Interviu
Sorin MITITELU, Președinte Directorat, BCR Asigurări de Viață VIENNA Insurance Group
Autor:Andreea RADU
Duminica, 21 Mai 2017

PRIMM:  Piaţa asigurărilor a avut o creștere de 10%, per total, în 2016. Cum vedeți evoluţia acesteia în acest an și care sunt factorii care o influențează?

Sorin MITITELU: Trendul general al pieței de asigurări este dat de asigurările auto, mai ales de RCA, dată fiind ponderea lor de peste 70% din total piață. Astfel, atât timp cât rata combinată la RCA este semnificativ peste 100%, este de așteptat atât o reducere a costurilor (în principal, a daunelor), cât și o creștere a veniturilor (în principal, a majorării primelor de asigurare). 

În plus, interesul general în creștere pentru produsele de asigurare non-obligatorii se va materializa într-o creștere semnificativă a acestui segment al pieței de asigurări. 

În concluzie, în perioada următorilor doi-trei ani, piața asigurărilor nu poate decât să crească și, implicit, să se dezvolte, dacă luăm în considerare și aspectele calitative. Cu cât va crește? Un interval valoric al creșterii anuale a pieței asigurărilor, evaluată prin valoarea totală a primelor de asigurare, în opinia mea, ar fi de 5%-15%.

PRIMM:  În ultimii ani, asigurările de viață nu au reprezentat mai mult de 20% din total piață, în timp ce în alte țări europene această pondere ajunge și la 80%. De ce considerați că aceste asigurări sunt mai puțin dezvoltate în România?

S.M.: Explicația simplă și directă este aceea că întreaga noastră economie nu este la fel de dezvoltată precum economia acelor țări în care piața asigurărilor de viață are o pondere de 80% în totalul pieței de asigurări. Când România va avea valori similare la indicatori economici, precum PIB/locuitor și total active financiare/locuitor, vom putea discuta despre o pondere a asigurărilor de viață în total asigurări de aproximativ 80%.

În stadiul actual, evoluția generală a pieței, precum și poziționarea acesteia față de piețele similare sunt mai importante decât valoarea raportului între asigurările de viață și cele non-viață, la nivelul întregii piețe locale. Așadar, din această perspectivă, ceea ce observăm este că nu ne dezvoltăm la fel de repede precum piețele similare, iar piața asigurărilor de viață înregistrează o creștere mult sub potențialul actual de creștere.

În contextul actual, în care nevoia de protecție este evidentă (în principal, datorită evoluțiilor din sistemul public de asistență socială), există stimuli fiscali, se înregistrează o creștere economică reflectată în creșterea salariilor și scăderea șomajului, dobânzile la plasamentele pe termen scurt și mediu sunt mici, iar cele pe termen lung au valori semnificativ mai mari, piața asigurărilor de viață ar fi trebuit să înregistreze un ritm de creștere dublu sau chiar triplu față de cel al pieței de asigurări non-viață.

Așadar, până la a ajunge la acea pondere de 80%, mai avem de așteptat, iar până atunci, piața asigurărilor de viață oferă totuși mari oportunități, dar însoțite de multe provocări.

PRIMM: Cum este influențată piața asigurărilor de viață de dezvoltarea tehnologică?

S.M.: În prezent, piața locală de asigurări de viață nu este influențată semnificativ de dezvoltarea tehnologică. Și nu pentru că nu ar exista tehnologia care să influențeze pozitiv această piață. Tehnologia există, este disponibilă și chiar accesibilă. Această situație paradoxală s-ar putea explica prin nivelul la care ne aflăm în prezent, din punct de vedere al înțelegerii, al pregătirii personalului și chiar al dotărilor tehnice. Dimensiunea actuală relativ mică a volumului de afaceri cu asigurările de viață, precum și rezultatele financiare negative ale asigurărilor non-viață, înregistrate în ultimi ani, ar explica, de asemenea, această situație. În aceste condiții, investițiile în tehnologie sunt puține și fără un impact major.

Ceea ce nu se observă încă este faptul că utilizarea tehnologiei actuale ar reprezenta un factor major de dezvoltare pentru piața asigurărilor, datorită reducerii costurilor de operare prin automatizări, creșterii mobilității și conectivității în administrarea relației cu clientul, mărirea capacității de colectare a informațiilor despre client, precum și valorificarea superioară a datelor colectate, îmbunătățirii serviciilor pentru clienți și parteneri de afaceri. Toate acestea le regăsim cel mai des asociate cu concepte precum: digitalizare, apps, big data, business intelligence, internet of things, experiență client etc.

