11 martie 2020: Ziua în care Organizația Mondială a Sănătății declară la nivel global pandemie de coronavirus. În săptămânile următoare, în toată lumea, sunt adoptate măsuri restrictive cu scopul de a stopa răspândirea virusului. Apariția pandemiei a determinat o schimbare a stilului de viață și a realității în care trăiam, iar tot ceea ce, până la această dată, ni se părea „normal”, a devenit inaccesibil.
 

Până în martie 2020 aveam agendele făcute, planuri de călătorii, perspective privind evenimentele și întâlnirile de afaceri, festivaluri sau team building-uri, însă pandemia a venit peste noapte ca un exercițiu de supraviețuire pentru umanitate.

Pentru a nu răspândi virusul SARS-COV2, milioane de oameni sunt nevoiți să respecte măsuri de distanțare socială, să stea carantinați și departe de cei dragi, în condițiile în care, potrivit studiilor de specialitate, singurătatea, izolarea și munca de acasă nu sunt benefice pentru toată lumea.

Potrivit unui studiu realizat de „Frontiers in Psychology” în 96 de țări, printre care și România, privind impactul psihosocial și social al carantinei asupra populației, separarea de cei dragi, pierderea libertății, nesiguranța privind locurile de muncă, statisticile îngrijorătoare privind numărul ridicat de cazuri și decese, precum și sentimentul de neajutorare pot avea consecințe dramatice asupra oamenilor. De asemenea, conform raportului amintit, femeile se tem cel mai mult de noul coronavirus, comparativ cu bărbații. Persoanele introvertite tind să fie mai vulnerabile, iar cetățenii din Europa de Est se tem mai mult decât cei din Europa de Vest, din cauza diferențelor structurale dintre sistemele de sănătate.

Schimbarea comportamentului uman în pandemie: de la ignoranță la „cumpărăturile de panică”

Conform psihologilor și specialiștilor din domeniu, au apărut schimbări în comportamentul oamenilor, odată cu apariția noului coronavirus. Printre acestea se numără și schimbări în comportamentul legat de cumpărături – așa-numitele „cumpărături de panică”, în special în perioada de lockdown, atunci când incertitudinile privind aprovizionările, transporturile și libertatea tranzitării diferitelor state erau cele mai mari.

De asemenea, un alt tip de comportament manifestat a fost cel de evitare, pe fondul distanțării sociale, însă și a temerilor de îmbolnăvire. În plus, amintim și categoria persoanelor care neagă vehement apariția virusului și încalcă orice regulă impusă de autorități.

Potrivit lui Gabriel DIACONU, psihiatru, efectele distanțării sociale din punct de vedere al vulnerabilității psihice au fost vizibile încă din primele luni ale pandemiei, iar, potrivit acestuia, dificil nu este implementarea unor măsuri, cât „haosul relaxării”, întrucât intervine incertitudinea.

„Pentru noi oamenii, cât privește apropierea fizică și socială suntem obișnuiți să avem control asupra ei, adică noi suntem obișnuiți să decidem când dăm sau nu mâna cu cineva, când ne îmbrățișăm cu cineva, când intrăm în spațiul vital al altei persoane, este o constantă culturală”, a precizat specialistul.

În plus, conform unui raport publicat de „The Lancet Psychiatry”, un bolnav din cinci din Statele Unite care trece prin COVID-19 primește un diagnostic de anxietate, depresie și insomnie în primele 14 - 90 de zile de la contactarea virusului, ceea ce reprezintă un factor alarmant și pentru români, spune Gabriel DIACONU.

„Înainte de pandemie, aveam estimări care spuneau că până la unul din cinci români avea semne sugestive de depresie. În alte studii era un român din 10, ceea ce înseamnă că între 2 și 4 milioane de români aveau semne de depresie. Doar 10 - 15% dintre ei ajungeau în servicii specializate. Cifra avansată de studiul din Lancet ne spune că boala COVID-19 dublează riscul de depresie”, apreciază psihiatrul, conform PSNews.

Însă, pe lângă problemele psihosociale, pandemia a adus și lucruri bune, precum grăbirea unor procese de digitalizare în companii sau munca de acasă. Lucrul de la distanță a devenit pentru multe dintre companii „o nouă normalitate” și tot mai multe firme se gândesc să extindă acest mod de lucru nou implementat și după trecerea pandemiei.

