Pensii
Piata pensiilor private 2018. Pensii pentru batrana Romanie
Autor:Daniela Ghetu
Marti, 22 Ianuarie 2019

"Batrana Europa" va inceta, in cateva decenii, sa mai fie batrana doar in sintagma ce defineste spiritul conservator al continentului. Europa este pe cale de a deveni cu adevarat batrana nu numai prin mileniile de istorie, ci si prin varsta efectiva a locuitorilor ei. Imbatranirea populatiei este de acum o realitate careia guvernele europene trebuie sa i se adapteze, mai cu seama ca in deceniile viitoare exista potentialul ca acest fenomen sa induca schimbari dramatice din punct de vedere social si economic.

 

 

 

 

 


Romania nu face exceptie de la acest trend. Dimpotriva, in unele privinte va avea o situatie mai grea decat majoritatea tarilor din Uniunea Europeana. Natalitatii in scadere accentuata i se suprapune, in cazul tarii noastre, pierderea unui segment important de populatie prin migratie. Incepand cu 1990, milioane de romani au plecat din tara, ingrosand in ritm accelerat randurile comunitatii internationale de emigranti romani, pana la punctul in care, in acest moment, potrivit unui raport ONU, Romania se afla pe locul al doilea, la nivel mondial, in privinta emigratiei, cu 10 milioane de romani care traiesc departe de tara, fiind devansata doar de Siria, tara nimicita de conflicte militare. Per total, potrivit datelor statistice oficiale, Romania a pierdut in mai putin de doua decenii, ca efect insumat al sporului natural negativ, migratiei etc. circa 3,5 milioane de locuitori. Mai mult, scaderea cea mai mare a avut loc pe segmentul de populatie tanara, conducand la o imbatranire severa a populatiei, fenomen ce va continua si in viitor. Potrivit estimarilor prof. Vasile Ghetau , in 2030 circa o cincime din populatia Romaniei va fi depasit varsta de pensionare (>65 ani), in timp ce trei decenii mai tarziu, aceasta pondere ar putea creste pana catre o treime. In paralel, populatia de varsta tanara, adica exact esalonul care ar trebui sa inlocuiasca pe segmentul activ generatiile varstnice, este si va ramane in continua scadere, ponderea ei cazand sub pragul de 15%.

Din perspectiva sistemului de pensii publice, aceasta evolutie demografica negativa nu inseamna decat un singur lucru: pensii insuficiente si/sau deficit bugetar major. Dezechilibrul in crestere dintre numarul celor care alimenteaza resursele financiare ale sistemului si cel al celor care le consuma nu poate sa dea alta rezultanta. Sa mai adaugam ca, din aceeasi perspectiva, discutiei despre restrangerea populatiei active i se mai adauga cea despre gradul de ocupare al acestui segment al populatiei. Rata de ocupare a populatiei in varsta de 15 - 64 de ani a fost in trimestrul doi al anului curent de 65,5%, in crestere fata de trimestrul anterior cu 2,4 puncte procentuale, cel mai mare procent apartinand categoriei 25 - 54 de ani (81,6%), iar cel mai mic tinerilor de 15 - 25 ani (25,6%), a anuntat recent Institutul National de Statistica. Cu alte cuvinte, circa o treime din populatia activa nu desfasoara, in fapt, o activitate salarizata, deci nu plateste nici contributii in sistemul public de pensii.

Ca atare, ne putem astepta ca, peste trei decenii, circa o treime din populatie va avea in sustinere, direct sau indirect, celelalte doua treimi: direct - ca sustinatori ai membrilor de familie ce nu desfasoara o activitate salarizata, indirect - prin contributii sociale care furnizeaza pensii, ajutoare sociale etc.

Revenind pentru un moment la imaginea globala, trebuie spus ca pentru a imbunatati pe cat posibil sustenabilitatea sistemelor de pensii, guvernantii au apelat pe parcursul ultimelor doua decenii la diferite solutii menite fie sa aduca mai multi bani in sistem (76 de tari au crescut contributia la sistemul public de pensii), fie sa mai atenueze dezechilibrul (55 de tari au crescut pragul varstei de pensionare), fie pur si simplu sa reduca semnificativ cheltuielile (60 de state au redus beneficiile pentru actualii pensionari).

