Dacă la Ediţia 2009 a FIAR vorbeam despre primul trimestru remarcând o diminuare a asigurărilor de viaţă, iar cei optimişti prognozau o stagnare a afacerilor până la finele anului, la FIAR 2010 s-a vorbit despre măsurile anti-criză implementate de companii în contextul primei scăderi anuale a pieţei. Liderii segmentului de profil au militat pentru introducerea facilităţilor fiscale, privind cu speranţă spre 2010, pe fondul unei firave reveniri a industriei în trimestrul I al acestui an...
De-a lungul ultimilor zece ani de zile, asigurările de viaţă nu s-au bucurat de o atenţie sporită din partea românilor, misiunea companiilor specializate pe acest segment fiind destul de dificilă. Despre acest lucru ne vorbeşte şi ponderea relativ redusă a acestui segment în total subscrieri realizate la nivelul pieţei, în pofida dinamicii pozitive de două cifre înregistrate an de an şi a investiţiilor considerabile ale jucătorilor în domeniu.
Primul semnal negativ pentru acest segment, care a pornit cu paşi timizi, dar siguri, spre o pondere de 2 cifre în total portofoliu, a fost anul 2008, când urmare a crizei financiare şi-a încetinit ritmul de creştere, la puţin peste 17% în moneda europeană, faţă de 36% în 2007. În anul precedent, domeniul asigurărilor de viaţă a fost marele perdant al pieţei, scăderea în moneda europeană fiind de circa 22%, sau un minus de circa 110 milioane euro.
Totodată, subscrierile au coborât la valoarea de 390 milioane euro, segmentul pierzând 2 puncte procentuale din ponderea deţinută în total portofoliu, ajungând la 18,47%. Indiferent de natura crizei, fie ea financiară sau psihologică, realitatea exprimată în cifre a avut cel mai greu cuvânt de spus. Analizând rezultatele companiilor în anul precedent, din 22 de companii de asigurare care au practicat asigurări de viaţă, doar 5 au consemnat evoluţii pozitive, restul înregistrând scăderi ale subscrierilor. De asemenea, privind spre Top 5 pe acest segment, care cumulează peste 72% din total subscrieri, doar cea de a doua clasată, BCR Asigurări de Viaţă, a înregistrat o creştere de aproape 50% în lei. Liderul pieţei - ING - a raportat o scădere de peste 25%, în timp ce ALICO, clasată pe poziţia a treia, a avut o scădere de aproape 23%. AVIVA si ASIROM, ultimele 2 companii din Top 5, au marcat şi ele o scădere de 9% şi, respectiv, 1,3% în lei.
Viaţa – instinct secundar pe timp de criză
Cauzele acestei scăderi au fost îndelung mediatizate, aici menţionând creşterea şomajului, repausul prelungit al creditării, reducerea veniturilor disponibile, dar şi factori psihologici, precum şi scăderea nivelului de încredere a populaţiei în stabilitatea veniturilor şi a viitorului lor financiar.
Urmare a acestora, cel puţin în primul trimestru din anul precedent, a crescut semnificativ numărul răscumpărărilor totale şi parţiale (116,51 milioane lei la 31 martie 2009), dar şi al reeşalonărilor de rate, iar companiile au mizat pe o nouă strategie de targetare, pe simplificarea produselor etc. În 2009, clienţii şi-au dat seama că nu pot susţine poliţa pe termen lung. Ideea iniţială, că tot românul trebuie să aibă o poliţă pe care să şi-o poată plăti până la pensie, s-a dovedit greu de susţinut pentru cei care trebuiau să o plătească, a comentat Ovidiu RACOVEANU, Şef Serviciu Asigurări de Viaţă, GENERALI Asigurări.
De asemenea, din cauza comportamentului din ce în ce mai prudent şi mai reticent din partea segmentului corporate, cei mai mulţi asigurători au pus miza pe retail. Atât în România, dar şi în alte ţări, angajatorii au optat pentru reducerea beneficiilor acordate salariaţilor, a punctat în cadrul conferinţei Adrian ALLOTT, Senior Consultant, MILLIMAN.