Cum arată „nouă normalitate” și munca de acasă pentru angajații din asigurări

La fel ca și alte sectoare economice, și cel al asigurărilor a trebuit să regândească strategii, să se recalibreze noilor cerințe impuse de autorități și, totodată, să își consolideze business-urile. Principalele preocupări din perioada de lockdown, dar și după, a fost consolidarea încrederii clienților, dar și a angajaților care păreau îngrijorați de incertitudinile de la nivel național și global. Astfel că departamentele de resurse umane din cadrul companiilor de asigurare au luat măsuri rapide și eficiente pentru fidelizarea angajaților, prin implementarea de întâlniri sau programe virtuale de „well-being”, care să răspundă noilor teme de interes ale angajaților, team building-uri virtuale bazate pe gamification, entertainment și participare active, demersuri care se pot realiza din orice locație.

Pentru EUROLIFE FFH România, pandemia de coronavirus nu a însemnat un impediment în implementarea proiectelor propuse la începutul anului și, deși contextual a schimbat rutinele la nivelul companiei, adaptarea la „noua realitate” s-a făcut destul de rapid.

„2020 a fost un an cu multe provocări și mai ales schimbări, la care am încercat să ne adaptăm, fiecare în ritmul lui. Privind retrospectiv la cele 9 luni de activitate work from home, nu pot spune că a avut un impact negativ asupra productivității companiei, dimpotrivă. Toate proiectele stabilite a fi implementate în acest an au fost lansate, iar relația cu clienții s-a desfășurat în condiții optime. Îmi amintesc că înainte de pandemie, fără să știm ce va urma, fiecare dintre noi cocheta cu „idealul” de a lucra de acasă. Acum, când contextul ne-a obligat să ne schimbăm rutinele și să ne adaptăm la noua realitate, conștientizăm că lucrul de acasă are avantajele, dar și dezavantajele lui, cărora încercăm să le facem față prin întâlniri sau programe virtuale de well-being care să răspundă noilor teme de interes ale colegilor noștri”, spune Alina CONSTANTINESCU, General Manager, EUROLIFE FFH Asigurări Generale.

Când vine vorba despre principalele forme de înlocuire a beneficiilor extra-salariale pentru angajații companiei, aceștia au beneficiat în tot acest an de un program de Health & Wellness susținut de profesioniștii în sănătate emoțională, nutriție și sănătate fizică.

„În plus, am remarcat cu plăcută surprindere că partenerii noștri, furnizori ai serviciilor în relație cu angajații, s-au adaptat și ei la rândul lor, ajustându-și serviciile pentru a răspunde noului context. Astfel, am apreciat inițiativa Bookster, care a introdus livrarea cărților acasă și ridicarea lor de la domiciliu sau popularea bibliotecii cu multe articole online”, precizează reprezentanta EUROLIFE.

În ceea ce privește „noul team building”, și el se desfășoară în aceste momente tot online. “Noul team building se întâmplă virtual, când în echipe mai largi, când mai restrânse, în care, până la discuțiile de business, ne alocăm timp să ne verificăm între noi starea emoțională, astfel încât să știm dacă putem întinde o mână de ajutor sau să ne trimitem un gând bun unul altuia”, a concluzionat Alina CONSTANTINESCU.

Și pentru SIGNAL IDUNA mutarea business-ului remote a însemnat, pentru o parte dintre angajați, o perioadă de maximă productivitate prin economisirea timpului petrecut în trafic, iar pentru ceilalți, munca de acasă a venit însă cu o nevoie și mai mare de timp pentru acomodarea la noua realitate, adaptare și regăsire a propriului drum.

„Provocarea majoră a reprezentat-o distanțarea fizică. Lipsa întâlnirilor față în față poate avea efecte chiar și asupra productivității în muncă. De asemenea, faptul că vacanțele au fost restricționate a însemnat o ieșire din zona de confort pentru mulți dintre noi. Cu toate acestea, am fost nevoiți să găsim acea rețetă care funcționează pentru fiecare, astfel încât să ne continuăm activitatea în noile condiții. În viitorul apropiat vom vedea o flexibilitate tot mai mare din partea companiilor în ceea ce privește lucrul de acasă. Dacă până acum era privit cu un oarecare scepticism, din momentul în care a devenit practică uzuală, s-a dovedit chiar salvatoare pentru unele business-uri”, spune Mihaela DRUGĂ, Membru al Directoratului, SIGNAL IDUNA.

