PRIMM: Cum aţi descrie istoria pieţei de brokeraj din România? Cum au fost începuturile şi care au fost momentele care au marcat cel mai mult evoluţia ei?

Dorel DUȚĂ: Primii zece ani de funcţionare a pieţei locale de asigurări pot fi definiţi ca o etapă a acumulărilor cantitative, definită de înființarea primelor societăţi private de asigurări, un cadru legislativ mai puţin adecvat economiei de piaţă şi de lipsa persoanelor instruite în domeniul asigurărilor. Pentru a crea o piaţă de asigurări liberă şi concurenţială, a fost adoptată, la sfârşitul anului 1990, o hotărâre guvernamentală prin care s-a înlăturat monopolul de stat, transformând unica societate de asigurări, ADAS, deţinută de stat, în trei societăţi comerciale. Acelaşi act a permis şi constituirea altor societăţi cu capital privat – asigurători, intermediari, companii de prestări servicii pentru asigurări. Totodată, a fost înfiinţat, în cadrul Ministerului Finanţelor, Oficiul de Supraveghere a Activităţii de Asigurare şi Reasigurare, care avea atribuţii de supraveghere şi reglementare a pieţei de asigurări. În ceea ce priveşte intermediarii în asigurări, primele companii care au apărut erau specializate pe zona maritimă.

În perioada 1990-2000, au apărut foarte multe societăţi de intermediere în asigurări, astfel că, la sfârşitul anului 2000, în piaţă activau peste 800 de companii care jucau rolul de agenţi, dar şi de brokeri de asigurări. Termenul “broker de asigurare” a fost introdus prin Legea 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. Tot în anul 2000, s-a constituit Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere şi Consultanță în Asigurări, organizaţie ce reuneşte, astăzi, peste 80 de companii de brokeraj de asigurare, precum şi din domeniul conex al acestei pieţe. Intermedierea în asigurări a înregistrat o evoluţie lentă, în intervalul 2001-2008, şi una ceva mai rapidă după declanşarea crizei financiare. La sfârşitul anului 2002, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor anunţa, pentru prima dată, volumul primelor intermediate de brokeri. Raportat la primele totale încasate (indicator ce a fost înlocuit ulterior cu prime brute subscrise), în valoare de 1,67 miliarde lei, gradul de intermediere se ridica la puţin peste 10%.

În 2019, cifrele ASF arată ca brokerii de asigurare au intermediat 65,6% din volumul total al primelor brute subscrise de asigurători, respectiv peste 7,2 miliarde lei.

PRIMM: Brokerii deţin o pondere importantă din totalul pieţei de asigurări. De ce consideraţi că apelează consumatorii la un broker?

D.D.: Cred că interesul consumatorilor de a cumpăra produse adaptate nevoilor lor de protecţie, dar şi serviciile suplimentare oferite de companiile de brokeraj, cum ar fi consultanță, asistență în caz de daună, se regăsesc printre aceste motive. Acestora li se adaugă interesul din partea consumatorilor pentru consultanță specializată, pentru acces la o comparaţie a produselor existente pe piaţă, pentru obţinerea unui produs personalizat conform nevoilor proprii de protecţie, dar şi multe altele.

Un alt motiv este reţeaua extinsă a brokerilor de asigurare în mediul rural şi/sau în oraşe cu sub 100.000 de locuitori, ceea ce facilitează accesul potenţialilor consumatori din aceste zone la produsele de asigurare.

PRIMM: Cum vedeţi transformarea distribuţiei de asigurări în acest an, în contextul COVID-19?

D.D.: Clienţii noştri corporate se confruntă cu constrângeri legate de capacitatea operaţională din cauza perturbărilor acestei perioade. Este o situaţie care va avea, în cazul multori industrii, repercusiuni şi implicaţii şi pentru anii următori. Pentru persoanele fizice este o perioadă dificilă, unii sunt în şomaj tehnic, alţii şi-au pierdut locurile de muncă. Ne aşteptăm la o scădere a nivelului de prime intermediate, mai ales pe zona produselor destinate IMM-urilor. Trebuie spus că IMM-urile au reprezentat o zonă de creştere pentru intermediari, însă este posibil ca multe dintre aceste întreprinderi mici şi mijlocii să caute modalităţi de reducere a costurilor. Unele dintre ele pot chiar să falimenteze, dacă această pandemie va dura o perioadă mai îndelungată. Ceea ce înseamnă că şi cererile de produse de asigurare pe această zonă vor avea de suferit.