Ar mai fi ceva de adăugat referitor la tehnologie și asigurări. Tehnologia va crea și la noi altfel de jucători, ce vor opera în unele cazuri chiar în afara sferei de autorizare și reglementare a produselor de asigurare și vor putea intra într-o competiție directă cu asigurătorii și distribuitorii de asigurări, în principal pe acele produse cu număr mare de clienți potențiali, valoare mică a daunei medii și frecvența mare a evenimentului asigurat. Și în acest caz, putem asocia acest subiect cu unele concepte, precum: insurtech, blockchain, sharing economy etc. Un bun exemplu despre astfel de jucători este dat de o companie recent lansată, ce-i drept nu la noi, cu numele LEMONADE.

PRIMM: De ce nu își asigură românii viața și care sunt soluțiile pe care le identificați astfel încât cererea pentru aceste produse să aibă o creștere considerabilă față de prezent?

S.M.: Este o situație de facto determinată atât de factorii obiectivi, cât și de o serie factori subiectivi. Așa cum menționam anterior, există o corelație între nivelul de dezvoltare al economiei și dimensiunea pieței de asigurări, acest nivel de dezvoltare fiind, de altfel, un factor obiectiv. În schimb, când facem referire la situația actuală prin raportare la potențialul real al pieței de asigurări, factorii ce au determinat o astfel de situație sunt, în opinia mea, doar factori subiectivi.

Ar mai fi necesară o precizare, una destul de importantă. Nu clienții sunt responsabili de acest rezultat. Nevoia primară de protecție este acoperită (ce-i drept doar parțial) prin sistemul public de asistență socială. Prin urmare, cei responsabili de dezvoltarea pieței de asigurări sunt asigurătorii și distribuitorii de produse de asigurare. În fapt, este o activitate comercială, nu una de asistență socială.

Până acum, românii nu au cumpărat atât de multe asigurări voluntare pe cât ar fi putut cumpăra, pentru că, în opinia mea, fie nu au văzut suficientă valoare în aceste produse, fie nu au aflat de existența lor sau nu au avut suficientă informație pentru a lua o decizie. Ceea ce se cumpără cel mai mult, în fapt, sunt produsele obligatorii, RCA și PAD. Prin urmare, în mod automat apare percepția că produsele de asigurare sunt mai curând produse obligatorii, decât produse necesare și utile.

Dezvoltarea pieței de asigurări, ca de altfel a oricărei piețe, se va putea realiza numai dacă sunt respectate principiile fundamentale de funcționare a unei piețe eficiente. În bună măsură, acest lucru se va întâmpla datorită noului cadru de operare, determinat de intrarea în vigoare a reglementărilor locale prin care sunt transpuse reglementările cunoscute sub denumirea de Solvency II și IDD.

PRIMM: Condițiile economice nefavorabile și ratele scăzute ale dobânzilor au creat premisele unei situații critice care au amenințat veniturile din investiții, inclusiv pentru companiile de asigurări de viață. Clienții s-au arătat mai neîncrezători?

S.M.: Importanța veniturilor din investiții, în cazul asigurărilor de viață, este dată de nivelul angajamentelor asumate de asigurător față de clienții săi, prin contractele de asigurare ce includ garanții sub forma sumelor asigurate, a dobânzilor tehnice etc. Scăderea ratei de dobândă devine critică atunci când angajamentele au fost asumate pe baze eronate privind evoluția dobânzilor și, de asemenea, atunci când strategiile de investiții nu sunt corelate cu angajamentele asumate de companie.

Așadar, în general, nu ar trebui să existe o situație critică datorată evoluției în scădere a ratelor de dobândă, atât timp cât managementul riscurilor se realizează corespunzător. Dacă nu, soluția necesară și imediată pentru rezolvarea problemei este cea de majorare a capitalului companiei și/sau de optimizare a alocării capitalului existent.

Veniturile din dobânzi mai reprezintă și o sursă suplimentară de venit, pentru orice asigurător. Scăderea ratelor de dobândă, în mod inevitabil, determină o scădere a acestui venit suplimentar, dar, în același timp, scoate în evidență și mai mult importanța veniturilor din administrarea celorlalte tipuri de riscuri, specifice industriei asigurărilor.

