România sub lupă
Comparativ, între cele opt regiuni ale ţării, ÅŸi implicit între judeÅ£ele care le compun, există diferenÅ£e mari, acestea fiind date de specificul economic al fiecăruia, aÅŸezare geografică, forme de relief, cultură, populaÅ£ie ÅŸ.a.m.d., ansamblu de caracteristici care au influenÅ£at puternic dezvoltarea pieÅ£ei asigurărilor la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Vă invităm să aflaÅ£i cum s-a prezentat piaÅ£a asigurărilor în primul an de criză, la nivelul celor opt Regiuni Economice de Dezvoltare, respectiv a celor 41 de judeÅ£e ÅŸi un municipiu care intră in componenÈ›a acestora.
Teritoriul câÅŸtigă teren în faÅ£a capitalei. Aceasta este una dintre concluziile desprinse la o primă analiză a cifrelor: 56,6% din totalul subscrierilor sunt realizate în afara BucureÅŸtilor. Pe clase de asigurări, asigurătorii din teritoriu au contribuit la totalul pieÅ£ei cu 72,1% din totalul subscrierilor din asigurări de viaţă, respectiv cu 53,1% din totalul afacerilor pe segmentul asigurărilor generale.
Astfel,în pofida unei salarizări net superioare a populaÅ£iei capitalei, coroborată cu concentrarea economică la nivelul regiunii, balanÅ£a se înclină din ce în ce mai mult în favoarea restului ţării, cu preponderenţă în vremuri de criză economică. ExplicaÅ£ia cea mai la îndemână ar fi că, în BucureÅŸti, dependenÅ£a de clienÅ£ii mari, de societăţile de leasing, precum ÅŸi prăbuÅŸirea vânzărilor de autoturisme au condus, toate laolaltă, la scăderea vânzărilor produselor de asigurare, în vreme ce, în teritoriu, societăţile de asigurare sunt mult mai orientate către retail ÅŸi către o dezvoltare echilibrată a portofoliilor.
În acelaÅŸi timp, este demnă de evidenÅ£iat concentraÅ£ia subscrierilorcalculată pentru primele cinci judeÅ£e plasate în topul naÅ£ional (Cluj, Prahova, TimiÅŸ, ConstanÅ£a ÅŸi ArgeÅŸ), realizat după criteriul volumului subscrierilor: 15,2% pentru totalul pieÅ£ei asigurărilor, respectiv 26,8% pentru asigurările încheiate în teritoriu.
Această creÅŸtere vizibilă a teritoriului s-a materializat în gradul tot mai ridicat al densităţii asigurărilor, obÅ£inut ca efect al dezvoltării de ansamblu a fenomenului asigurărilor în provincie, începând de la infrastructură, creÅŸterea numărului de reprezentanÅ£e, angajaÅ£i, colaboratori, ofertarea unei game mai largi de produse modelate pe cerinÅ£ele ÅŸi necesităţile clientului, incluzând dezvoltarea activităţii brokerilor, precum ÅŸi a gradului de cultivare ÅŸi educare a populaÅ£iei în privinÅ£a fenomenului asigurărilor. AÅŸa s-a născut o nouă realitate a industriei asigurărilor, în care acÅ£ionează mecanisme performante în sprijinul creÅŸterii competitivităţii ÅŸi calităţii produselor de asigurare.