Cei axaţi pe creditare au avut cel mai mult de suferit
Căderea pieţei de asigurări de viaţă din anul anterior a avut ca principal „vinovat” scăderea creditelor acordate de bănci, companiile de asigurări care dispuneau de un portofoliu bogat de astfel de poliţe având cel mai mult de suferit, a menţionat Frans van der ENT, Director General, EUREKO Asigurări.
Acesta a mai adăugat că produsele de asigurări de viaţă provenite din creditarea bancară trebuia înlocuite în portofoliile jucătorilor din piaţă, o tendinţă întâlnită la EUREKO şi la mai multe companii fiind miza pe produsele de economisire. Totodată, poliţele garantate, precum şi accentul pe bancassurance cu produse care nu sunt legate de creditul bancar şi-au dovedit eficienţa chiar şi într-un an de criză. Canalul de distribuţie (bancassurance), respectiv un nou produs adaptat realităţilor existente pe piaţă – index-linked – ne-au asigurat creşterea în 2009. Ne-am adaptat situaţiei din economia românească şi am lansat produse cu componente garantate, a subliniat Florina VIZINTEANU, Preşedinte Directorat, BCR Asigurări de Viaţă.
În acelaşi sens, produsele de bancassurance reprezintă o sursă de new business pentru companiile româneşti, care însă vor fi eficiente doar în cazul unui parteneriat viabil în interiorul pieţei, completează Adrian ALLOTT.
Primele speranţe…
Încă de la începutul anului, reprezentanţii autorităţii de supraveghere vorbeau despre o revenire a segmentului de profil în 2010. Rezultatele din primul trimestru au confirmat aceste estimări, astfel că, deşi per total piaţa asigurărilor a înregistrat în T1/2010 o scădere nominală de 5,3%, partea de life a avut o evoluţie ascendentă nesperată, de peste 6,7%, la aproape 420 milioane lei, pe fondul unei creşteri spectaculoase de 42% a asigurărilor unit-linked. Numărul rezilierilor de poliţe s-a redus simţitor, iar segmentul life a trecut din nou „pragul” de 100 milioane euro (420 milioane lei), reprezentând 18,3% din total subscrieri.
Faptul că rezultatele la primul trimestru au fost practic „salvate” de asigurările unit-linked demonstrează că, deşi condiţiile macroeconomice nu au urmat tendinţele estimate la început de an, românii au început să conştientizeze importanţa acestor produse de protecţie şi economisire-investire pe termen lung.
Şi asta în contextul în care, potrivit unui studiu realizat de MEDNET Marketing Research Center, 86% dintre români declarau în luna aprilie a acestui an că viaţa le-a fost influenţată de efectele crizei economice mondiale, iar asigurările de viaţă şi-au menţinut o poziţie de top în preferinţele românilor.
Singurul argument pentru a cumpăra – deductibilitatea fiscală
Un element important care poate să contribuie la stimularea dezvoltării segmentelor de asigurări de viaţă şi sănătate sunt facilităţile fiscale acordate de către stat. Asigurătorii au avut şi în anii precedenţi mai multe încercări de a obţine această facilitate, însă fără succes. Asta în condiţiile în care, potrivit unui studiu UNSAR, deductibilitatea ar conduce la o dublare a penetrării asigurărilor de viaţă în PIB, într-un interval de 5 ani, până la 0,65% în 2015.
Singurul argument pentru a cumpăra o asigurare de viaţă numai pentru componentă de economisire în acest moment este deductibilitatea fiscală. Noi, ca industrie, am eşuat în a convinge autorităţile de acest lucru, a declarat Theodor ALEXANDRESCU, Director General, ALICO România.
Totodată, asigurările de viaţă de tip corporate au avut cel mai mare dezavantaj din piaţă, acestea având un „minus" în ceea ce priveşte deductibilitatea fiscală, respectiv contribuţiile sociale, opinează Directorul EUREKO. În acelaşi timp, odată cu introducerea deductibilităţii, segmentul corporate ar beneficia cel mai mult (în prezent, reprezintă 2% din total subscrieri), înregistrând o creştere de peste 6 ori, în timp ce pentru retail se aşteaptă o evoluţie a cuantumului poliţei medii plătite.
