Dincolo de efortul generalizat de adaptare la cerinÅ£ele noului regim de solvabilitate intrat în vigoare la 1 ianuarie, prima jumătate a anului 2016 a reprezentat o perioadă aparent „liniÅŸtită” pentru pieÅ£ele de asigurări ale Europei Centrale ÅŸi de Est. TotuÅŸi, pentru actorii acestor pieÅ£e, perioada n-a fost lipsită deloc de provocări, iar schimbările rapide care au loc în domeniu sunt departe de a anunÅ£a o „mare calmă”.

În pofida relansării economice cvasi-generalizate în regiune, mediul economic rămâne totuÅŸi unul volatil ÅŸi destul de tensionat, în care nici cetăţenii, nici afacerile nu au resimÅ£it încă o veritabilă îmbunătăţire a situaÅ£iei lor financiare. Din perspectiva asigurătorilor, această situaÅ£ie se concretizează în două tendinÅ£e de semn contrar. Pe de o parte, cu o putere de cumpărare încă fragilă, consumatorii au un apetit scăzut pentru asigurări, de unde presiunea crescută pe preÅ£ul asigurării ÅŸi intensificarea competiÅ£iei în piaţă. Pe de altă parte, oportunităţile reduse de a obÅ£ine venituri financiare din investiÅ£ii acutizează nevoia de a subscrie tehnic profitabil.

Dacă adăugăm, la necesitatea de a se conforma noilor cerinÅ£e de solvabilitate, perspectiva apropiatei implementări a reglementărilor în materia distribuÅ£iei de asigurări, sau ritmul rapid în care digitalizarea schimbă modul de operare ÅŸi de interacÅ£iune cu clienÅ£ii, se conturează - ca un puzzle în formare -, tabloul unui parcurs mai mult decât dinamic.

În termeni pur cantitativi, volumul primelor brute subscrise în regiune s-a redus, faţă de jumătatea anului trecut, cu circa 3%, cifrându-se la 16,13 miliarde euro, în condiÅ£iile în care numai trei dintre pieÅ£ele ECE au înregistrat o dinamică negativă. Este de ajuns însă să precizăm că una dintre acestea este Polonia, piaÅ£a care, chiar pierzând circa 2 puncte procentuale din cota sa regională, continuă să furnizeze peste 38% din volumul total al subscrierilor în ECE. Cu un volum al primelor subscrise care depăşeÅŸte cu puÅ£in 1 miliard euro, România deÅ£ine o cotă de 6,4% din volumul total al afacerilor cu asigurări din regiune, în creÅŸtere uÅŸoară faţă de jumătatea anului 2015. De altfel, piaÅ£a românească a marcat una dintre cele mai înalte dinamici regionale ÅŸi cu siguranţă cea mai înaltă rată de creÅŸtere a PBS în grupul pieÅ£elor relevante, îndreptânduse către recâÅŸtigarea poziÅ£iei pe care o deÅ£inea, în termenii cotei de piaţă, înainte de declanÅŸarea crizei, în 2009.

Asigurări auto - punctul nevralgic

Liniile de asigurări auto continuă să reprezinte atât „coloana vertebrală”, cât ÅŸi „punctul nevralgic” pentru majoritatea pieÅ£elor de specialitate din regiune.

Ponderea ridicată pe care o deÅ£in în portofoliul pieÅ£ei face ca asigurările auto, în particular clasa RCA, să reprezinte o importantă sursă de cash flow ÅŸi cel mai eficient instrument de câÅŸtigare a cotei de piaţă, dar în acelaÅŸi timp ÅŸi linia de afaceri purtătoare a celui mai ridicat volum de cheltuieli. În multe privinÅ£e, evoluÅ£iile înregistrate pe această linie de afaceri reprezintă un bun exemplu pentru frământările care afectează pieÅ£ele de specialitate din regiune.

Vânzările de autoturisme în creÅŸtere au adus o gură de oxigen în asigurările auto, dar dacă în majoritatea pieÅ£elor din regiune atât clasa asigurărilor obligatorii RCA, cât ÅŸi cea a asigurărilor CASCO au înregistrat o dinamică pozitivă a volumului de afaceri, factorul determinant nu a fost extinderea parcului auto asigurabil. Acolo unde volumul de afaceri a crescut semnificativ, motorul creÅŸterii a fost preÅ£ul asigurării.

