Astăzi, Insurtech reprezintă una dintre principalele teme de discuÈ›ii la nivel global, pentru că, într-o lume în care inovaÈ›iile tehnologice avansează cu o viteză uluitoare, capacitatea de a te adapta din mers la orice schimbare apărută în piață spune totul despre eficienÈ›a unui business, indiferent de domeniul È™i È›ara în care activează. Acest lucru este valabil inclusiv pentru domeniul financiar È™i, implicit, pentru asigurări.

În acest sens, Autoritatea Europeană de Asigurării È™i Pensii OcupaÈ›ionale (EIOPA) a înfiinÈ›at un grup de lucru cu focus pe Insurtech, iniÈ›iativă preluată È™i în România, de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Invitat la cea mai recentă ediÈ›ie a emisiunii XPRIMM Time for Business, Călin RANGU – Director, DirecÈ›ia RelaÈ›ii cu Publicul, PetiÈ›ii È™i EducaÈ›ie Financiară, ASF -, a explicat, în detaliu, de ce România trebuie să se alinieze la tendinÈ›ele europene.

Grupul de lucru format la nivelul ASF are obiective clare. Printre acestea: adoptarea tendinÈ›elor europene, dar È™i adaptarea acestora la piaÈ›a locală printr-un cadru de reglementare eficient. “În primul rând, vorbim de conectarea la tendinÈ›ele europene. De câÈ›iva ani, EIOPA desfășoară activități în acest domeniu, există mese rotunde pe subiectul Insurtech, sunt prezentate produse inovative în avantajul consumatorilor. Scopul nostru este să beneficiem È™i în România de astfel de produse, care să fie un avantaj pentru cei care cumpără asigurări, care apreciază tehnologia È™i care apelează la astfel de produse. Avem un segment de populaÈ›ie tehnologizat, care doreÈ™te să vorbească de la distanță cu asigurătorul, fără o interacÈ›iune face-to-face, iar o altă categorie se bazează în continuare pe interacÈ›iunea umană. La nivel european, tendinÈ›a este de trecere la soluÈ›iile tehnologizate, iar aceste soluÈ›ii trebuie să fie în avantajul consumatorilor, într-un sens controlabil. Odată dezvoltată o tehnologie, apar È™i riscurile aferente, iar consumatorii trebuie să fie siguri că aceste soluÈ›ii sunt în avantajul lor È™i evită riscurile colaterale tehnologiei, din ce în ce mai mari È™i mai prezente. Apoi, vorbim de cadrul de reglementare. Reglementările trebuie, la rândul lor, adaptate, iar modul de supraveghere se modifică È™i el, având în vedere noile tendinÈ›e tehnologice. Pe scurt, trebuie creat un nou ecosistem”, a explicat Călin RANGU.

Din fericire, România se poate alinia cu succes la tendinÈ›ele europene în domeniu, iar asta prin prisma faptului că nu a pierdut trenul inovaÈ›iilor tehnologice. “Nu suntem depășiÈ›i, suntem chiar pionieri. În 2015, am dat două reglementări care au permis utilizarea tehnologiilor, avem È™i o normă privind vânzările online. Acum, de exemplu, sistemul bancar caută soluÈ›ii pentru a putea să realizeze ceea ce noi am permis încă din 2015 sistemului de asigurări: vânzarea on-line într-un mod facil È™i dezvoltarea modelelor de business. Din cauza inerÈ›iei, clienÈ›ii încă nu beneficiază complet de această normă. Până la urmă, inerÈ›ie există È™i în tehnologie, lucrurile trebuie să se maturizeze. Din perspectiva reglementărilor, cred că stăm destul de bine, cel puÈ›in în acest moment. Dar trebuie să ne gândim că apar alte tehnologii È™i trebuie să te schimbi odată cu ele È™i cu tot ce se întâmplă în jurul tău. Altfel, eÈ™ti tot timpul un follower, iar în domeniul tehnologic trebuie să fii un promoter”, a precizat, la XPRIMM Time for Business, reprezentantul ASF.

În acest context, este uÈ™or de înÈ›eles de ce, în cadrul grupurilor de lucru înfiinÈ›ate de EIOPA È™i ASF cu focus pe Insurtech, există subiecte comune. Care sunt acestea? “O temă comună este zona de cyber-risk, care, la nivel european, este al doilea cel mai important subiect, după Big Data. Riscul cibernetic este major întotdeauna, chiar am avut un incident la un asigurător - un asigurător în faliment, într-adevăr -, care a fost atacat cu o tehnologie de actualitate. Pericolul este încă mare în sistemul informatic internaÈ›ional cu atacurile de acest fel. După cyber-risk, o altă temă comună este supravegherea È™i integrarea acesteia din perspectiva tehnologiilor. Zona de reglementare este o altă zonă comună pentru EIOPA-ASF. Cum reglementăm noile tendinÈ›e tehnologice, cum permitem dezvoltarea a noi produse È™.a.m.d.”, arată Călin RANGU.