Avem o reţetă de succes?
Fără nicio îndoială, accentul pe protecţie şi economisire, vânzarea atât de produse tradiţionale, cât şi de produse unit-linked rămân a fi cele mai importante obiective ale companiilor în acest an. Totodată, potrivit estimărilor făcute de către oficialul MILLIMAN, creşterea ratei şomajului va restricţiona evoluţia pieţei, iar veniturile populaţiei vor limita cheltuielile suplimentare. Totodată, activităţile de vânzare şi marketing devin prea costisitoare pentru companii, obiectivul fiind o concentrare pe restructurări interne în cadrul acestora.
În altă ordine de idei, comisioanele ridicate practicate în cazul vânzării prin canalul de distribuţie MLM pot deveni nesustenabile, clienţii căutând beneficii mai mari pentru banii plătiţi, autoritatea de supraveghere mizând pe transparenţă, iar asigurătorii pe calitate, subliniază ALLOT. Pornind de la aceasta, bancassurance-ul şi internetul tind să ocupe un loc tot mai important în politicile de distribuţie ale jucătorilor de pe acest segment.
Nu în ultimul rând, în acest an, în centrul creşterii trebuie să se afle clientul, înţelegerea nevoilor acestuia putând constitui o pârghie către succes, chiar şi în recesiune, notează Florina VIZINTEANU.
Sănătatea, din nou în umbră
Asigurările private de sănătate sunt un alt subiect abordat în cadrul evenimentului, un segment aflat în stagnare de mai mulţi ani. 2009 a fost cel de al doilea an consecutiv de scădere pentru aceasta piaţă, subscrierile diminuându-se cu 20% faţă de 2008, totalizând 6,77 milioane euro. Nici primul trimestru din 2010 nu este deloc optimist, această clasă marcând o nouă scădere de 17% în euro şi având o pondere de 0,25% în total subscrieri.
Anul 2009 este anul în care industria asigurărilor de sănătate a atins nivelul din 2005, lucru oarecum surprinzător, întrucât în ultimii doi ani lucrurile păreau că merg spre bine, a apreciat Sorina NICULESCU, Specialist în Asigurări.
Printre cauzele fenomenului, Marina OŢELEA, Director General, MEDICOVER România, identifică: 2009 a fost un an în care s-au redus beneficiile către angajaţi, fluctuaţia de personal a fost mai mică, reducerile de personal au fost în toate industriile, iar acest lucru a avut un impact atât în asigurările de sănătate, cât şi în ceea ce priveşte abonamentele. Pe de altă parte, nu a existat nicio ofertă consistentă şi susţinută pentru segmentul asigurărilor de sănătate la nivel individual.
Statul este din ce în ce mai puţin capabil să satisfacă nevoile fiecăruia. Asigurătorii privaţi trebuie să fie în stare să creeze produse şi să le vândă, astfel încât să fie sustenabile financiar pentru client şi să se plieze pe nevoile sale, indiferent de condiţii. Nu în ultimul rând, este foarte clar pentru toată lumea că sistemul de sănătate este subfinanţat, iar piaţa de profil nu s-a dezvoltat pe măsura aşteptărilor. Există încă probleme legate de deductibilitatea fiscală, de neînţelegerea conceptului de asigurare, de asigurări vs. abonamente la serviciile medicale, iar furnizorii nu au nici ei o relaţie clară cu asigurătorii, a mai spus OŢELEA.
Indiferent de cauze, concluzia este necesitatea realizării unei reforme din temelii a acestui sector, care poate deveni un adevărat motor de creştere a pieţei şi are un potenţial de 700-800 milioane euro, potrivit specialiştilor în domeniu. Mai mult, potrivit studiului MEDNET realizat în aprilie anul curent, majoritatea respondenţilor plasează această asigurare în top-ul preferinţelor, după criteriul utilităţii.