Astfel, pieÅ£e ca România sau Ungaria, care au consemnat creÅŸteri importante, de circa 30%, în volumul primelor subscrise pe clasa RCA, au raportat, de asemenea, „scumpiri” substanÅ£iale ale poliÅ£elor RCA. Potrivit unor surse, în Ungaria tarifele RCA au crescut în medie cu circa 20-30% în ultimele 12 luni, în timp ce în România creÅŸterea s-a apropiat de pragul de 20%, pentru unele categorii de autovehicule fiind sensibil mai mare. Extinzând aria geografică, merită menÅ£ionat exemplul Turciei, piaÅ£a în care tarifele RCA aproape că s-au dublat în prima parte a anului, conducând la o creÅŸtere a volumului total de prime pe această clasă cu 125%. Merită remarcat că această „scumpire” a poliÅ£elor a venit mai degrabă ca o miÅŸcare de corecÅ£ie menită să atenueze lipsa de profitabilitate, toate aceste pieÅ£e remarcându-se anterior prin tarife extrem de scăzute, vizibil inferioare celor practicate în celelalte pieÅ£e relevante ale regiunii. În fine, chiar ÅŸi în CroaÅ£ia, devenită un „caz” cu putere de exemplu din cauza prăbuÅŸirii tarifelor după liberalizarea pieÅ£ei RCA, căderea abruptă a preÅ£ului asigurării pare să fi atins punctul terminus, începând să se întrevadă primele semne de reversare a trendului.

TotuÅŸi, la nivel regional, piaÅ£a asigurărilor auto s-a menÅ£inut sub semnul unei competiÅ£ii încă intense. Este relevantă în acest sens diferenÅ£a dintre creÅŸterea de circa 17% raportată de ACEA - European Automobile Manufacturers’ Association pentru vânzările de autoturisme ÅŸi vehicule comerciale uÅŸoare în zona ECE, în semestrul 1 2016, ÅŸi creÅŸterea de numai 11% a primelor subscrise pentru RCA ÅŸi 7% a celor pentru clasa CASCO în aceeaÅŸi perioadă. Dincolo de faptul că nu întreaga creÅŸtere a vânzărilor auto se reflectă în creÅŸterea efectivă a dimensiunilor parcului auto naÅ£ional, principalul factor care limitează dinamica primelor de asigurare este, din nou, preÅ£ul.

În acest context, problema lipsei de profitabilitate sau, în cel mai bun caz, a slabei ÅŸi inconstantei rentabilităţi a clasei de asigurări RCA rămâne de actualitate. Între nevoia de profit tehnic, accentuată de implementarea Solvency II, ÅŸi cea de a oferi preÅ£uri accesibile pe o scară cât mai largă, eforturile se îndreaptă în mare măsură către reducerea costurilor. TotuÅŸi, rezultatele primei jumătăţi a anului 2016 nu indică decât în cazuri izolate cheltuieli cu daunele în scădere. În cea mai mare parte a cazurilor, pieÅ£ele ECE au raportat creÅŸteri ale volumului de daune plătite, atât pentru RCA, cât ÅŸi pentru clasa CASCO. România este, în fapt, singura piaţă ECE în care daunele plătite pentru asigurări auto au scăzut pe ambele clase.

Asigurările de proprietate – un potenÅ£ial încă subvalorificat

Asigurările tip property au înregistrat o evoluÅ£ie care ar putea fi caracterizată, în cel mai bun caz, ca ezitantă, mai ales pe clasa asigurărilor de incendiu ÅŸi alte riscuri asociate, în fapt clasa care se referă în mare măsură la asigurările de locuinÅ£e. Per total, volumul primelor subscrise în ECE pentru acest tip de asigurări s-a ridicat la 2,2 miliarde euro, marcând o scădere agregată de circa 1% faţă de prima jumătate a anului 2015. Cele mai multe dintre pieÅ£ele regiunii au consemnat un trend negativ pentru linia asigurărilor de incendiu, cele mai mari scăderi ale PBS fiind înregistrate în Albania, Bosnia & HerÈ›egovina ÅŸi Slovacia. Ţările Baltice ÅŸi, într-o mai mică măsură, Cehia, Ungaria, CroaÅ£ia constituie puÅ£inele exemple de pieÅ£e în care acest tip de asigurări a înregistrat o dinamică pozitivă. De remarcat că scăderea subscrierilor pentru asigurări property este în mod special caracteristica acelor pieÅ£e în care acoperirea prin asigurare a locuinÅ£elor este deja foarte mică. Cât despre efectele pe care acest fenomen le produce, exemplul Macedoniei, Å£ară care s-a confruntat vara aceasta cu episoade repetate de daune catastrofale, este concludent: aportul asigurărilor la finanÅ£area reconstrucÅ£iei post-eveniment este cvasi nulă.