Însă, nevoile și prioritățile tuturor s-au schimbat în pandemie. „Categoric, contextul a influențat și piața muncii, dar și așteptările angajaților cu privire la ceea ce înseamnă beneficii extra salariale și modul în care companiile se raportează la acestea. Sănătatea a fost centrul de referință al tuturor deciziilor din ultimele luni. Acest lucru s-a remarcat prin nivelul tot mai ridicat de interes al companiilor față de asigurările de sănătate oferite ca beneficiu pentru angajați sau de extinderea acoperirilor pentru cele deja deținute. Multe companii au intensificat comunicarea în jurul serviciilor medicale la distanță, încurajând angajații să folosească serviciile disponibile prin telemedicină”, a completat Mihaela DRUGĂ.

În privința coeziunii echipei și a modului în care arată astăzi un team building pentru SIGNAL IDUNA, oficialul companiei spune că, pentru a menține „vie” comunicarea între angajați, au implementat soluții de întâlnire și relaxare în grup 100% digitale.

„Ceea ce a rămas neschimbat în această perioadă este, din punctul meu de vedere, nevoia noastră de a socializa, de a ne întâlni cu ceilalți și de a fi aproape. Poate că nu eram neapărat conștienți de cât de importante sunt aceste lucruri până în momentul în care nu ne-a mai fost permis să o facem. Putem vorbi acum despre „un nou tip de team building”, deoarece este important să menținem o coeziune a echipei prin interacțiunea constantă cu și între angajați. Din fericire, avem la dispoziție nenumărate variante pentru a crea și a menține vie comunicarea în ciuda distanței: soluții de team building 100% digitale, bazate pe gamification, entertainment și participare activă, care se pot realiza de oriunde te-ai afla”, a concluzionat oficialul SIGNAL IDUNA.

Nici pentru angajații GENERALI România, munca de acasă, singurătatea, lipsa vacanțelor și a deplasărilor nu au fost factori de influență pentru productivitate. „Deși a fost un an dificil pentru toată lumea, productivitatea angajaților noștri nu a fost afectată de acești factori, ba mai mult, am fost plăcut surprinși să observăm o creștere în acest sens. Am organizat activități de wellbeing – cursuri parentale, de sănătate, sport online, s-a introdus și polița de asigurare Covid pentru angajați, iar în cel mai scurt timp vom implementa și sesiuni de psihoterapie – hot line”, declară Gabriela BINZAR, HR Business Partener, GENERALI România.

De asemenea, echipele au rămas unite, întrucât, compania organizează des întâlniri online, pe diverse platforme. „Organizăm ședinte/întâlniri online cu diverse teme atât formale, cât și informale, folosind zoom/skype/Microsoft Teams, cursuri de e-learning, sau team building-uri/tranguri online. Coeziunea echipei a rămas aceeași pentru că organizăm întâlniri foarte dese, comunicăm telefonic, video call pe teme formale și informale, sigur că ne lipsesc întâlnirile față în față, însă acest aspect nu a influențat negativ coeziunea echipei”, a concluzionat oficialul GENERALI România.

Și pentru UNIQA Asigurări trecerea la munca de acasă a reprezentat o etapă ușoară, iar oportunitățile mediului online au condus la o creștere a productivității.

„Cu siguranță, în această perioadă, am devenit cu toții mai conștienți cu privire la oportunitățile de lucru în mediul online, iar organizațiile au fost impulsionate să regândească munca la distanță. Contextul actual ne-a arătat că un mediu de lucru agil, mai flexibil și caracterizat de autonomie poate duce la creșterea productivității. Pentru echipa noastră, această perioadă a fost oportună pentru a regândi anumite procese, fluxuri, astfel încât o mare parte din interacțiunea cu UNIQA a fost migrată către zona online, clienții având la dispoziție canale digitale pe care le pot accesa pentru a menține relația cu compania. În urma comunicărilor constante pe care la avem cu angajații, aceștia ne comunică faptul că le lipsește interacțiunea fizică de la birou și, cu siguranță, pe termen lung, viața personală de acasă poate să devină mult prea legată de cea profesională. În aceste condiții, inovația, creativitatea, spontaneitatea și, prin extensie, productivitatea – ar putea fi afectate”, spune Alina CENESCU, Coordonator Training și Dezvoltare Organizațională, Direcția Resurse Umane, UNIQA Asigurări.