Atunci când vine vorba de reglementare, cadrul legislativ trebuie să fie unul flexibil, nu rigid, iar aici România poate împrumuta conceptul sandbox, unul dintre modelele utilizate în Europa. “Conceptul de sandbox este unul destul de utilizat la nivelul Europei de Vest. Astfel, companiile IT È™i start-up-urile din acest domeniu au posibilitatea de a dezvolta È™i testa produse, astfel încât, în momentul în care devin viabile, să poată fi lansate pe piață de către asigurător. De multe ori, nu poÈ›i dezvolta un produs pentru că ai un cadru legislativ destul de rigid. Sistemul financiar este, în acest moment, unul supra-reglementat, urmare a tuturor reglementărilor apărute după criza din 2008. Pentru a fi inovativ, trebuie să ai posibilități de miÈ™care. Ca să te poÈ›i miÈ™ca în domeniul tehnologic, trebuie să È›i se permită. Și, atunci, se creează aceste cutii de nisip (“sandbox”), în care companiile, sub supravegherea autorităților, se pot juca până la limita zonei reglementate. În momentul în care se constată că produsul dezvoltat este viabil, este în beneficiul consumatorilor È™i nu prezintă riscuri, atunci se aplică reglementările generale È™i intră în cadrul normativ generat de Solvency II, IDD etc. Pe piaÈ›a internaÈ›ională, există anumite abordări care stimulează inovaÈ›iile financiare în beneficiile consumatorilor. Noi vom contacta companiile din România È™i, dacă va exista cerere È™i interes din partea lor, normal că ne vom gândi să implementăm acest concept È™i în România. Dacă este în beneficiul consumatorilor, de ce să nu stimulăm o astfel de dezvoltare? Lucrurile trebuie făcute gradual, să vedem, întâi, dacă există interes”, a mai declarat Călin RANGU, la XPRIMM Time for Business.

Dacă ne raportăm la Marea Britanie, acolo unde “sandbox” este extrem de popular, companiile se “joacă”, în medie, timp de doi ani în “cutia cu nisip” pusă la dispoziÈ›ie de autorități. Dezvoltă produse, se dezvoltă odată cu ele È™i, apoi, aÈ™teaptă cuminÈ›i verdictul autorităților. “Cei mai avansaÈ›i cu acest concept sunt cei din Marea Britanie, care au început în 2013. Acolo, din 2013, a fost făcută o selecÈ›ie de astfel de iniÈ›iative care să beneficieze de facilitate sandbox. Au plecat la drum cu 18 companii È™i, acum un an, rămăseseră 7-8 companii, care au început deja să se dezvolte È™i să intre în zona de reglementare. Probabil, doi ani reprezintă perioada în care se vede dacă soluÈ›iile merită să fie susÈ›inute în continuare È™i, apoi, să devină disponibile pe piață, la scară largă”, susÈ›ine reprezentantul ASF.

Cu performanÈ›e recunoscute în IT, România poate adopta cu succes modelul sandbox. La fel cum poate juca unul dintre rolurile principale într-un innovation hub european gândit de EIOPA. “EIOPA preconizează să creeze un innovation hub la nivel european. În acest innovation hub, România ar putea avea un rol foarte important, pentru că are deja hub-uri de inovaÈ›ie pe alte pieÈ›e È™i, mai mult decât atât, alte țări au dezvoltat în România astfel de centre de inovaÈ›ie. Sunt destul de multe start-up-uri româneÈ™ti care realizează, din păcate, produse pentru companii din străinătate, poate e momentul să creeze È™i pentru piaÈ›a românească. Și, atunci, ca autoritate naÈ›ională, trebuie să le oferim posibilitatea ca produsele realizate să se regăsească È™i pe piaÈ›a locală, nu doar în străinătate”, a mai explicat Călin RANGU.

Cea mai recentă ediÈ›ie a emisiunii XPRIMM Time for Business a propus, pe lângă Insurtech, È™i alte teme de discuÈ›ii la fel de interesante. Astfel, puteÈ›i afla cum se schimbă nu doar tehnologia, ci È™i modelele de business È™i experienÈ›a consumatorilor, ce impact va avea GDPR (Regulamentul General pentru ProtecÈ›ia Datelor Personale), ce este Big Data È™i ce avantaje È™i dezavantaje are pentru companii È™i consumatori, care sunt provocările pe care le presupune Big Data, temerile cu care se confruntă asigurătorii, evoluÈ›ia InteligenÈ›ei Artificiale, modul în care comportamentul on-line al fiecărui utilizator este analizat È™i ce impact are această analiză.