FIAR
TENDINȚE ÎN ASIGURĂRI - Schimbările climatice impact și adaptare
Autor:Daniela GETU
Marti, 09 August 2022
În timp ce programele de știri consemnează din ce în ce mai des producerea unor fenomene meteorologice cu rol devastator, efectele economice ale războiului din Ucraina par să fi împins în plan secundar subiectul schimbărilor climatice, frânând într-o măsură și inițiativele de adoptare a unor surse de energie regenerabilă. Indiferentă însă la criza de combustibili care îngrijorează întreg mapamondul, natura își urmează cursul și lansează propriile ei provocări. Fenomenele meteorologice extreme se manifestă mai des și cu mai mare intensitate, unele fenomene care erau tipice unor regiuni anume migrează către noi geografii, daunele produse sunt din ce în ce mai mari. Pe scurt, impactul schimbărilor climatice este incontestabil, iar riscul de catastrofă naturală este în creștere. Ce înseamnă însă acest lucru pentru industria asigurărilor: afaceri ca de obicei sau o nouă normalitate? Subiectul s-a aflat în dezbatere la FIAR 2022.
Potrivit datelor Swiss Re Institute, 2021 a fost al patrulea cel mai costisitor an din ultimele cinci decenii, de când baza de date sigma colectează date despre daunele produse de catastrofe naturale. Daunele asigurate s-au cifrat la 111 miliarde USD, o cifra de circa 10 ori mai mare decât în urmă cu 30 de ani. În perioada 1970 - 2021, o cotă de 56% din daunele asigurate a fost produsă de riscuri secundare, adică acele riscuri care produc evenimente de magnitudine mai mică sau medie, dar cu frecvență mare - grindina, tornada, seceta, incendiile de pădure, zăpada, inundațiile fulgerătoare și alunecările de teren -, sau cele care constituie efectele secundare ale pericolelor primare, cum ar fi valurile de furtună, precipitațiile puternice în urma unui ciclon tropical, incendiile după cutremure sau tsunami.
Desigur, creșterea constantă, cu 5-7% pe an, a volumului despăgubirilor nu este doar o consecință a creșterii frevenței și intensității fenomenelor naturale. Există mai mulți factori de luat în considerare: creșterea economică, acumularea valorilor activelor expuse riscului, creșterea penetrării asigurărilor, urbanizarea etc. Schimbările climatice sunt însă un factor principal, a explicat Katrin KRÖGER, Natural Catastrophe Expert, Swiss Re. Schimbările climatice au fost recunoscute de multă vreme ca o amenințare, iar efectele sunt evidente astăzi: temperaturi medii mai ridicate, creșterea nivelului mării, topirea calotelor glaciare, valuri de caniculă mai lungi și mai frecvente, modele de precipitații neregulate, alte condiții meteorologice extreme, a detaliat ea. Impactul tuturor acestor fenomene asupra asigurătorilor este unul limitat în prezent, însă pe termen mediu și lung, impactul poate fi semnificativ. Industria asigurărilor are o expunere fundamentală la riscurile climatice prin riscuri fizice și de tranziție, a subliniat KRÖGER.
Riscurile care planează asupra industriei în conexiune cu tranziția către surse de energie nepoluante s-ar putea cifra la 4-14 trilioane USD, în active financiare care-și vor pierde valoarea, așa-numitele active blocate, de obicei în industriile dependente de carbon. Concomitent însă apar oportunități de a investi în active „verzi”, cum ar fi infrastructura rezistentă la climă sau energia regenerabilă.
În ceea ce privește riscurile fizice, pierderea proiectată este între 1% și 20% din PIB-ul global până în 2100, țările cu venituri mici având de suferit cel mai mult. Una din principalele provocări în această privință constă în imperfecțiunile modelelor, care nu reușesc să surprindă necunoscutele, potențialele evoluții ale riscurilor și răspunderile care ar putea cădea în sarcina industriei asigurărilor în cazul unor evenimente cu impact planetar.
Acuratețea și evoluția modelelor de risc au făcut și obiectul intervenției lui Joss MATTHEWMAN, Senior Director, Climate Change Product Management & Strategy, RMS. Schimbările climatice sunt un fenomen lent, dar schimbarea are loc cu siguranță. Există însă a mare incertitudine privind schimbările climatice și variabilitatea climatului, iar noi trebuie să înțelegem cât de mare este această incertitudine, a spus el, explicând că RMS studiază schimbările la nivelul furtunilor europene și schimbările în ceea ce privește inundațiile din Europa, începând să „modeleze” schimbările climatice în sine. Deciziile de asigurare se vor schimba ca urmare a schimbărilor climatice, așa că luăm în considerare această latură pe termen scurt și lung a schimbărilor climatice, încercând să înțelegem felul în care ele vor schimba deciziile pe care le luăm în prezent.
Discuția despre impactul schimbărilor climatice nu putea ocoli un aspect foarte important pentru România, și anume deficitul de protecție prin asigurare. În această privință, un rol foarte important revine PAID - Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale. Dincolo de a-și adapta oferta la caracterul în schimbare al riscurilor catastrofice, incluzând în acoperirea furnizată de polița PAD și alte categorii de riscuri decât cele prevăzute în prezent de lege, eforturile PAID se îndreaptă către creșterea numărului de locuințe cuprinse în asigurare, un demers a cărui sustenabilitate depinde de gradul de informare a publicului, nivelul de încredere și, nu în ultimul rând, calitatea serviciilor oferite. Suntem total de acord că, pe termen scurt, mediu și lung, îmbunătățirea calității serviciilor este un declanșator important al atragerii încrederii clienților. Nu vom putea depăși provocările prezente fără un client mulțumit și informat - sunt singurele căi prin care putem să facem deficitul de protecție să scadă, a spus Nicoleta RADU, CEO, PAID România. Ea a explicat că pentru Pool, creșterea calității serviciilor este o prioritate. Ne dorim să avem siguranța că, în cazul în care se întâmplă un eveniment de mare avengură, piața are capacitatea să reacționeze prompt și eficient. De aceea, încercăm să creștem capacitatea de răspuns în caz de dezastru major. Este un proiect de o anvergură extraordinară, este poate cel mai mare proiect la care piața lucrează împreună, cu scopul de a conferi o cât mai mare predictibilitate unui set de acțiuni care, în absența acestui proiect comun, ar fi total impredictibile în cazul unui dezastru major.
Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (TENDINȚE ÎN ASIGURĂRI - Schimbările climatice impact și adaptare).
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (TENDINȚE ÎN ASIGURĂRI - Schimbările climatice impact și adaptare).
