Economia europeană a intrat într-o recesiune bruscă în prima jumătate a acestui an, consemnând cea mai profundă contracție de după cel de-al doilea război mondial”, este fraza de început a documentului lansat de Comisia Europeană sub titlul „European Economic Forecast - Summer 2020”. Estimările prezentate de document nu sunt mai puțin pesimiste decât această primă frază, anunțând o contracție a economiei zonei euro de 8,7% în 2020, urmată de o creștere cu 6,1% în 2021. La nivelul întregii Uniunii Europene este de așteptat o contracție cu 8,3% în 2020, urmată de o creștere cu 5,8% în 2021. Ambele estimări lansate în iulie sunt mai pesimiste decât cele anunțate în primăvară. Un trimestru mai târziu, dată fiind evoluția economică pozitivă de-a lungul verii, estimările de viitor sunt ceva mai pozitive, dar nu pe deplin optimiste dată fiind incertitudinea pe care recrudescența pandemiei o naște cu privire la evoluția economică de ansamblu.

Pentru țările din ECE, se așteaptă ca ratele de creștere a PIB să ia valori negative cuprinse între -9,6% pentru Croația, crescând până la cel mai „optimist” -3,6% pentru Polonia, care este văzută într-o poziție mai bună datorită economiei sale diversificate și a expunerii mai scăzute la sectoarele puternic afectate de criză. Cu toate acestea, după cum subliniază autorii lucrării, prognoza se bazează pe o serie de ipoteze critice, printre care cea mai importantă este aceea că „măsurile de izolare vor fi treptat ridicate și niciun al doilea val major de infecții nu va declanșa noi restricții generalizate”. Realitățile actuale contrazic deja aceste ipoteze, pentru că al doilea val al pandemiei este deja aici și afectează economiile, chiar dacă pentru moment se pare că guvernele se străduiesc să evite un al doilea blocaj complet.

În Europa Centrală și de Est, carantinarea generală a afectat doar ultimele 2 săptămâni din T1 și aproximativ 4 până la 6 săptămâni din T2. Cu toate acestea, multe dintre industriile cele mai afectate (ospitalitate, călătorii, restaurante, baruri, cafenele, industria de divertisment etc.) au funcționat mult sub capacitate chiar și după relaxarea restricțiilor. Transportatorii de tot felul - marfă și pasageri - operează încă sub capacitatea lor. Măsurile de sprijin adoptate de guverne pentru cele mai afectate sectoare economice au avut o eficiență limitată. Ca urmare, în majoritatea țărilor situația locurilor de muncă s-a înrăutățit. Per ansamblu, dificultățile și sentimentul de nesiguranță economică au indus un comportament de cheltuire prudent atât în rândul clienților retail, cât și al celor corporativi. Sosirea celui de-al doilea val al pandemiei este destul de înfricoșătoare din punct de vedere economic, pentru întreprinderi și oameni, în general. Ca atare, clienții tind să se concentreze asupra elementelor esențiale și să reducă cheltuielile considerate inutile, în timp ce eforturile asigurătorilor și ale intermediarilor de asigurări sunt îndreptate în principal către retenția acestora.

În acest mediu dificil, majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est au obținut rezultate mai bune decât se așteptau în T1, câteva dintre ele raportând chiar rate de creștere pozitive ale PBS. Furnizorii de asigurări au demonstrat o capacitate ridicată de adaptare la condițiile excepționale ale momentului, adoptând în cel mai scurt timp un mod de operare la distanță. De asemenea, este demn de remarcat faptul că mulți actori de pe piață au demonstrat, de asemenea, sensibilitate la nevoile sociale ale țărilor lor și au contribuit în diferite moduri la efortul general de a face față situației pandemice.

Cu excepția piețelor care sunt deja membre ale zonei euro sau care funcționează cu o monedă „pegged to euro”, rezultatele piețelor din Europa Centrală și de Est, exprimate în monedă europeană, arată mai rău, în termenii ratelor de creștere, decât cele exprimate în moneda locală, urmare a devalorizării monedelor locale.