În privința beneficiilor extra salariale pentru angajați, UNIQA Asigurări a gândit un program intern denumit „Gândim sănătate… chiar și de acasă”, care include o serie de activități online special concepute pentru a face mai bine față provocărilor de la job, cât și celor de acasă.

„Beneficiile reprezintă o parte importantă din pachetul salarial al unui angajat și, în ciuda volatilității pieței, am continuat să oferim același pachet de beneficii angajaților UNIQA. În această perioadă, aceștia au pus un accent mai mare asupra sănătății și a bunăstării generale. Pe lângă pachetul standard de beneficii, am creionat un program în cadrul companiei „Gândim sănătate…chiar și de acasă” și am organizat o serie de activități online, special gândite pentru a face mai bine față atât provocărilor de la job, cât și celor de acasă. Atenția noastră s-a îndreptat către oferirea unor webinarii/ workshop-uri pe teme precum: echilibru muncă - viață personală, gestionarea emoțiilor și adaptarea la situația de criză, o doză de energie sub forma antrenamentelor online”, a completat oficialul UNIQA Asigurări.

În ceea ce privește coeziunea echipei, UNIQA Asigurări spune că pentru a păstra o legătură strânsă între membrii echipei, a readaptat procesul de „onboarding” la mediul online. „Pandemia a adus pentru unii manageri o transformare majoră, determinându-i să își schimbe opiniile cu privire la sistemele de valori, la stilurile de leadership pe care le practică cu echipa și să își redefinească imaginea asupra a ceea ce înseamnă sa fii un lider. Aceștia și-au pus în aplicare abilitățile de a crea planuri flexibile, de a comunica clar, de a conduce cu compasiune pentru a gestiona „noul normal” și de a crea coeziune la nivelul echipei. De asemenea, pentru a păstra o legătură strânsă între membrii echipei, am readaptat procesul de onboarding la mediul online și i-am integrat în continuare pe cei nou-veniți în organizație”, a concluzionat oficialul UNIQA Asigurări.

De asemenea, și alte companii, precum GROUPAMA Asigurări și 4mind Benefits, au ales să pună pe primul plan în pandemie sănătatea fizică și mentală a angajaților, oferind servicii de consiliere psihoterapeutică în asigurările de sănătate și de viață. „Prin parteneriatul dintre 4mind Benefits și GROUPAMA Asigurări, companiile din România pot oferi în premieră servicii de consiliere psihoterapeutică întregii echipe, alături de restul beneficiilor incluse în asigurările GROUPAMA de sănătate și de viață, încurajându-i astfel pe angajați să aibă grijă de sănătatea lor mintală și să rămână echilibrați emoțional", precizează oficialii 4mind.

Odată încheiată polița de asigurare, angajații au acces la platforma online 4mind și pot accesa serviciile în ritmul propriu, în funcție de nevoi, fie că preferă să discute cu un psihoterapeut sau coach în cadrul celor 4 sesiuni individuale incluse în pachet, se simt mai confortabil să apeleze la un asistent virtual, vor să citească sfaturi utile sau să practice exerciții pentru menținerea stării de bine.

Conform studiului Mercer Special Survey România*, realizat de Mercer Marsh Benefits, implementarea modului de lucru de acasă a necesitat un efort suplimentar din partea organizațiilor. 6 din 10 companii nu aveau un sistem de tip work-from-home implementat și a fost nevoie să găsească soluții rapide de implementare. Acestea au implementat work-from-home ca răspuns la criza sanitară COVID-19.

În plus, 6% dintre organizații oferă angajaților compensații pentru costurile legate cu work-from-home, în timp ce 6 din 10 organizații oferă alt tip de sprijin pentru buna derulare a activității de la distanță. Mai mult, 15% dintre organizații au concluzionat că munca de acasă a crescut nivelul productivității angajaților.

* În luna octombrie 2020, Mercer Marsh Benefits a lansat rezultatele studiului Mercer - Total Remuneration Survey, realizat pentru al cincilea an consecutiv în România. Ediția 2020 a Total Remuneration Survey - România acoperă 408 companii și 114.235 angajați. Luând în considerare condițiile speciale ale anului 2020, Mercer Marsh Benefits a realizat și Mercer Special Survey România - un studiu dedicat impactului COVID-19 asupra practicilor companiilor în ceea ce privește compensațiile și beneficiile.