Pragul varstei de pensionare a fost ridicat si in tara noastra, dar nici reducerea beneficiilor, nici cresterea contributiilor n-au putut fi luate in considerare in conditiile in care, pe de o parte, contributiile sociale platite de angajatii romani sunt printre cele mai inalte din Europa; pe de alta parte, pensiile in plata sunt deja considerate ca fiind prea mici. In aceste conditii, sistemul public de pensii functioneaza la "limita de avarie". Datoria implicita a sistemului public de pensii in Romania (n.red., cat ar avea de platit statul pentru toate drepturile de pensie acumulate in sistemul public de pensii, exceptand pensiile speciale) era de 275 miliarde euro in 2015, de aproape 4 ori mai mare decat datoria publica a tarii", arata Radu CRACIUN, Presedintele APAPR, citand ca sursa INS, cu ocazia unui eveniment de specialitate. De atunci, pensiile publice au mai crescut cu 30%, iar acum se propune o dublare a lor pana in 2021, prin noua lege a pensiilor, a subliniat CRACIUN. De adaugat ca veniturile sistemului nu au crescut deloc spectaculos in ultimii ani, astfel incat, potrivit diverselor surse, deficitul estimat pentru anul 2018 se va cifra la circa 1,5 miliarde euro.

Doi piloni pentru pensiile viitorului

"Istoria" pensiilor private a inceput in Romania la sfarsitul anilor '90, cand a inceput sa se contureze ideea de a construi un instrument de economisire privata pentru pensie a carui sarcina primordiala sa fie aceea de a furniza participantilor venituri suplimentare la pensie, compensand astfel limitele sistemului public. De la idee la fapta, solutia a prins contur si a inceput sa functioneze efectiv in 2007, cu lansarea Pilonului III, de pensii private facultative, urmat de debutul Pilonului II, al pensiilor administrate privat, cu caracter obligatoriu, in 2008.

In septembrie 2018, cei doi piloni de pensii private se puteau lauda cu performante remarcabile:

Pilonul II: 7 fonduri cu circa 7,18 milioane participanti si active nete in administrare de 9,99 miliarde euro; aprox. 7,8 miliarde lei castig net din investitii, corespunzand unui randament mediu anualizat de la lansare pana in prezent de 8,43%;

Pilonul III: 10 fonduri cu circa 465.000 participanti si active nete in administrare de 425 milioane euro; aprox. 348 milioane lei castig net din investitii, corespunzand unui randament mediu anualizat de la lansare pana in prezent de 6,47%.

 

 

 

 

 

 

 

 


La mai bine de un deceniu de functionare, primul lucru care se poate spune despre fondurile de pensii din Romania este ca s-au dovedit a fi institutii profesioniste, stabile, transparente..., in fapt singurele institutii financiare din Romania care au functionat fara sincope si semne de intrebare. La nivelul sistemului, pensiile private sunt poate piata financiara cea mai transparenta.

Merita spus insa ca, in pofida performantelor investitionale notabile, volumul economiilor din fondurile de pensii este sub nivelul estimat initial. Motivul nu rezida insa in calitatea administrarii, ci in afectarea sistemului - prin inghetarea sau reducerea contributiilor la Pilonului II prin decizie guvernamentala. In 2009, pe fondul crizei economice, a avut loc prima "deraiere" de la calendarul de crestere a contributiilor stabilit prin Legea nr. 411/2004, cu inghetarea procentului de contributie la 2%, fata de 2,5%. Intarzierea de un an nu a fost recuperata, ba dimpotriva, dupa 2015 au intervenit noi intarzieri. Cea mai recenta, reducerea cotei de la 5,1% in 2017 la 3,75% in 2018 echivaleaza cu o scadere a contributiilor individuale cu 12% pentru participantii care nu au beneficiat de cresteri salariale in 2018. Totusi, la nivelul sistemului, datorita cresterilor salariale din economie, cu precadere in sectorul bugetar, si a numarului noilor-intrati, contributiile totale virate la Pilonul ll in 2018 sunt cu cca. 8,5% peste nivelul din 2017, arata estimarile realizate de APAPR - asociatia operatorilor din domeniul pensiilor private.

Calculele APAPR arata si ca din cauza nerespectarii Legii nr. 411/2004, romanii au sume cu 17,8% mai mici in contul lor personal de Pilon II decat ar fi avut daca legea ar fi fost respectata (2008-2018). Cat priveste impactul la nivelul Pilonului II (contributii nevirate), acesta poate fi apreciat la circa 1,9 miliarde euro.