În ansamblu, PBS în CEE s-au ridicat la 19,11 miliarde EUR, cu 3,80% mai puțin față de anul trecut. Rezultatele exprimate în monedă europeană arată doar cinci piețe înregistrând o dinamică pozitivă: Letonia (+ 3,31%, datorată în mare parte fuziunii filialelor de asigurări de viață ale SEB într-o singură entitate, cu sediul la Riga), Serbia (+ 4,28%, datorată în mare parte creșterii afaceri de asigurări property), Slovenia (+ 4,21%, mai ales datorită popularității crescute a asigurărilor de sănătate) și România și Lituania, piețe care au reușit mai degrabă să mențină nivelul 1H2019 decât să crească cu adevărat volumul de afaceri.

Într-un sezon cu cerere de asigurări auto în scădere vizibilă, din cauza restricțiilor de transport rutier și, din fericire, destul de calm în ceea ce privește evenimentele meteorologice extreme, daunele plătite au scăzut la nivel regional cu 8,5%, la 10,03 miliarde EUR. Singurele excepții notabile au fost înregistrate în unele țări din zona Adriaticii, în special din cauza cheltuielilor semnificativ crescute cu daunele pe segmentul asigurărilor de proprietate.

În acest context dificil, piața de asigurări din România s-a repoziționat la nivel regional, intrând în Top 5, cu PBS în valoare totală de 1,16 miliarde EUR și o cotă de 6,08% din volumul primelor brute subscrise la nivel regional. Polonia, Cehia, Ungaria și Slovenia sunt ocupantele primelor patru poziții din top, cu cote din PBS la nivel regional variind între 36,88% și 7,18%.

Asigurările de viață par să fie cea mai afectată linie de afaceri, înregistrând per ansamblu o scădere a primelor subscrise față de prima jumătate a anului precedent cu 8,57%, până la 5,82 miliarde EUR. Aceasta nu este în întregime o consecință a crizei Covid, în multe piețe sectorul prezentând o tendință stagnantă sau chiar negativă, până și înainte de criză. În majoritatea piețelor din ECE, asigurările de viață sunt achiziționate fie ca instrument de economisire, cu o destul de modestă componentă de protecție pură, fie ca garanție pentru un împrumut bancar. Ca atare, în timp ce asigurările de viață cu o componentă investițională au devenit mai puțin atractive în contextul mediului financiar caracterizat de dobânzi reduse care se perpetuează de câțiva ani, scăderea activității de creditare bancară a afectat un alt segment al asigurărilor de viață. Pe linia de produse de asigurare unit-linked, PBS au scăzut la nivel regional cu 11,22% anual, la 1,77 miliarde EUR. Asigurările de viață au cunoscut o dinamică pozitivă în foarte puține piețe - în cele foarte mici, precum Muntenegru sau Serbia, unde există un spațiu de creștere atât de mare, încât a permis creșterea chiar și în timpul crizei; Letonia a înregistrat, de asemenea, o rată de creștere remarcabilă, dar acest lucru s-a datorat în principal fuzionării celor trei entități baltice de asigurări de viață ale SEB, într-o singură companie, cu sediul în Riga.

Față de sfârșitul anului 2019, ponderea asigurărilor de viață în portofoliul regional s-a redus cu circa 1,5 puncte procentuale, la 30,47%. Atât componența, cât și ponderea Top 5 în PBS regional nu s-au schimbat. România se plasează pe poziția a șasea, cu o cotă de piață de 3,82% și prime brute subscrise în valoare de 222,5 milioane EUR.