PRIMM: Care sunt principalele măsuri şi soluţii adoptate de brokerii de asigurări în această perioadă?

D.D.: Fiecare companie şi-a configurat operaţiunile pentru a face faţă acestei perioade, încercând să stabilească modul în care îşi poate adapta cât mai bine activitatea în aceste vremuri extraordinare.

Companiile de brokeraj au făcut şi fac continuu eforturi pentru a veni în întâmpinarea clienţilor, precum şi pentru a satisface nevoia de securitate şi protecţie a propriilor angajaţi.

Pentru client, s-au digitalizat procesele, s-au adaptat produsele de asigurare la noile provocări - şi mă refer aici la optimizarea costului versus acoperiri pentru active care sunt “în pauză de producţie”, s-au negociat amânări la plată a ratelor de primă, în timp ce unele contracte s-au suspendat.

Pentru angajaţi, s-au implementat rapid modalităţi de lucru de la distanţă, de adaptare a cadrului de lucru la noile provocări, dar o parte dintre colegii noştri au fost nevoiţi să ia şi măsuri mai puţin plăcute.

PRIMM: Dar UNSICAR ce măsuri a luat pentru continuarea activităţii şi sprijinirea membrilor şi consumatorilor?

D.D.: UNSICAR este în permanent dialog cu autorităţile şi celelalte asociaţii din piaţa financiară. Împreună cu membrii noştri, am pus pe hârtie principalele probleme cu care se confruntă în această perioadă, le-am discutat cu ASF, care ne susţine şi a acceptat o serie de propuneri din partea noastră, cum ar fi prorogarea unor termene de raportare.

PRIMM: Care sunt principalele nelămuriri pe care le-aţi observat în rândul consumatorilor?

D.D.: Mulţi consumatori sunt, în prezent, într-o poziţie vulnerabilă din cauza pandemiei. Ne aşteptăm ca întreaga piaţă de asigurări, având în vedere impactul fără precedent al acestei crize, să fie conştientă de circumstanţele în care se află clienţii noştri şi de posibilele schimbări în comportamentul lor de consum. Cerinţele consumatorilor nu sunt, până acum, altele decât cele obişnuite. Ei vor flexibilitate, transparență şi o comunicare mult mai clară a pieţei, adaptată contextului şi nevoilor de protecţie din această perioadă.

PRIMM: Ce îi sfătuiţi pe consumatorii de asigurări în această perioadă?

D.D.: Să păstreze distanţa socială, să menţină relaţia cu intermediarul de asigurări, pe cât de mult se poate, prin telefon şi Internet, şi să se conformeze regulilor impuse de autorităţi în această perioadă.

PRIMM: Care consideraţi că vor fi principalele beneficii ale crizei actuale în activitatea viitoare a brokerilor?

D.D.: Orice criză este o lecţie pe care o învăţăm. Această perioadă este una fără precedent, care pune presiune enormă chiar şi asupra celor mai bogate şi mai puternice naţiuni din lume, dar şi asupra sistemelor lor de sănătate. Cred că, odată terminată această criză, se impune o reformă serioasă a sistemului nostru public de sănătate, în care asigurările private să aibă un rol bine definit. Iar acest lucru reprezintă nu doar o necesitate, ci şi o oportunitate pentru întreaga piaţă de asigurări.

Consider că brokerii care au investit, în ultimii ani, în digitalizare şi în training-ul angajaţilor pe această zonă vor ieşi, la finalul acestei perioade, mai puţin șifonaţi decât cei care au ales să nu facă astfel de investiţii.

Eu cred că, după ce această pandemie va lua sfârşit, piaţa de asigurări va veni cu produse şi servicii îmbunătăţite, adaptate unor astfel de situaţii, astfel încât, în viitor, să fim mai pregătiţi şi să răspundem mai rapid şi mai eficient preocupărilor consumatorilor cu privire la transparența pieţei de asigurări şi la încrederea cu care ne creditează.