[img1]
[img2]
|
Regiunea BucureÅŸti-Ilfov Cea mai mare aglomerare urbană din România, cu o reală forţă economică, instituÅ£ională ÅŸi politică, înregistrând o densitate a asigurărilor, la nivelul anului trecut, de peste 1.700 lei, această regiune reprezintă întâiul spaÅ£iu de dezvoltare a business-ului în asigurări. Capitală a României ÅŸi, în acelaÅŸi timp, cel mai mare oraÅŸ, BucureÅŸtii - centru administrativ, economic, financiar, industrial, comercial, cultural ÅŸi media al ţării - reprezintă ÅŸi pentru piaÅ£a românească a asigurărilor nivelul maxim de dezvoltare a acesteia, ponderea semnificativă, echivalentul a circa 43% din totalul afacerilor, realizându-se în capitală ÅŸi în judeÅ£ul Ilfov. Cu alte cuvinte, anul 2009 a marcat pentru industria asigurărilor din Regiunea de Dezvoltare BucureÅŸti-Ilfov, potrivit estimărilor, un volum al subscrierilor de circa 3,88 miliarde lei. Pe clase de asigurări, asigurările de viaţă au generat 12% din business, în vreme ce, cu un volum al subscrierilor de 3,42 miliarde lei, asigurările generale au dominat net portofoliile societăţilor de profil. ImportanÅ£a brokerilor de asigurare este covârÅŸitoare, mai bine de 64% din totalul primelor subscrise fiind prin intermediul societăţilor de brokeraj (circa 2 miliarde lei). |
|
Regiunea Nord-Vest În pofida unei dezvoltări economice superioare, în Regiunea Nord-Vest există mari discrepanÅ£e între cele ÅŸase judeÅ£e: cele din Sudul ÅŸi Vestul Regiunii, respectiv Cluj, Bihor ÅŸi Satu Mare, sunt industrializate ÅŸi mai stabil dezvoltate economic decât cele din Centrul ÅŸi Estul Regiunii (BistriÅ£a-Năsăud, MaramureÅŸ ÅŸi Sălaj), mai sărace fiind MaramureÅŸul ÅŸi BistriÅ£a-Năsăud. La secÅ£iunea asigurări, venirea unor mari investitori în Regiune, ca ÅŸi apropierea de Vestul Europei au făcut ca această zonă a ţării să se plaseze pe prima poziÅ£ie (excluzând BucureÅŸti-Ilfov) în clasamentul Regiunilor, alcătuit după volumul subscrierilor (907 milioane lei). Demnă de remarcat este, de asemenea, ÅŸi ponderea asigurărilor de viaţă în totalul subscrierilor (26,4%), net superioară celorlalte Regiuni, fapt ce denotă mentalitatea europeană a localnicilor. |
|
Regiunea Centru În cazul Regiunii Centru, profilul economic este dat de ramura industrială, aceasta fiind cea mai pregnantă în judeÅ£ele BraÅŸov ÅŸi Sibiu, judeÅ£e cu importante tradiÅ£ii industriale. Sectorul serviciilor are o contribuÅ£ie importantă pentru economia locală, domenii precum transporturile, telecomunicaÅ£iile, turismul sau sectorul financiar-bancar ÅŸi de asigurări consemnând în mod constant,în ultimii ani, evoluÅ£ii crescătoare. Anul 2009 a reprezentat pentru industria locală a asigurărilor un volum total al subscrierilor de 807 milioane lei, plasându-se din acest punct de vedere pe a doua poziÅ£ie (în urma Regiunii N-V) în ierarhia regiunilor, realizată după acest criteriu. Se evidenÅ£iază apetitul localnicilor pentru produsele de asigurare,în anul precedent un locuitor al Regiunii Centru cheltuind, în medie, 317 lei pentru asigurări - după acest criteriu, dacă eliminăm capitala, zona s-ar afla pe prima poziÅ£ie. |
|
Regiunea Nord-Est Pentru Regiunea Nord-Est, potenÅ£ialul este dat, ca ÅŸi în trecut, de resursele umane, turism, agricultură ÅŸi industrie în oraÅŸele mari (IaÅŸi, Bacău ÅŸi Suceava), acestea putând crea premisele pentru un proces de dezvoltare durabilă, pentru ridicarea standardului de viaţă al comunităţii ÅŸi, implicit, pentru creÅŸterea industriei asigurărilor. În anul anterior, asigurătorii care activează în cele ÅŸase judeÅ£e care alcătuiesc Regiunea au subscris, cumulat, 698 milioane lei (din care asigurările de viaţă au reprezentat 26,5%), echivalentul a 7,8 puncte procentuale din totalul consemnat la nivel naÅ£ional. Gradul de dezvoltare economică a Regiunii este reflectat ÅŸi în indicatorul de densitate a asigurărilor, în perioada ianuarie-decembrie 2009 un locuitor al regiunii achiziÅ£ionând, în medie, produse de asigurare în valoare de 187 lei (pe ultima poziÅ£ie în topul Regiunilor). |
Regiunea Sud-Muntenia Din 1996, economia Regiunii Sud-Muntenia, care are în componenÅ£a sa cel mai mare număr de judeÅ£e (ArgeÅŸ, CălăraÅŸi, DâmboviÅ£a, Giurgiu, IalomiÅ£a, Prahova ÅŸi Teleorman), este în permanentă creÅŸtere, cele mai industrializate două judeÅ£e fiind ArgeÅŸ ÅŸi Prahova. Partea de Nord a Regiunii (judeÅ£ele ArgeÅŸ, DâmboviÅ£a ÅŸi Prahova) se caracterizează printr-un grad ridicat de industrializare, Prahova deÅ£inând locul 1 pe Å£ară în ceea ce priveÅŸte producÅ£ia industrială, în vreme ce partea sudică a Regiunii (CălăraÅŸi, Giurgiu, IalomiÅ£a ÅŸi Teleorman) este o zonă mai puÅ£in dezvoltată, caracterizată prin preponderenÅ£a populaÅ£iei ocupate cu agricultura. În acest context, 784 milioane lei a fost valoarea primelor brute subscrise de asigurătorii din Regiune în anul anterior, asigurările de viaţă generâd doar 15,8% din totalul veniturilor (cel mai redus procent consemnat la nivel naÅ£ional).