În mod paradoxal, evoluția în scădere a ratelor de dobândă ar fi trebuit să crească importanța și atractivitatea industriei asigurărilor, atât pentru investitorii în companiile de asigurări, cât și pentru distribuitorii de produse de asigurare. În cazul pieței noastre, evoluția pozitivă recentă se datorează și acestui factor de natură obiectivă.

Interesul în creștere al asigurătorilor și distribuitorilor de produse de asigurare ar trebui să conducă la o concurență mai mare care, în general, determină produse și servicii mai bune pentru clienți. Neîncrederea clienților în industria de asigurări crește atunci când angajamentele asumate de asigurători și/sau distribuitori nu sunt respectate. În cazul pieței noastre, falimentul recent al unor companii de asigurări a influențat negativ industria asigurărilor, dar cu siguranță nu s-a datorat evoluției în scădere a ratelor de dobândă.

PRIMM: Care este riscul rezilierii unui contract de asigurare de viață?

S.M.: Pentru asigurător, principalul risc este cel de a genera o pierdere din cauza neamortizării cheltuielilor directe și indirecte asociate poliței, până la data rezilierii ei. Acest risc scade pe măsură ce perioada de menținere activă a produsului crește, punctul de echilibru între venituri și costuri fiind atins, de cele mai multe ori, la câțiva ani de la încheierea contractului, în funcție de tipul de produs.

Pentru client, în mod evident, principalul risc este cel de a nu mai beneficia de protecția oferită de produsul de asigurare. În plus, o astfel de decizie a clientului de a rezilia contractul de asigurare generează, de cele mai multe ori, și obligația de plată a unei penalități, în funcție de prevederile contractuale.

PRIMM: Este piața asigurărilor de viață interesantă pentru investitori străini?

S.M.: Pentru orice investitor, nu doar cei străini, piața asigurărilor din România, inclusiv piața asigurărilor de viață, ar trebui să fie atractivă, chiar foarte atractivă. În schimb, dacă analizăm evoluțiile recente, sunt mai multe ieșiri decât intrări pe piața locală de asigurări. Dimensiunea relativ mică a pieței ar putea fi considerată o barieră de intrare, mai ales de către marii investitori orientați către un câștig rapid și relativ mare. În schimb, pentru investitorii ce au strategii pe termen lung și foarte lung sau chiar pentru micii investitori, dimensiunea actuală a pieței de asigurări este, în fapt, o oportunitate de câștig. Este doar o problemă de timp până când vom avea și alți investitori pe piața asigurărilor din România, inclusiv pe cea a asigurărilor de viață.

PRIMM: În acest an, care sunt tendințele în ceea ce privește cerințele clienților?

S.M.: Statisticile oficiale referitoare la rezultatele primului trimestru din 2017, cel mai probabil ne vor arăta o creștere semnificativă (de peste10%) a primelor brute subscrise aferente asigurărilor de viață, față de primul trimestru al anului 2016. Această creștere, cel mai probabil, va fi datorată asigurărilor tradiționale de viață, atât a celor cu primă regulată, cât și a celor cu primă unică. Creșteri vor fi și pe categoria produselor de asigurări de tip unit-linked. Așadar, pe baza acestei asumpții, vom observa că nu sunt modificări de trenduri, ci doar o accelerare a creșterii.

În continuare, clienții caută protecție în principal prin economisire, iar produsele de asigurare de viață cu componentă de economisire sau de investiții au devenit mai atractive decât alte produse similare. Este un bun exemplu pozitiv ce reflectă impactul scăderii ratei dobânzii asupra produselor de asigurare de viață.

PRIMM: 2016 a fost un an remarcabil pe piața asigurărilor private de sănătate, care a crescut cu 70%, la peste 173 milioane lei. Care estimați că va fi evoluția pieței în 2017?

S.M.: Asigurările voluntare de sănătate sunt din ce în ce mai mult în atenția publică, fie când se discută despre îmbunătățirea serviciilor medicale, fie când se discută despre creșterea finanțării sistemului de servicii medicale sau când se discută despre creșterea pieței asigurărilor. Ceea ce este cert este faptul că nivelul de satisfacție al populației cu sistemul public de asistență medicală este unul foarte scăzut și că pentru foarte mulți angajați cel mai apreciat beneficiu extra-salarial (dacă excludem tichetele de masă) este beneficiul dat de o asigurare voluntară de sănătate sau de abonamentul medical. Astfel, creșterea vânzărilor de asigurări voluntare de sănătate și a abonamentelor medicale este relativ simplu de explicat. Ce nu poate oferi un sistem, preia celălalt sistem!

