Centrală şi zona Adriaticii s-au confruntat şi cu pierderi suplimentare cauzate de repetate reprize de fenomene meteo extreme care, deşi nu de dimensiuni catastrofale, au produs totuşi efecte destul de importante.

Asigurările auto - fermentul creşterii

Cei mai importanţi factori care au sprijinit creşterea înregistrată de subscrierile pe liniile de asigurări auto au fost: creşterea vânzărilor de autoturisme şi vehicole comerciale şi trendul vizibil crescător al preţurilor de asigurare, în special pentru poliţele RCA.

Potrivit datelor ACEA (European Automobile Manufacturers Association), numărul de autovehicole noi înregistrate în cele 11 ţări membre UE din regiunea ECE a fost de 1.365.475 în 2016, din care 1.147.359 autoturisme. În comparaţie cu anul anterior, numărul autoturismelor noi înmatriculate în regiune a crescut cu 15,8%, în timp ce pe segmentul vehicolelor comerciale creşterea a fost de circa 10%.

Evoluţia ascendentă a vânzărilor de maşini a constituit principalul catalizator pentru creşterea volumului PBS, în special pentru clasa asigurărilor CASCO, fără să fie însă unicul factor de creştere. Ne-am oprit, pentru exemplificare, asupra a două pieţe cu contribuţie semnificativă la volumul PBS pentru asigurările CASCO din regiune:

  • în Ungaria, numărul de poliţe CASCO a crescut faţă de 2015 cu 6,4%, în timp ce volumul PBS a consemnat o creştere nominală, în moneda locală, de 7,1%;
  • în Polonia, în timp ce numărul poliţelor CASCO a crescut cu 8%, volumul subscrierilor s-a majorat cu 19,4% (creştere nominală, în moneda locală).

Ambele exemple sugerează că a avut loc, simultan cu creşterea vânzărilor, şi o creştere a preţurilor, alimentată probabil, în parte, şi de creşterea ponderii vehicolelor noi în parcul auto naţional asigurabil.

În ceea ce privesşte asigurările RCA, fără îndoială creşterea preţurilor a fost principalul motor pentru spectaculoasele rate de creştere înregistrate în subscrieri. Iată câteva exemple grăitoare:

  • în Ungaria, numărul poliţelor RCA emise a crescut cu 9,97% faţă de 2015, la un total de 4.894.367 unităţi, în timp ce creşterea PBS a fost de 36,5% (creştere nominală, în moneda locală);
  • în Polonia, în timp ce numărul poliţelor a crescut cu 12,57%, la circa 22.214 milioane, volumul primelor a înregistrat un avans de 39,07% (creştere nominală, în moneda locală);
  • în România, numărul poliţelor RCA a crescut cu 5,06%, la 4,98 milioane, în timp0 ce creşterea consemnată pentru PBS a fost de 26% (creştere nominală, în moneda locală).

Pe segmentul daunelor plătite, merită subliniat că cheltuieli cu daunele au înregistrat un curs ascendent, nu s-au consemnat salturi anormale în comparaţie cu anul anterior, cu excepţia câtorva situaţii specifice ţărilor unde devalorizarea monedei naţionale a pus o presiune suplimentară pe costurile de despăgubire prin scumpirea pieselor de schimb. Există, în fapt, exemple de pieţe unde volumul daunelor plătite chiar a scăzut în raport cu anul 2015. Ar mai fi de adăugat, în comentariul datelor prezentate de tabelele din aceste pagini, că în cazul României scăderea volumului de daune auto este mai degrabă una de formă, nu de fond, dat fiind că daunele înregistrate în 2016, relativ la portofoliile de asigurări încheiate de companiile declarate în faliment, ASTRA şi CARPATICA, au fost transferate Fondului de Garantare şi nu se mai regăsesc astfel în totalul pieţei.

În căutarea căilor de creştere

Implementarea noului regim de supraveghere, Solvency II, a constituit fără îndoială cea mai importantă provocare cu care s-au confruntat pieţele de asigurări din regiune: între necesitatea de a se conforma unui noian de noi reguli şi respectarea unor cerinţe de capital mai înalte, asigurătorii a trebuit să depună eforturi însemnate pentru a face faţă cerinţelor. În acest context, trebuie subliniat că toate pieţele ECE – membre UE –, au trecut cu bine acest adevărat test de adaptare, demonstrând că, în pofida tuturor dificultăţilor mai noi sau mai vechi, sunt reziliente şi aşezate pe baze solide.