În contextul în care prima parte a lui 2016 a fost o perioadă destul de calmă sub aspectul fenomenelor meteorologice extreme, daunele plătite pe segmentul property au scăzut în multe din pieÅ£ele ECE. TotuÅŸi, o serie de furtuni de iarnă ÅŸi episoadele de grindină ÅŸi îngheÅ£ din primul trimestru au condus la o creÅŸtere a plăţilor, mai ales pe linia asigurărilor agricole, în pieÅ£ele din Europa Centrală ÅŸi de Nord.

PreÅ£ul asigurării reprezintă ÅŸi pe această linie de afaceri o provocare, ultimii ani relevând o tendinţă constantă de scădere a ratelor de asigurare pe fondul competiÅ£iei comerciale. În fapt, cu puÅ£ine excepÅ£ii - Ungaria, Cehia, Polonia -, atât asigurările de locuinÅ£e, cât ÅŸi cele agricole sunt departe de a-ÅŸi fi atins potenÅ£ialul, gradul de cuprindere în asigurare fiind foarte redus, mai ales pe segmentul acoperirii riscurilor de catastrofă naturală.

Asigurări de viaţă

La nivelul întregii regiuni, asigurările de viaţă au consemnat o scădere agregată de peste 13% a subscrierilor, volumul PBS ridicânduse la puÅ£in peste 6 miliarde euro. De fapt, România este singura piaţă de dimensiuni mai mari care a consemnat un trend pozitiv pe acest segment în primul semestru din 2016.

Mediul economic caracterizat de randamente financiare scăzute reprezintă, în acest moment, principala provocare pentru asigurătorii de viaţă, în special pentru aceia care au în portofoliu o cotă relevantă de poliÅ£e cu randament garantat. Pentru a compensa, măcar în parte, aceste dificultăţi, mulÅ£i operatori din sectorul asigurărilor de viaţă s-au concentrat pe o promovare mai agresivă a poliÅ£elor cu componentă de investiÅ£ie pentru care riscul investiÅ£ional aparÅ£ine asiguratului – în principal, aÅŸa-numitele produse Unit-Linked (UL). Astfel, în pieÅ£e ca Bulgaria sau CroaÅ£ia, avansul obÅ£inut pe acest segment este de-a dreptul impresionant – 44% creÅŸtere în Bulgaria ÅŸi aproape dublarea volumului de afaceri pe acest segment în CroaÅ£ia. TotuÅŸi, aceste exemple reprezintă, la nivelul regiunii, mai degrabă cazuri izolate, trendul general fiind unul negativ. Se poate spune că exact factorul motivant principal care a stimulat creÅŸterea asigurărilor de viaţă în regiune – capacitatea lor de a reprezenta un instrument de economisire eficient ÅŸi cu o sumă de avantaje de natură fiscală –, este cel care în acest moment reprezintă o frână: pe de o parte, randamentele investiÅ£ionale nu mai sunt suficient de stimulatoare, pe de altă parte, capacitatea de economisire a cetăţenilor ECE este încă redusă.

Pentru judecarea evoluÅ£iilor înregistrate în cazul asigurărilor de viaţă se impune însă o precizare importantă: există deja un număr de pieÅ£e din regiune care au schimbat standardul de raportare, reconsiderând în anumite cazuri încadrarea poliÅ£elor pe clase de risc potrivit cerinÅ£elor Solvency II. Ca urmare, dinamica înregistrată pe clasele de asigurări de viaţă în aceste cazuri (Slovacia, Ungaria) trebuie considerată cu prudenţă, comparaÈ›ia datelor cu anii precedenÅ£i fiind afectată. Este de aÅŸteptat ca această situaÅ£ie să se extindă în perioada următoare ÅŸi în alte ţări.

O piaţă în consolidare

Introducerea regimului Solvency II a reprezentat, fără îndoială, principala provocare a anului 2016 în pieÅ£ele de asigurări aparÅ£inând statelor membre UE. Conformitatea cu noile reguli ÅŸi cerinÅ£e de capital a solicitat un efort important de adaptare.

MenÅ£inerea sau îmbunătăţirea profitabilităţii într-un mediu competitiv, caracterizat de o puternică presiune pe preÅ£ul asigurării, a forÅ£at asigurătorii să găsească noi soluÅ£ii pentru a scădea cheltuielile de achiziÅ£ie ÅŸi administrare a portofoliului. Pentru a beneficia de avantajele economiilor de scară, unele grupuri de asigurări care deÅ£in mai multe subsidiare în aceeaÅŸi Å£ară au iniÅ£iat un proces de consolidare, trend deja vizibil la nivelul regiunii.