Asigurările generale (Non-Life) au rămas relativ stabile sau au înregistrat rate de creștere modest negative, în pofida dificultăților ridicate de criză pe segmentul asigurărilor auto care, în majoritatea piețelor, deține o poziție dominantă. Astfel, PBS au totalizat 13,29 miliarde EUR, cu 1,54% mai puțin decât în anul trecut. Daunele plătite pe segmentul asigurărilor generale au scăzut cu 4,85%, la 5,85 miliarde EUR. În timp ce piețele din România, Serbia sau Slovacia datorează evoluția pozitivă a sectorului non-viață liniilor de asigurare auto, în special RCA, în Slovenia segmental asigurărilor de sănătate a fost motorul pieței de asigurări generale. În Croația și Cehia, deși asigurările auto - și anume, linia RCA - au avut o contribuție semnificativă la creșterea pieței, au existat și alte clase de asigurare care au susținut creșterea volumului PBS.

La nivel regional, ambele clase de asigurări auto au înregistrat o descreștere a PBS – subscrierile pe linia CASCO au scăzut cu 2,5% anual, în timp ce volumul primelor RCA a scăzut cu 3,69%. Cu toate acestea, în portofoliul non-viață al ECE, clasele de asigurări auto reprezintă încă o cotă de peste 52% din volumul PBS. În majoritatea țărilor, asigurătorii au reușit să își mențină portofoliul corporate de asigurări auto, în ciuda încetării activității transportatorilor din cauza carantinării și restricțiilor de transport rutier internațional; în majoritatea cazurilor, acesta a fost rezultatul adoptării de către asigurători a unor politici de plăți mai permisive pentru primele de asigurare.

Totuși, având în vedere scăderea vânzărilor de autoturisme noi, clasa de asigurări CASCO a înregistrat o tendință negativă aproape în majoritatea țărilor. Caracterul obligatoriu al asigurării RCA a contribuit la menținerea activității pe acest segment la un nivel destul de stabil. Înmatriculările de mașini noi au scăzut în prima jumătate a anului 2020 pentru piețele din UE12 cu 33%, pentru autoturisme, și cu 37% pentru vehiculele comerciale, arată statisticile ACEA (Asociația Producătorilor de Automobile Europene). Conform diferitelor surse, vânzările și înregistrările de mașini second-hand au scăzut, de asemenea, semnificativ. În acest context, cel mai important stimulent al creșterii piețelor de asigurări auto a fost aproape pierdut.

Cu șosele destul de pustii pentru circa două luni, numărul incidentelor rutiere a scăzut semnificativ. Totuși, scăderea despăgubirilor plătite nu a fost atât de spectaculoasă, așa cum s-ar fi putut aștepta. Daunele plătite au scăzut, la nivel regional, cu 7,2% anual pentru CASCO, și cu 9,5% pentru RCA. Acest lucru a ajutat asigurătorii auto să-și îmbunătățească ratele tehnice (rata daunei / ratele combinate). Pe unele piețe, cum ar fi cea românească, aceasta ar fi o veste foarte bună dacă asigurătorii reușesc să mențină indicatorii îmbunătățiți și pentru perioadele următoare, cu trafic normalizat.

În România, clasele de asigurări auto, RCA și CASCO, au continuat să dețină cea mai mare cotă de piață, reprezentând împreună 56,5% (-0,7 puncte procentuale) din totalul PBS. În ciuda restricțiilor de circulație cauzate de pandemie, PBS pentru asigurări auto au rămas la nivelul primei jumătăți a anului 2019, de 656 milioane EUR. În același timp, mai puține daune în al doilea trimestru au condus la o îmbunătățire semnificativă a ratei combinate a liniilor de asigurări auto, la 108,48% (120,46% în 1H2019) pentru CASCO și 107,39% (116,43% în 1H2019) pentru RCA. Cu toate acestea, doar rezultatele de la sfârșitul anului vor confirma dacă îmbunătățirea reflectă sau nu o tendință de lungă durată. Într-o perioadă de scădere a vânzărilor de autoturisme, piața asigurărilor auto a crescut ușor mai degrabă datorită unei combinații de factori conjuncturali, cum ar fi preferința crescută pentru polițele RCA de jumătate de an a clienților retail etc.