În bătălia purtată pentru menţinerea sau chiar îmbunătăţirea profitabilităţii în condiţiile unui mediu puternic concurenţial, cu preţuri permanent aflate sub presiune, asigurătorii au fost obligați sa-și pună în valoare creativitatea, găsind soluţii pentru scăderea costurilor de achiziţie şi administrare. Pentru a beneficia de economii notabile, unele grupuri de asigurări care deţin mai multe subsidiare în diverse ţări au optat pentru fuzionarea acestora, procesul progresiv de consolidare devenind vizibil în întreaga regiune. Operaţiuni M&A au avut loc sau sunt în perspectivă apropiată în întreaga regiune, chiar dacă era „marilor preluări” a apus, în fapt, odată ce aproape toate companiile relevante din regiune sunt deja deţinute de marile grupuri europene. În căutarea unor surse suplimentare de creştere sau diversificare, sau din raţiuni de eficientizare a structurii, multe din grupurile de asigurări care operează în zona ECE s-au implicat în noi achiziţii sau, dimpotrivă, au renunţat la anumite segmente de afaceri. Astfel:

  • CROATIA Osiguranje a făcut paşi în direcţia extinderii prezenţei sale în regiune, în particular în Slovenia;
  • AXA şi-a vândut subsidiarele din Serbia şi România, dar a făcut o nouă achiziţie în Polonia, piaţă în care grupul francez este deja prezent prin mai multe unităţi pe care le va reu ni în cursul acestui an sub numele de AXA Direct;
  • grupul ERGO a cumpărat CREDIT EUROPE Asigurări și a finalizat achiziţia ATE Insurance în Grecia, devenind unul dintre principalii furnizori de asigurări generale pe această piaţă;
  • grupul bulgar EUROINS (EIG) a realizat mai multe achiziţii în Ucraina şi Bulgaria şi are în plan deschiderea unei sucursale în Grecia, în paralel aflându-se în căutarea unor noi achiziţii în pieţele din Europa Centrală, cum ar fi Cehia sau Polonia, cu scopul final de a deveni un actor de top în piaţa de asigurări ECE;
  • după mai multe achiziţii pe segmentul bancar, grupul polonez PZU îşi îndreaptă acum atenţia către extinderea prezenţei sale europene, pregătindu-se pentru noi achiziţii.
  • grupul sloven SAVA a încheiat cu succes operaţiunea prin care a fuzionat patru din unităţile sale din Slovenia şi Croaţia şi a anunţat că va continua procesul de integrare, explorând de asemenea oportunităţile pentru extinderea prin achiziţii în zona Balcanilor de Vest;
  • în sfârşit, VIENNA Insurance Group (VIG), unul dintre cei mai importanţi actori în regiune, a realizat mai multe achiziţii în 2016: BTA Baltic Insurance Company - domiciliată în Letonia şi prezentă în Lituania şi Estonia în baza FOS -, şi subsidiarele AXA din Serbia şi România. Recent, VIG a anunţat pentru anul 2017 şi fuzionarea subsidiarelor sale din Ungaria.

Potrivit tuturor informaţiilor disponibile, trendul va continua şi în 2017.

Provocarea tehnologică

Merită spuse, în final, câteva cuvinte despre penetrarea noilor tehnologii în spaţiul asigurărilor din ECE. Deşi capacitatea acestor tehnologii de a contribui la îmbunătăţirea eficienţei economice şi chiar diversificarea ofertei asigurătorilor nu este pusă la îndoială, se pare că în Europa de Est nu a sosit încă momentul aplicării lor pe scară largă, în parte din cauza costurilor destul de ridicate de implementare.

Totuşi, dacă implementarea tehnologiilor telematice sau IoT în regiune este în mod evident întârziată, primii paşi au fost deja făcuţi; pe de altă parte, această întârziere se poate dovedi până la urmă favorabilă, permiţând adoptarea unor soluţii testate în prealabil de pieţele mature. În același timp, asigurătorii ar trebui să se pregătească pentru situaţia în care o schemă de preţuri conţinând variaţii foarte mari între diferite categorii de maşini şi şoferi s-ar putea confrunta cu probleme serioase de acceptare socială şi politică. Situaţia experiementată recent de România, unde protestul vehement al unei anumite categorii de consumatori a forţat adoptarea unei soluţii de tarifare RCA în afara realităţii actuariale poate constitui un exemplu în acest sens.

Pentru moment, pieţele din Ungaria, Cehia, Slovacia sau Slovenia au consemnat primele iniţiative de utilizare a schemelor de asigurări Usage-Based sau a tehnologiilor telematice. Pe o scară mai largă se poate vorbi de dezvoltarea unei preocupări mai consistente pe segmentul comunicării cu clienţii, numeroase companii din regiune remarcându-se prin utilizarea aplicaţiilor digitale pentru telefonia mobilă, prin campanii online extinse, o prezență puternică în zona social media.

În viitorul apropiat nu sunt de aşteptat evoluţii spectaculoase în domeniu, ci mai degrabă dezvoltarea unor proiecte pilot, la scară mică, probabil pe segmente izolate de piaţă. Într-o perspectivă mai îndelungată, dar care, la viteza cu care evoluează tehnologiile digitale, nu se mai socoteşte în decenii, adoptarea progresului tehnologic va deveni inevitabilă.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Piaţa de asigurări ECE în 2016: Luptă pe toate fronturile).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Brokerii si clientii lor. Cum a fost anul 2017 pentru ei si ce ii asteapta in anul urmator?

Dorel DUTA, Presedinte, UNSICAR
Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!