În sfârÅŸit, chiar dacă era marilor achiziÅ£ii a apus odată ce aproape toate companiile cu capital autohton de dimensiuni relevante au fost deja „înghiÅ£ite” de marile grupuri de asigurări, operaÅ£iunile M&A n-au lipsit, orientate mai degrabă către consolidarea poziÅ£iei de piaţă a unor actori deja existenÅ£i sau către eficientizarea structurii acestora. Câteva exemple:

• conglomeratul croat ADRIS, propietarul companiei lider de piaţă în CroaÅ£ia, a început să-ÅŸi pună în aplicare anunÅ£ata strategie de expansiune regională – primul pas, achiziÅ£ionarea unei cote de 20% din reasigurătorul sloven SAVA Re. Tentativa croaÅ£ilor de a-ÅŸi creÅŸte participaÅ£ia la peste 35% s-a lovit însă de refuzul autorităţii slovene de supraveghere a asigurărilor;
• după ce a cedat VIG subsidiarele sale din Serbia ÅŸi România, grupul francez AXA ÅŸi-a completat deÅ£inerile din Polonia cumpărând LIBERTY Ubezpieczenia în Polonia, companie de asigurări non-life aparÅ£inând anterior LIBERTY Mutual Insurance Group. Până la sfârÅŸitul anului 2017, AXA a anunÅ£at că va fuziona trei dintre companiile deÅ£inute în Polonia – AXA Insurance, AXA ÅŸi AXA Direct TuiR – într-o singură unitate, sub umbrela AXA Global Direct;
• în România, ERGO – parte a grupului MUNICH Re –, a finalizat achiziÅ£ia CREDIT EUROPE Asigurări. În august, ERGO a finalizat, de asemenea, cumpărarea companiei ATE Insurance, cu sediul în Atena, ceea ce face ca asigurătorul german să devină astfel cel mai mare operator pe segmentul non-life din Grecia;
• EUROINS Insurance Group, parte a grupului bulgar EUROHOLD, a primit aprobarea pentru a cumpăra compania ucraineană HDI Strakhuvannya, după ce anterior achiziÅ£ionase subsidiara bulgară a grupului TALANX International, HDI Zastrahovane. ReprezentanÈ›ii grupului au declarat, de asemenea, că sunt interesaÅ£i de achiziÅ£ii ÅŸi pe pieÅ£ele din Europa Centrală, ca Polonia sau Cehia, ca parte a strategiei sale ce-ÅŸi propune să atingă o poziÅ£ie de top în rândul grupurilor esteuropene;
• PZU, compania lider de piaţă din Polonia, membră a grupului financiar cu acelaÅŸi nume, ÅŸi-a continuat planurile de expansiune începute în anii anteriori. Orientată preponderent către achiziÅ£ii în sectorul bancar menite să-i asigure o poziÅ£ie în grupul primelor cinci grupuri bancare poloneze, strategia de dezvoltare a PZU prevede însă ÅŸi creÅŸterea cotei de piaţă pe segmentul non-life prin înfiinÅ£area unei companii mutuale, TUW PZUW, precum ÅŸi continuarea achiziÅ£iilor externe;
• grupul sloven SAVA Re ÅŸi-a concentrat eforturile pe eficientizarea structurii sale, anunÅ£ând recent finalizarea operaÅ£iunii de fuzionare a patru dintre principalele sale unităţi din Slovenia (Maribor ÅŸi Tilia) ÅŸi CroaÅ£ia (Velebit life ÅŸi Velebit non-life);
• VIENNA Insurance Group (VIG) a preluat compania BTA Baltic, cu sediul în Letonia, dar deÅ£inând subsidiare ÅŸi în Lituania ÅŸi Estonia, devenind astfel operatorul cu cea mai extinsă reÅ£ea de vânzări din Letonia ÅŸi ocupând o poziÅ£ie în Top 3 asigurători non-life din regiunea baltică. Pe de altă parte, prin cumpărarea subsidiarelor AXA din Serbia, cota de piaţă a VIG va creÅŸte la peste 11% în această Å£ară. În România, VIG va prelua compania de asigurări de viaţă AXA.

În sfârÅŸit, rămânând în sfera preocupărilor legate de profitabilitate, trebuie spus că tehnologiile digitale de ultimă oră, care pot aduce serioase beneficii în termenii eficienÅ£ei, nu sunt încă accesibile pe scară largă în ECE. Ca atare, utilizarea tehnologiilor telematice ÅŸi IoT (Internet of Things) este încă la un nivel incipient. TotuÅŸi, primii paÅŸi au fost deja făcuÅ£i ÅŸi, în mod evident, progresul tehnologic se află pe lista de priorităţi.

Notă: sinteza completă a datelor statistice pentru regiunea Europei Centrale ÅŸi de Est poate fi consultată în cea mai recentă ediÅ£ie a XPRIMM Insurance Report CEE, SEE & CIS 1H2016, alături de statisticile de piaţă individuale ale ţărilor ECE.