Investitorii

Per total, cu active nete cumulate de peste 10,4 miliarde euro, fondurile de pensii private (Pilonul II + Pilonul III) sunt cel mai important investitor institutional din Romania. Peste 90% din aceste active sunt investite in economia romaneasca.

Randamentele obtinute de-a lungul intregii perioade, de la lansare pana acum, merita apreciate cu atat mai mult cu cat ele au fost realizate urmand o politica de investitii conservatoare, potrivit mandatului investitional conferit de lege, care prevede ca activele fondurilor sa fie investite preponderent in instrumente cu risc investitional scazut, obligatiuni si depozite. Ca urmare, fondurile de pensii detin in prezent cca. 18% din titlurile de stat ale Romaniei (respectiv, cca. 7% din datoria publica a tarii).

Pe de alta parte, la Bursa de Valori de la Bucuresti, investitorii din pensiile private detin cca. 20% din actiunile liber tranzactionate, cu o valoare de aprox. 1,7 miliarde euro, asigurand aprox. 15% din lichiditate. Printre cele mai mari detineri la BVB se numara BT, Romgaz, Petrom, FP, BRD, Transgaz, Electrica, Transelectrica - in cazul unora dintre aceste companii, plasamentele efectuate de fondurile de pensii jucand un rol esential in succesul listarii lor la bursa. In fapt, potrivit analistilor financiari, continuarea dezvoltarii Pilonului II este esentiala pentru promovarea BVB la statutul de piata emergenta.

 

 

 

 

 

 


Judecand intr-o perspectiva mai indelungata, pentru ca rezultatele investitionale sa se mentina la un nivel ridicat de performanta, administratorii din pensiile private ar avea nevoie atat de o diversificare a oportunitatilor oferite de BVB, cat si de o largire a universului investitional catre alte tipuri de instrumente. Incorsetate intr-o piata de capital prea "stramta", fondurile de pensii s-ar putea vedea obligate sa investeasca mai mult in afara tarii, situatie care in mod evident ar reprezenta o pierdere de oportunitate pentru economia romaneasca. Pentru ca acest lucru sa nu se intample ar fi necesar ca BVB sa ofere o mai buna diversificare sectoriala si mai multe oferte publice. Pe de alta parte, iesind din sfera BVB, capitalul fondurilor de pensii ar putea fi pus la lucru mai bine in economia reala daca legea ar permite accesul acestora la proiecte de infrastructura, inclusiv PPP, private equity, real estate etc.

Cu gandul la 2019

Pentru finalul anului curent, administratorii fondurilor de pensii se asteapta ca volumul activelor nete in administrare sa se cifreze la circa 10,9 miliarde euro. In cursul anului urmator, in conditiile mentinerii actualului procent de contributie, ar trebui sa ajungem undeva la aproape 2 miliarde euro contributii. Deci ne vom apropia de 13 miliarde euro ca active in sistem, a declarat Andreea PIPERNEA, Vicepresedinte APAPR.

Dincolo de spinosul subiect al contributiilor, pe agenda administratorilor se mai afla o tema ce-si asteapta nerezolvarea de mult timp: legea de plata a pensiilor. Ratacita de cativa ani in hatisul circuitului legislativ, legea care trebuie sa lamureasca cine si sub ce forma va plati pensiile private nu a fost inca adoptata. In lipsa ei, fondurile de pensii efectueaza deja plati in baza unei norme cu caracter provizoriu. Mai precis, potrivit APAPR, fondurile de pensii au platit, pentru 48.112 participanti, drepturi de pensie in valoare totala de 322 milioane lei, cumulat pe intregul sistem. Sa nu uitam insa ca, daca platile realizate in prezent se datoreaza unor situatii speciale - deces, pierderea capacitatii de munca etc. -, in mai putin de un deceniu sistemul va incepe sa plateasca pensii pe scara larga participantilor care in 2007, la data aderarii initiale, se apropiau de 45 de ani.

In sfarsit, digitalizarea sistemului de pensii private este un alt obiectiv important, mai ales din perspectiva interactiunii cu publicul tanar. Ca acest obiectiv sa devina un scop atins va trebui ca legislatia sa fie modificata, permitand trecerea la inrolarea online si comunicarea digitala cu participantii la sistem pe o scara mai larga decat in prezent.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Piata pensiilor private 2018. Pensii pentru batrana Romanie).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!