În contextul regional, România și-a păstrat poziția în Top 5, ocupând locul 3 atât pe segmentul CASCO (8,52% cotă de piață, față de 8,38% la finele anului 2019), cât și pe cel RCA (9,86% cotă de piață, față de 9,46% la finele anului 2019).

Asigurările de proprietate au înregistrat în general rate de creștere pozitive. În zona Adriatică, după cutremurul de la Zagreb, rata de cuprindere în asigurare a crescut în al doilea trimestru. Totuși, acesta ar putea fi doar un val trecător de popularitate alimentat de traumatica experiență recentă a seismului de la Zagreb. Per total, PBS pentru asigurările de proprietate au atins 2,7 miliarde EUR, cu 1,1% în creștere față de anul precedent. Din fericire, în afara cutremurului de la Zagreb și a câtorva furtuni produse la începutul verii, prima jumătate a anului a fost oarecum scutită de evenimentele meteorologice extreme, astfel încât sumele plătite pentru daune la proprietăți nu au înregistrat o creștere semnificativă, cu excepția țărilor ex-iugoslave.

România este a șasea piață de asigurări property din regiune, cu o pondere de 5,48% în volumul regional de prime subscrise pe acest segment. Clasele de asigurări property, al doilea grup ca mărime din sectorul non-viață, au crescut cu 5,3%, atât linia asigurărilor de incendiu (cota de piață: 10,8%), cât și cea a daunele aduse proprietăților (2,0%), în ritmuri cât se poate de similare. Cu doar puțin peste 1,5 milioane de polițe facultative și 1,74 milioane de polițe obligatorii PAD, casele românilor rămân sever sub-asigurate. Doar 20% din fondul de locuințe este acoperit de o poliță PAD obligatorie pentru riscurile NatCat (cutremur, inundații, alunecări de teren).

Primele rezultate disponibile pentru trimestrul 3 al anului 2020 indică o menținere a trendului de ansamblu din prima jumătate a anului, cu numai ușoare variații față de ratele de creștere a PBS. Totuși, în absența rezultatelor pentru cele mai mari piețe ale regiunii, este încă dificil de estimat care va fi trendul la nivel regional.

Dincolo de cifre, merită subliniat și efectul catalizator pe care carantina generalizată din martie – mai (starea de urgență) l-a avut asupra procesului de digitalizare în regiune. Au fost lansate numeroase soluții digitale de rezolvare a daunelor, dar și soluții digitale de vânzare sau servicii de telemedicină disponibile pentru asigurați. Cu toate acestea, dat fiind faptul că o mare parte a publicului este încă formată din persoane cu competențe digitale scăzute, forțele de vânzări a trebuit să demonstreze multă dedicare pentru a menține contactul cu clienții, utilizând un amestec de mijloace de comunicare noi și clasice.

Mai mulți asigurători relevanți din întreaga regiune au extins acoperirea pentru polițele de asigurare de călătorie, de sănătate sau de viață, incluzând riscul de Covid-19. Altele, ca PZU, s-au adaptat nevoilor clienților de tip IMM pe timp de pandemie, extinzând acoperirea pachetului de protecție pentru companiile mici și mijlocii cu o componentă cibernetică care să răspundă expunerii mărite la riscurile cyber pe perioada lucrului la distanță. În plus, majoritatea marilor companii și-au făcut un punct de onoare din contribuția lor la efortul general în contextul crizei medicale, făcând donații în bani, servicii sau echipamente și consumabile medicale.

Conservarea afacerii lor a fost, desigur, o prioritate absolută pentru toți asigurătorii, dar de aceeași importanță a fost păstrarea resurselor umane ale companiilor - atât prin protejarea sănătății angajaților, cât și prin menținerea locurilor de muncă. În ceea ce privește viitorul, pentru că devine din ce în ce mai clară criza asistenței medicale și faptul ca aceasta nu se va termina prea curând, ar trebui ca măsurile de urgență luate la început - pentru a adapta stilul de lucru al companiei la criză astfel încât acesta să devină un mediu stabil și bine definit -, să reprezinte o prioritate de top.