|
Regiunea Sud-Vest Structura ÅŸi repartizarea activităţilor economice la nivelul Regiunii sunt determinate de resursele naturale, facilităţile tehnologice ÅŸi capitalul existent. Procentul mare al populaÅ£iei rurale ÅŸi suprafaÅ£a întinsă a terenurilor arabile, în special în partea sudică a Regiunii, fac din agricultură sectorul predominant în economia regională. SituaÅ£ia economică ÅŸi socială a Regiunii, afectată puternic de restructurările economice de după anul 1990, a făcut ca majoritatea angajaÅ£ilor din industrie să se reorienteze către activităţi agricole, în momentul de faţă structura de afaceri a Regiunii Sud-Vest fiind alcătuită din două parcuri industriale operaÅ£ionale, situate în judeÅ£ul Dolj (Craiova) ÅŸi în judeÅ£ul Gorj (Sadu), ÅŸi un parc industrial greenfield, la Corabia. Această stare de fapt, coroborată cu lipsa investitorilor străini de mare anvergură, s-a reflectat ÅŸi în sectorul de asigurări, Regiunea Sud-Vest situându-se pe ultima poziÅ£ie în ierarhia la nivel naÅ£ional după criteriul subscrierilor, un localnic cheltuind, în medie în anul 2009, pentru produse de asigurare, puÅ£in sub 200 lei. |
|
Regiunea Sud-Est Specificul Regiunii Sud-Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare a activităţilor industriale ÅŸi terÅ£iare (Brăila - GalaÅ£i; ConstanÅ£a - Năvodari), centrele industriale complexe izolate (Buzău, FocÅŸani), arealele cu specific turistic (litoralul ÅŸi Delta Dunării) ÅŸi întinsele zone cu suprafeÅ£e de culturi agricole ÅŸi viticole. PiaÅ£a asigurărilor s-a dezvoltat diferit, după specificul fiecărui judeÅ£ aparÅ£inător Regiunii, Sud-Estul fiind un caz aparte, căci el cuprinde aproape toate formele de relief (Lunca Dunării, Câmpia Bărăganului, PodiÅŸul Dobrogei cu MunÅ£ii Măcinului, iar în partea de Nord-Vest, CarpaÅ£ii ÅŸi SubcarpaÅ£ii de Curbură, fluviul Dunărea, Delta Dunării, întreg litoralul românesc al Mării Negre). Cumulat, asigurătorii din cele ÅŸase judeÅ£e au subscris, în 2009, 785 milioane lei, din care 23,6% aferente asigurărilor de viaţă ÅŸi 76,4% poliÅ£elor de asigurări generale. |
|
Regiunea Vest Situată la confluenÅ£a unor importante drumuri europene, unde civilizaÅ£ia vestului interacÅ£ionează cu cea estică, Regiunea Vest face parte din Euroregiunea Dunăre-CriÅŸ- MureÅŸ-Tisa (DKMT), care implică cele patru judeÅ£e ale Regiunii, patru comitate din Ungaria ÅŸi regiunea autonomă Voivodina din Serbia. La rândul ei, Regiunea Vest poate fi împărÅ£ită, din punct de vedere socio-economic ÅŸi al pieÅ£ei asigurărilor, în două subregiuni, confruntate cu probleme distincte ÅŸi având grade diferite de dezvoltare. Prima, cea mai puÅ£in dezvoltată, include teritoriul judeÅ£elor CaraÅŸ-Severin ÅŸi Hunedoara, puternic afectate de procesele de restructurare; cea de a doua subregiune cuprinde teritoriul judeÅ£elor TimiÅŸ ÅŸi Arad, cu o dezvoltare industrială de tradiÅ£ie, complexă ÅŸi diversificată, fiind în prezent arealul favorit al investiÅ£iilor străine, constituind în acelaÅŸi timp "locomotiva" pieÅ£ei regionale a asigurărilor. Cumulat, asigurătorii din Regiunea Vest au subscris, în 2009, 615 milioane lei, în vreme ce densitatea asigurărilor s-a cifrat la 316 lei/locuitor. Concluzionând, pentru Regiunea Vest, forÅ£a de muncă reprezintă factorul care a contribuit cel mai mult la dezvoltarea socio-economică, aceasta fiind motivată, flexibilă, inovativă, dar ÅŸi cu un grad ridicat de specializare, contribuind astfel la dezvoltarea unui mediu antreprenorial dinamic. |
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (România sub lupă).