În aceste condiții, trendul acestor produse este pozitiv, previzibil și va continua pentru o bună perioadă de timp. Desigur, rata de creștere a abonamentelor medicale va fi mai mică decât cea a asigurărilor voluntare de sănătate, întrucât baza de referință este mult mai mare.

Cifra de 70% de creștere a asigurărilor voluntare de sănătate este spectaculoasă, dar nerelevantă, dată fiind baza relativ mică de la care se pleacă. De altfel, ponderea asigurărilor voluntare de sănătate în finanțarea sistemului de asistență medicală este sub 1%. Este de reținut și faptul că asigurările voluntare de sănătate și abonamentele medicale sunt de aceeași natură și acoperă aceeași nevoie de protecție pentru clienți, dar sunt supuse unui tratament diferit în privința autorizării modului lor de funcționare. 

PRIMM: Conform unui studiu recent, românii declară că ar dori să aibă asigurări private de sănătate, dar puțini ajung să încheie o poliță. Care considerați că sunt motivele?

S.M.: Piața asigurărilor private de sănătate este în fapt mai mare decât cea reflectată prin cele 173 milioane lei în prime brute subscrise. Dacă am lua în calcul și abonamentele medicale, numărul beneficiarilor pentru un astfel de produs de tipul asigurări private de sănătate este de aproximativ 1.000.000. Dintre aceștia, peste 700.000 sunt cei cu abonamente medicale. Așadar, aproximativ 1 din 6 angajați din România este beneficiarul unui produs de tipul asigurărilor voluntare de sănătate. Accesul la aceste produse s-a realizat, în cea mare parte (peste 90%), prin intermediul angajatorilor, fiind promovate de către aceștia sub forma beneficiilor extra-salariale.

Interesul în creștere pentru asigurarea voluntară de sănătate se datorează avantajelor comparative pe care produsele de asigurare voluntară de sănătate le au față de abonamentele medicale, dar acest trend nu este încă unul sustenabil pe termen mai lung, întrucât asigurările voluntare de sănătate ajung mai greu la clientul final.

Cum principalul canal de distribuție al acestui produs este reprezentat de angajator, iar acesta se află într-un contact mai apropiat și mai de lungă durată cu furnizorii de abonamente medicale și servicii de medicina muncii, devine mai dificil de promovat asigurarea voluntară de sănătate. Astfel, așa cum menționam și la una din întrebările anterioare, este interesul și responsabilitatea asigurătorilor și a distribuitorilor de produse de asigurare să ajungă la clienți cu produse și servicii mai bune, mai accesibile și care să fie percepute ca necesare și utile, indiferent de ce fel de concurență au.

PRIMM: Care sunt obiectivele BCR Asigurări de Viață VIG de dezvoltare în 2017, având în vedere și preluarea companiei AXA Life Insurance?

S.M.: Strategia BCR Asigurări de Viața VIG rămâne o strategie de creștere construită pe modelul de bancassurance, în principal pe segmentul de clienți retail. Dat fiind contextul favorabil în care operăm, obiectivele companiei nu pot fi altele decât unele de creștere semnificativă atât a primelor brute subscrise, cât și a rezultatului financiar, profitul. Creșterea cea mai mare așteptăm să o avem pe categoria produselor de asigurare de viață tradiționale, atât a celor cu primă unică, cât și a celor cu prima regulată, urmare a relansării acestor produse.

Achiziția AXA Life Insurance România, ce se va finaliza printr-un proces de fuziune cu BCR Asigurări de Viață, ne oferă posibilitatea să creștem portofoliul de clienți, care, în prezent, este de aproximativ 400.000 de asigurați, și să fim și mai puternici din punct de vedere financiar.

De altfel, toți indicatorii de risc ai companiei reflectă, înainte de această achiziție, o foarte bună capitalizare și lichiditate, oferind astfel baza pentru o puternică creștere în viitorul apropiat.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Sorin MITITELU, Președinte Directorat, BCR Asigurări de Viață VIENNA Insurance Group).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Sanatatea la control! De ce e mai bine sa fii asigurat?

Catalin BOICEANU - Director Corporate, GLOBASIG Broker
Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!